Liderul de la Kremlin i-a informat despre această decizie pe omologul său francez Emmanuel Macron şi pe cancelarul german Olaf Scholz, care, potrivit Kremlinului, şi-au „exprimat decepţia”.
Pe de altă parte, şeful diplomaţiei europene Josep Borell a anunţat că Uniunea Europeană este gata să activeze sancţiunile contra Rusiei dacă Moscova decide să recunoască independenţa regiunilor separatiste din estul Ucrainei.
„Îi cerem preşedintelui Putin să respecte dreptul internaţional şi Acordurile de la Minsk şi ne aşteptăm ca el să nu recunoască independenţa Doneţk şi Lugansk”, a declarat Borrell într-o conferinţă de presă la Bruxelles.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a convocat luni un consiliu de apărare şi securitate, care ar urma să înceapă la ora 18:00 GMT, pentru a examina situaţia de la frontiera dintre Ucraina şi Rusia, a anunţat Palatul Elysée.
De partea sa, cancelarul german Olaf Scholz a spus că recunoaşterea regiunilor separatiste din estul Ucrainei de către Rusia ar însemna „o ruptură unilaterală” a Acordurilor de la Minsk din 2015.
Liderii celor două teritorii separatiste din estul Ucrainei l-au îndemnat luni pe preşedintele rus Vladimir Putin să recunoască independenţa acestor teritorii şi să pună în funcţiune o „cooperare în materie de apărare”. Aceste apeluri, coordonate şi difuzate la televiziunea rusă, au fost lansate de liderii „Republicii Populare Doneţk” şi „Republicii Populare Lugansk”, Denis Puşilin, respectiv Leonid Pasecinik.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a convocat, la rândul său, Consiliul de Securitate al Ucrainei, la ora 20:00, în contextul în care Vladimir Putin urmează să facă din moment în moment anunţul privind recunoaşterea independenţei celor două republici separatiste din estul Ucrainei. Acest anunţ va fi transmis în direct de televiziunea de stat, potrivit presei ruse.
Vladimir Putin declarase luni că va decide mai târziu în cursul zilei dacă va recunoaşte independenţa celor două teritorii separatiste din estul Ucraina, o decizie care riscă să pună capăt procesului de pace în acest conflict, informează AFP.
„Am ascultat opiniile noastre, decizia va fi luată astăzi”, a declarat Vladimir Putin în faţa membrilor Consiliului de Securitate rus, la finalul unei reuniuni retransmise de televiziunea rusă şi care a avut loc la începutul după-amiezii.
În timpul acestei reuniuni, premierul rus Mihail Mişustin, ministrul rus al afacerilor externe Serghei Lavrov, ministrul rus al apărării Serghei Şoigu, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, precum şi preşedinţii celor două camere ale Parlamentului rus şi şefii serviciilor de informaţii ruse şi-au spus părerea cu privire la acest subiect în faţa lui Putin.
Majoritatea au declarat că a venit timpul să fie recunoscute aceste republici separatiste.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, şi şeful spionajului rus Serghei Narîşkin au declarat că trebuie să i se dea Kievului o „ultimă şansă” pentru a pune în aplicare acordurile de la Minsk, potrivit AFP. Cu toate acestea, potrivit TASS, Serghei Narîşkin, a declarat luni că susţine propunerea privind recunoaşterea independenţei teritoriilor separatiste din estul Ucrainei.
Acordul de la Minsk, negociat în 2015 cu mediere franco-germană prevedere revenirea teritoriilor separatiste sub controlul Kievului, prin intermediul unor alegeri şi autonomiei. Însă Ucraina cere în prealabil retragerea separatiştilor înarmaţi controlaţi de Rusia.
Liderii celor două teritorii separatiste din estul Ucrainei l-au îndemnat luni pe preşedintele rus Vladimir Putin să recunoască independenţa acestor teritorii şi să pună în funcţiune o „cooperare în materie de apărare”. Aceste apeluri, coordonate şi difuzate la televiziunea rusă, au fost lansate de liderii „Republicii Populare Doneţk” şi „Republicii Populare Lugansk”, Denis Puşilin şi Leonid Pasetcinik.
Analistul politic din Moscova Dmitri Oreşkin spune că recunoaşterea regiunilor revendicate de separatişti va „încheia” procesul de la Minsk, ceea ce ar fi o pierdere pentru Kremlin. Pe de altă parte, a spus el, vorbind despre recunoaştere – şi chiar despre o posibilă anexare a regiunilor de către Rusia – ar putea servi scopurilor lui Putin prin creşterea presiunii asupra preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski şi, potenţial, fragmentarea electoratului său.
Reflectorul de Sud