Observatorii ruşi văd semnale că Putin ar dori o dezamorsare a crizei cu privire la Ucraina

În dimineaţa zilei de marţi, Putin avertiza pentru a doua oară într-o săptămână, că ţările europene ar fi atrase automat într-un război cu Rusia în urma căruia nu „vor fi învingători” dacă Ucraina s-ar alătura NATO şi apoi ar încerca să recâştige Peninsula Crimeea de la Rusia.

Cu toate astea, la conferinţa de presă a Kremlinului, care s-a încheiat după ora 1.00 dimineaţa, Putin a transmis că dialogul continuă, că unele propuneri din partea NATO şi SUA ar merita discutate şi că Rusia e dispusă să facă „totul pentru a ajunge la compromisuri care să convină tuturor”.

Doi analişti din Moscova, specializaţi în descifrarea semnalelor de la Kremlin, au declarat că remarcile lui Putin, în orele târzii ale nopţii, după câteva ore de discuţii cu preşedintele francez Emmanuel Macron, sunt indicii ale faptului că Putin ar fi în mod real dispus să negocieze.

„Sigur că îşi menţine poziţia, însă nu mi-a lăsat impresia că ar fi în dispoziţia să escaladeze. Probabil că nu ai sta de vorbă cu un oponent preţ de şapte ore dacă ai vrea doar să îi ţii lecţii şi apoi să clasezi afacerea”, observă Andrei Kortunov, şeful Consiliului Rus de Afaceri Internaţionale.

Preşedintele rus s-a plâns că SUA şi NATO au sărit peste cerinţele sale fundamentale în răspunsurile oficiale comunicate Moscovei pe 26 ianuarie, întrucât acestea au avut drept conţinut „clişee politice şi propuneri cu privire la anumite probleme secundare”.

Cu toate astea, răspunsurile americane – aşa cum a reieşit din documentele scurse către publicaţia spaniolă „El Pais”- au cuprins şi oferte menite să ţină cont de preocupările specifice ale Rusiei, şi anume disponibilitatea Washingtonului de a purta discuţii despre un acord reciproc de nedesfăşurare a rachetelor şi forţelor armate în Ucraina, dar şi de a negocia un „mecanism de transparenţă” care să garanteze Rusiei că nu deţine rachete de croazieră Tomahawk la bazele defensive NATO din Polonia şi România.

Kortunov spune că deschiderea unui dialog cu Washington-ul cu privire la controlul armelor ar putea fi, de fapt, în interesul lui Putin.

„Într-un anumit sens, asta ar putea îndeplini cerinţa sa, deoarece, în măsura în care au loc negocieri serioase privind controlul armelor în Europa, acestea ar putea împiedica infrastructura NATO să se deplaseze aproape de graniţele Rusiei”, argumentează Kortunov.

„Dacă acestea formează centrul preocupărilor sale, el ar putea încerca să rezolve problema în acest mod. Sigur că este puţin probabil să renunţe de tot la solicitarea sa principală”, adaugă analistul.

Fiodor Lukianov, redactor-şef al jurnalului „Russia in Global Affairs ” observă că dacă Moscova nu poate convinge Occidentul să promite că nu va permite aderarea Ucrainei la NATO, atunci ar putea obţine acelaşi rezultat printr-o versiune revigorată a acordurilor de pace de la Minsk (2014 şi 2015).

După convorbirea cu Macron, Putin a subliniat că nu există alternative la aceste acorduri, care ar conferi statut special celor două regiuni est-ucrainene unde separatiştii susţinuţi de Rusia se luptă cu armata ucraineană din 2014.

În funcţie de modul în care este definit acel statut special, asta ar putea împiedica ambiţiile NATO ale Ucrainei, mai ales dacă cele două regiuni pro-ruse ar avea mână liberă să încheie propriile aranjamente de securitate cu Moscova – ceva ce Kievul ar respinge cu fermitate.

Lukianov recunoaşte, însă, că ar fi nevoie de presiuni occidentale serioase pentru ca Ucraina să renunţe la refuzul de a discuta cu separatiştii şi să fie de acord cu autonomia regiunilor estice.

El spune, însă, că este posibil să apară „contururile (unui) nou acord” pe baza unei forme de soluţionare a conflictului, combinată cu o declaraţie privind noile aranjamente de securitate în Europa, conform liniilor pe care le-a propus Macron, dar şi măsuri în vederea unui nou control al armelor de tipul celor pe care Washingtonul este gata să le discute.

„Sunt optimist, dar, în acelaşi timp, foarte precaut”, a spus el.

Politicieni şi surse militare din regiunile separatiste din estul Ucrainei spun că nu văd un risc iminent de război pe scară largă, cel puţin atâta timp cât se încearcă găsirea unor soluţii diplomatice, relatează Reuters.

Andrei Purgin, un politician local şi fost lider separatist, a declarat pentru Reuters că, deşi nu se aşteaptă să vadă momentan schimbări substanţiale în ostilităţile mocnite de-a lungul liniei de contact între cele două părţi, crede că următoarele şase luni vor fi „foarte dificile”, preconizând că ar putea surveni o turnură majoră într-un conflict care a făcut circa 15.000 de victime din 2014, după estimările guvernului ucrainean.

„Fie va fi o pace finală, fie există o probabilitate foarte mare a unor escaladări extrem de grave”, a spus el.

Două surse separatiste au declarat pentru Reuters că nu se aşteaptă la o escaladare militară majoră până cel puţin în primăvară.

 „Vremea diplomaţiei nu a trecut încă”, a spus una dintre surse, apropiată comandamentului separatist.

Comentariile lor ar putea reprezenta însă o tentativă de dezinformare şi nu exclud posibilitatea ca preşedintele rus Vladimir Putin să ordone până la urmă un atac asupra Ucrainei fie prin intermediul regiunilor separatiste, fie pe un cu totul alt front, notează Reuters. Moscova a negat cu fermitate că intenţionează să invadeze Ucraina.

Luni, un alt lider separatist a spus că un război la scară largă ar putea izbucni în orice moment şi că forţele sale ar putea avea nevoie să apeleze la Moscova pentru sprijin. 

Toate părţile consideră regiunea separatistă Donbas esenţială pentru evoluţia crizei ucrainene, deoarece o escaladare bruscă acolo ar putea exploda într-un război extins. Franţa, Germania şi Statele Unite se numără printre guvernele occidentale care fac eforturi pentru revenirea la un acord de pace din 2015 care nu a fost niciodată implementat. 

O echipă de reporteri Reuters care a petrecut săptămâna trecută în Donbas a observat doar semne ocazionale de activitate militară, inclusiv clădiri distruse şi avariate în apropierea liniei frontului, precum şi un transportor blindat de trupe şi grupuri de luptători cu puşti de asalt AK-47 pe străzile oraşului Doneţk.

Alexandr Hodakovski, un fost lider politic în autoproclamata Republică Populară Doneţk, care acum supraveghează o unitate militară, a declarat că negocierile au îndepărtat momentan, făra a elimina, pericolul unui război total devastator.

„Înţeleg perfect câte victime umane vor fi, câtă infrastructură va fi distrusă, cum va afecta minţile şi sufletele oamenilor. Şi înţeleg bine că va fi ceva aproape ireversibil. Poate doar după trei generaţii se vor calma toate acestea.Dacă ar exista o oportunitate de a evita războiul, atunci am profita de ea”, a spus el.