Kievul nu ia în serios cerința Moscovei privind statului de țară nealiniată al Ucrainei. Potrivit vicepremierului Olga Stefanișina, autoritățile ucrainene și-au schimbat atitudinea după reacția Rusiei la decizia Suediei și a Finlandei de a depune cereri de aderare la NATO. Acum, Kievul vrea să intre imediat în NATO, după exemplul celor două țări menționate, adică fără a îndeplini condițiile programelor preliminare. Un material pe această temă l-a publicat Gazeta.ru.
”Kievul ”nu prea ia în serios” cerința Moscovei privind statutul de țară nealiniată pentru Ucraina. Este ceea ce a declarat pentru ”Evropeiskaia pravda” vicepremierul ucrainean pe probleme de integrare europeană și euroatlantică, Olga Stefanișina.
Potrivit precizărilor sale, Kievul a început să nu mai ia Moscova în serios după reacția ei la decizia Suediei și Finlandei de a depune cereri de aderare la NATO.
”De aceea noi nu abordăm cu prea multă seriozitate orice solicitare a Moscovei și vom fi dispuși să revenim la discuții după eliberarea teritoriilor noastre”, a declarat interlocuitoarea publicației menționate mai sus.
În același timp, Ucraina nu mai este interesată de Planul de acțiune pentru aderarea la NATO (MAP): Kievul vrea să intre direct în Alianță, după exemplul Finlandei și al Suediei, a adăugat Stefanișina.
Ea a explicat că MAP nu mai are vreo semnificație deosebită pentru Kiev după 24 februarie 2022, când a început operațiunea specială a Rusiei.
”Dacă Ucrainei i s-ar fi propus MAP înainte de 24 februarie, ar fi fost o decizie care ne-ar fi mulțumit maxim, am fi fost fericiți și am fi considerat că am dus la îndeplinire un angajament asumat prin Constituția și că este singura decizie corectă. Astăzi însă, suntem interesați doar de statutul de membru”, a subliniat vicepremierul ucrainean.
Partea ucraineană a implementat deja numeroase practici NATO și interacționează activ cu Alianța, a subliniat Olga Stefanișina. Dar aderarea țării la programul MAP nu mai poate garanta acum securitatea ei viitoare, este de părere Kievul.
”În chestiunile care vizează strict garanțiile de securitate, numai statutul de membru poate schimba situația. Mai devreme sau mai târziu, Ucraina va deveni parte a Alianței, dacă NATO va mai exista până în momentul când se va deschide o asemenea fereastră de oportunități”, a concluzionat vicepremierul ucrainean.
La sfârșitul lunii aprilie, amintește Gazeta.ru, Ucraina a anunțat deja că nu va modifica prevederile constituționale privind intenția țării de a adera la NATO prin vocea speakerului Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk. ”Nu vom face așa ceva. Modificarea Constituției nu este și nu va fi niciodată un scop în sine”, a subliniat el, întrebat fiind dacă Ucraina are de gând să elimine din texul Legii fundamentale respectiva prevedere.
Statutul Ucrainei ca țară neutra și non-nucleară a fost discutat în cadrul negocierilor ruso-ucrainene, care au debutat la sfârșitul lunii februarie, pe fondul operațiunii speciale a Rusiei, dar ulterior au fost înghețate.
În decembrie 2014, Rada Supremă a Ucrainei a amendat două legi, renunțând la statutul de țară nealiniată. În februarie 2019, parlamentul ucrainean a adoptat amendamente la Constituție, consfințind cursul țării spre aderare la UE și NATO. Ucraina a devenit al șaselea stat care a primit statut de partener al NATO cu posibilități sporite.
Gazeta.ru amintește că, în 2008, la București s-a desfășurat summitul NATO în cadrul căruia a fost discutată problema aderării Ucrainei și a Georgiei la MAP. Ulterior, mass-media a definit reuniunea la vârf din capitala României ca ”summitul marilor speranțe și al marilor scandaluri”.
Rusia a subliniat în repetate rânduri că NATO este îndreptată spre confruntare. Secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat că extinderea pe mai departe a Alianței nu va aduce un plus de securitate în Europa, NATO având un caracter agresiv.
În același timp, el a subliniat că nu consideră posibila aderarea Suediei și a Finlandei la NATO drept o amenințare existențială pentru Rusia”, scrie RIA Novosti.
Sursa Read More