Penitenciarul Giurgiu ”Școala de antrenament a agenților, ofițerilor și directorilor din sistem”

Zilele acestea este din păcate despre Giurgiu, penitenciarul de temut, cu care deopotrivă sunt ”amenințați” deținuții problemă dar și polițiștii de penitenciare din sistem sau cei din instituțiile de învățământ cu ocazia repartiției. 

O unitate dintre cele 34, fără a socoti spitalele, centrele educative sau alte unități din Poliția Penitenciară. Noi, giurgiuvenii nu ne dorim să fim în topul de dificultate al sistemului, așa cum suntem de câțiva ani buni de zile. Ne-au propulsat și ne mențin acolo Administrația Națională a Penitenciarelor și Ministerul Justiției, eșaloanele superioare care acordă ”maximă încredere” celor 400 de angajați ai unei unități care face cât 3 sau 4 penitenciare.

Ce altceva să credem când Giurgiu custodiază 1500 de deținuți dintre care 575 în regim de maximă siguranță; când la Giurgiu sunt cazați 120 de deținuți cu risc pentru siguranța penitenciarului, peste 400 de deținuți sub tratament psihotrop, 70 deținuți tineri (toate regimurile), peste 700 de deținuți în regim închis, 135 regim deschis, peste 60 arestați preventiv, 40 de condamnați la închisoare pe viața, 30 de deținuți de maximă siguranță cu HIV, 8 (în creștere) cu risc de suicid și 40 de deținuți în monitorizarea echipei multidisciplinare, plus carantină, regim semideschis în transit etc.

Cum putem respecta Instrucțiunea nr. 1 a MJ privind reducerea evenimentelor negative cu asemenea situație operativă în totală antiteză cu resursele disponibile? Cu un efectiv redus de personal operativ raportat la volum și complexitatea sarcinilor dintr-o unitate cum este Giurgiu, cu un efectiv redus al grupei de intervenție care este deosebit de importantă în contextul expus și mai ales cu directori schimbați semestrial… Probleme cu personalul redus numeric sunt și în sectorul reintegrare socială, administrativ-economic sau medical. Mai mult decât atât, la acest moment statul de organizare și numărul de posturi prevăzute este insuficient prin raportare la situația din teren. Standardul de resurse umane trebuie revizuit. Suntem consternați de planurile guvernaților privind radierea posturilor și a unor funcții și ne gândim dacă un ministru ar putea face față să coordoneze 3-4 ministere, de exemplu.

Presiunea pe Giurgiu este permanentă și exagerată în condițiile în care sprijinul dinspre București este inexistent. 

Am obosit să solicităm sprijin și suntem mâhniți să constatăm că în locul ajutorului normal în astfel de situații ni se transmit sarcini, obiective și planuri de măsuri care efectiv sunt imposibil de realizat. Oare se vrea să clacăm, se vrea desființarea unității? Dacă acesta este scopul ANP și MJ le transmitem că sunt aproape să-și îndeplinească obiectivul.

În luna iunie personalul unității a fost alarmat, 2 nopți consecutiv. Se zvonește că dispozițiile conducerii ANP au fost inițial ca alarmele să se repete pentru 4 nopți consecutive, la ore la care nu se putea intra pe secțiile de deținere. Asta ar însemna doar că actul managerial este altfel decât credeam noi că trebuie să fie în anul 2023. Cu ordine din vremuri cazone, din timpuri comuniste, care nu au nimic în comun cu urmărirea unor scopuri, obiective care să rezolve anumite probleme inerente ci doar pentru a lua în bătaie de joc 400 de angajați și a acoperi managementul de top în hârtii și măsuri. Nu credităm zvonurile… dar jumătate s-au întâmplat.

De acolo, din turnul de fildeș amplasat pe Calea Floreasca se produc și se transmit planuri de măsuri ca ”sprijin” spre dezastru. 

Planul de măsuri inventat în 10.08.2023, în urma unei situații operative din luna iunie are vreo 50 de măsuri. Majoritatea inaplicabile în condițiile în care la acest moment, de exemplu, șeful de tură are circa 150 de atribuții. Măsuri care sufocă activitatea și posibilitatea de a exercita alte sarcini cel puțin la fel de importante.

Cu titlu de exemplu s-a efectuat un calcul simplu asupra controalelor impuse spre efectuare șefului de tură, acesta fiind obligat să efectueze 4 controale pe timpul executării serviciului.

 Astfel: 1 control efectuat pe cele 14 secții de deținere, cu un timp minim de 10 minute pentru fiecare control însumează 140 de minute la un singur control; cele minim 4 controale impuse pe tură reprezintă 560 de minute (9 ore și 30 de minute) din cele 12 ore de serviciu. Putem trage concluzia că ANP urmărește de fapt neîndeplinirea altor sarcini de serviciu stabilite prin legi, regulamente sau ordine de ministru, astfel încât să împingă în birourile procurorilor cât mai mulți lucrători din cadrul Penitenciarului Giurgiu.

ANP motivează măsurile aberante ca reacție la evenimentul negativ din luna iunie când un deținut tânăr a fost agresat sexual de colegii de camera. 

Colegilor care lucrează pe secția în cauză li se reproșează că nu au sesizat problemele din cameră, că nu au observat pe sub haine că victima prezenta echimoze. Poate colegii noștri nu au flerul și inspirația celor de acum 15-20 de ani dar își fac treaba cât de bine pot, fără a fi rău intenționați.

Acum sunt inculpați și arestați la domiciliu fiind acuzați de abuz în serviciu, după ce inițial acuzațiile erau de complicitate la viol și complicitate la loviri și alte violențe (!). 

Acesta este nivelul de stres la care sunt expuși permanent colegii noștri. Dintre cele 14 secții de deținere, la Giurgiu se planifică câte 2 agenți doar pe 3 dintre acestea și nici aceștia nu rămân permanent ci sunt nevoiți să se deplaseze în alte misiuni operative în timpul serviciului. Agenții supraveghetori din Giurgiu au, de regulă, o experiență între 6 luni și 3 ani iar acest aspect se observă în activitatea zilnică, evident. De unde să identificăm agenți cu experiență pentru secțiile de maximă siguranță așa cum prevede OMJ 4800/2018?

Zilele trecute un deținut cu o anumită orientare sexuală a solicitat în scris mutarea la o camera în care erau cazați alți deținuți de aceeași orientare. După ce nu se vor mai înțelege la plată, este foarte posibil să reclame vreun viol. 

Și atunci sunt premise să credem că soarta colegilor noștri va fi aceeași cu a celor 5? Cum să procedăm cu cei care amenință că se sinucid? Cum să avem grijă de ei când sunt plasați în camera unde pot duce la capăt planul fără ca noi să avem la dispoziție un timp rezonabil de reacție? Cum să îi cazăm cu alți deținuți care sunt bolnavi psihic, cum să îi scoatem forțat la plimbare când acesta este un drept al lor și nu o obligație? Cum să mutăm deținuții la camera astfel încât să evităm situații cu risc când nu avem paturi/camera libere?

Cu toate acestea ANP, transmite în unitate și planul de măsuri pentru prevenirea riscului de suicid, în care au fost stabilite măsuri imposibil de realizat, care exced prevederilor Legii nr.  254/2013 și ale HG nr. 157/2016, dar și raportat la resursele existente, categoriile speciale de deținuți, reducerea numărului de ore suplimentare și cu respectarea tuturor atribuțiilor, obligațiilor si interdicțiilor din fisa postului. Prezentând ANP dificultățile existente și imposibilitatea de a îndeplini toate dispozițiile transmise Penitenciarului Giurgiu, s-a replicat simplu, scurt, că lucrătorii nu își fac treaba si că problemele sunt cauzate de aceștia, fără a oferi un minim de sprijin în gestionarea situației!

Giurgiu custodiază acei deținuți care ca urmare a schimbării regimului din regim închis sau deschis, în semi-deschis sunt cazați pe o secție de regim închis, fiind făcute mari eforturi în asigurarea acordării tuturor drepturilor. 

Conducerea unității solicită de câțiva ani să fie modificată decizia de profilare 360/2020 în sensul în care Penitenciarul Giurgiu să custodieze și deținuți din regimul semi-deschis, care au muncit ani la rând și au depus eforturi pentru schimbarea regimului de executare, fiind cunoscuți foarte bine de personalul penitenciarului, putând fi continuate și demersurile de reintegrare socială cu aceștia dar și pentru asigurarea forței de muncă cu această categorie, fiind motivați să presteze activități lucrative pentru a trece în regimul deschis. Din partea ANP doar promisiuni și atât, procedura impusă fiind să transferăm acești deținuți către alte unități de profil fiind, urmând să fie folosiți la muncă în alte penitenciare iar drept ”recompensă” Penitenciarul Giurgiu primește alte categorii de deținuți fără dorință sau aptitudini de muncă, cu afecțiuni medicale multiple sau care au un comportament necorespunzător încât nu au putut presta muncă în alte unități.

Tot la capitolul semi-deschis, precizăm faptul că la nivelul unității sunt efectuate cercetări administrative pentru recuperarea sumelor de bani achitate deținuților ca despăgubiri stabilite de instanță pe motiv că nu le-au fost respectate toate drepturile în perioada în care au fost la Penitenciarul Giurgiu având regim semi-deschis și fiind custodiați pe secție de regim închis. Cum ne sprijină ANP, eșalonul care dispune de altfel măsurile de acest gen? Vom începe și noi să bombardăm sindical ANP cu sesizări, petiții și reclamații ce privesc condițiile de muncă, respectarea dispozițiilor legale, exercitarea sarcinilor din fișele de post.

Ne facem treaba cum și cât putem de bine în condiții de muncă infernale. Sigur că nu perfect. Nimeni nu o poate face perfect astăzi în Poliția Penitenciară, nici directorul general. Aseară, în fața Judecătoriei Giurgiu un număr de aproximativ 40-50 de colegi au venit în mod voluntar să-și exprime susținerea pentru colegii noștri și familiile lor. Au fost ore în care personalul din Penitenciarul Giurgiu a așteptat verdictul instanței. Soluția pronunțată ne-a turnat plumb în bocanci și a determinat o stare de stres și teama de a intra în serviciu. Înțelege ANP și MJ situația de la Penitenciarul Giurgiu? Îi pasă cuiva? Înțelege că trebuie intervenit ACUM și diminuat efectivul și categoriile de deținuți?

Poate ar înțelege dacă și-ar detașa pentru câteva luni personal din ANP să lucreze efectiv în Giurgiu. Chiar și detașarea de personal din alte unități este o soluție (provizorie). Apoi directorul general să aibă feedback-ul colegilor detașați. Indignarea, mâhnirea, epuizarea, tensiunile acumulate de personalul Penitenciarului Giurgiu nu încap în câteva rânduri din care probabil ANP și MJ nu vor înțelege situația reală. Indiferent de acest lucru, polițiștii de penitenciare din Penitenciarul Giurgiu refuză din acest moment să mai fie carne de tun. Respingem statutul de sacrificați de serviciu!

Din acest motiv și pentru a răspunde întrebărilor de mai sus și altora, de a transmite un mesaj oamenilor din cea mai încercată unitate din Poliția Penitenciară, Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare – Filiala Giurgiu care reprezintă peste 85% din personal, solicită prezența directorului general al ANP însoțit de factori decidenți în problemele expuse, la Penitenciarul Giurgiu în perioada 28-31.08.2023!!! Ne așteptam ca vizita să fie voluntară, la mai bine de 2 ani de la preluarea postului, mai ales că vorbim despre pușcăria Giurgiu supranumită și ”Școala de antrenament a agenților, ofițerilor și directorilor din sistem”.

Șerban-Marius OPRICĂ – Președinte SNPP Fiiliala Giurgiu / Vicepreședinte SNPP

Zilele acestea este din păcate despre Giurgiu, penitenciarul de temut, cu care deopotrivă sunt ”amenințați” deținuții problemă dar și polițiștii de penitenciare din sistem sau cei din instituțiile de învățământ…