„Este deja clar acum… că preocupările fundamentale ale Rusiei au fost ignorate”, a declarat Putin într-o conferinţă de presă.
Putin a mai spus că este greşit să i se permită unei ţări să îşi crească securitatea în detrimentul altui stat.
Totodată, liderul de la Kremlin acuză SUA că vor să controleze Rusia şi că se foloseşte de Ucraina pentru a face asta, iar lansatoarele de rachete din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Moscova.
Cu toate acestea, Putin a spus că speră ca dialogul cu privire la Ucraina vor continua, dar că trebuie găsită o cale pentru a proteja securitatea tuturor.
Washingtonul şi NATO au răspuns în scris săptămâna trecută garanţiilor de securitate cerute de Moscova în contextul tensiunilor de la graniţa cu Ucraina.
NATO refuză să renunţe la dreptul de adeziune al noilor membri şi „se pregăteşte pentru ce e mai rău”, a declarat miercurea trecută secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, în timp ce a prezentat răspunsul său scris la cererile Rusiei de neextindere a alianţei în Ucraina şi de retragere a forţelor din Europa de Est. Stoltenberg a avertizat totodată că Rusia continuă consolidarea militară în apropierea Ucrainei, cu mii de trupe suplimentare şi arme moderne dislocate în Belarus
„Am arătat clar că ne angajăm să menţinem şi să apărăm suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, precum şi dreptul statelor de a-şi alege propriile aranjamente şi alianţe de securitate”, a declarat pentru presă Antony Blinken, anunţând livrarea răspunsului american la solicitările Rusiei.
„Solicităm încă o dată Rusiei să detensioneze imediat situaţia. NATO crede ferm că tensiunile şi dezacordurile trebuie rezolvate prin dialog şi diplomaţie”, a afirmat şi Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, cu privire la răspunsul transmis de Alianţa Nord-Atlantică.
Kremlinul a transmis ulterior că Occidentul nu a abordat principalele revendicări de securitate pe care le-a abordat, dar că menţine deschisă calea dialogului.
Recent modernizat cu noi interceptori
Reamintim că,administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran.
La cea mai recenta modernizare sistemul de la Deveselu a primit ultima generaţie de interceptoare. Este vorba de rachete de tip SM-3 block IIA, care au fost intens testate de forţele americane înainte de a fi trimise către bateriile proprii sau ale aliaţilor. Un ultim astfel de test s-a făcut la sfârşitul anului trecut, în Hawaii. Atunci, o rachetă de ultimă generaţie block IIA, lansată dintr-o bază precum cea de la Deveselu, a interceptat cu precizie o rachetă balistică.
FOTO: Valentin Bolocan
Un astfel de interceptor de ultimă generaţie costă în jur de 20 milioane de dolari şi are o rază de acţiune de 2.500 de kilometri, de aproape trei ori mai mare în comparaţie cu generaţia mai veche. Cu 4,5 kilometri pe secundă (de 13 ori mai rapid decât viteza sunetului) interceptorul de ultimă generaţie are şi o viteză net superioară celor care au fost în dotarea bazei de la Deveselu şi care atingeau numai 3 kilometri pe secundă. La fel ca şi variantele mai vechi, interceptorii SM-3 block IIA nu au încărcătură explozivă sau periculoasă (nucleară, biologică sau chimică) şi sunt proiectaţi să distrugă rachetele ostile la impact, prin forţă cinetică. În afară de rachete balistice, sistemul de la Deveselu poate intercepta şi sateliţi inamici aflaţi în raza de acţiune a rachetelor. Sistemele SM-3 block IIA sunt proiectate să rămână în serviciu până cel puţin în anul 2022, atunci când vor fi demarate testele cu o altă generaţie de rachete, SM-3 block IIB.
[embedded content]
Reflectorul de Sud