https://www.cdep.ro/pls/steno/steno2015.video?sursa=1&idl=1
Legea a fost adoptata in Camera Deputatilor cu mici modificari fata de forma adoptata de Senat.
Nicio modificare nu s-a adus formei adoptate de Senat in privinta pensiilor militare.
Raportul Comisiilor care a fost adoptat in Camera Deputatilor poate fi citit AICI
Plx 244/2023 in forma pentru promulgare AICI
Aveti mai jos link-ul cu pagina Senatului unde poate fi citita in intregime forma legii adoptate de Senat pentru a fi inaintata la camera decizionala.
https://www.senat.ro/Legis/PDF/2023/23L004SX.pdf?nocache=true
Legea nu aduce nicio imbunatatire in sensul inlaturarii discriminarii vechilor pensionari militari fata de noii militari care au avut norocul sa se pensioneze in aceleasi conditii ca si fostul sef al SMA, fostul ministru al Apararii, fostul premier, actualul presedinte al Senatului.
Dimpotriva, diferenta dintre pensiile in plata ale cele doua categorii de pensionari militari a crescut prin supraimpozitarea cu 15% si 20%, masura care afecteaza numai cuantumul in plata al pensionarilor militari carora li s-au stabilit drepturile inainte de 15 09 2017.
Sa analizam efectele supraimpozitarii asupra unei pensii stabilite inainte de 15 09 2017 si ale alteia stabilite după 01 01 2018, comparativ la data 01 01 2024, cand ar urma sa intre in vigoare legea care modifica legile pensiilor de serviciu.
Presupunem ca la data de 31 12 2023 pensia stabilita anterior adoptarii OUG 59/2017 are un cuantum brut de 7000 lei, iar pensia stabilita ulterior, plafonata la valoarea ultimelor solde nete din activitate, indexata succesiv, potrivit art. 84 din OUG 114/2018, este de 12 000 lei.
Primul plateste in luna decembrie 2023 un impozit de 10%(7 000-2000)= 500 lei. Ramane in mana cu o pensie efectiva de 6 500 lei.
Al doilea, desi se spune ca plateste si el un impozit de 10% dintr-un cuantum fictiv, numit cuantum brut, ramane in plata tot cu suma de 12 000 lei, plafonul net al bazei de calcul de 11 000 lei, indexat succesiv in anii anteriori.
La data de 01 01 2024 pensiile militare se indexeaza cu 13,8%.
Pensia primului pensionar ajunge la 7000 +13,8%= 7 966 lei, dar va plati din ea impozit de 10%, 15% sau 20%, dupa cum urmeaza:
In anul 2024 se estimeaza un salariu mediu brut de 7 600 lei, caruia ii corespunde un salariu mediu net de 7 600 – 41,5%= 4 446 lei.
Primul pensionar plateste pentru transa de (4 446 – 2 000) 10% impozit–>245 lei.
Pentru transa 7 600 – 4 446 =3 154 plateste impozit 15%, adica 3 154 x 15%= 473 lei.
Pentru transa 7 966-7 600 = 300 lei plateste impozit 20%, adica 60 lei
Total impozit= 245+473+60 =778 lei, cu 278 lei mai mult decat in luna decembrie 2023.
Pensionarul discriminat ramane in mana cu o pensie neta de 7 966 lei – 245 lei – 473 lei – 60 lei= 7 966-778= 7 188 lei.
Celuilalt pensionar, denumit ciucalan, pensia ii creste prin indexarea bazei nete de calcul de 11 000 lei la 12 000 + 11 000 x 13,8%=12 000 + 1 518 = 13 518 lei. Formal plateste si el aceleasi impozite ca si primul pensionar dar, ce sa vezi?, el nu pierde niciun leu din pensia indexata de 13 518 lei.
Daca inainte de supraimpozitare diferenta dintre pensile in plata ale celor doi era de 12000 – 6 500 = 5 500 lei, dupa indexarea cu 13,8 si supraimpozitarea cu 15% si 20%, diferenta a crescut la 13 518 – 7 188= 6 330 lei.
Daca ciucalanul ar plati impozit si supraimpozit din pensia indexata de 13 518 lei, calculata potrivit art.60 din L nr 223/2015, modificat si completat prin art. 84 din OUG nr. 114/2018, ar mai ramane cu o pensie militara in plata de 13 518 lei – 245 – 473 – (13 518 – 7600) x 20%= 13 518 – 245 – 473 – 1 184= 11 616 lei.
Numai asa ar simti si generalul Ciuca si toti ciucalanii ce inseamna sa supraimpozitezi cu 15% si cu 20 % o pensie militara.
Domnul premier Ciolacu a facut dreptate doar pentru Ciucalani! Daca politicienii se joaca de-a reforma pensiilor militare, cel putin sa nu ne mintim intre noi, pensionarii militari.
| Tanase Dorel
|
|||
Stimate, Claudiu Marin!
După cum puteți observa, nu mă adresez dumneavoastră și acestui blog cu o reputație deosebită, ce nu poate fi pusă la îndoială, cu anacronica formulă peiorativă de…impolitețe ”Domnule ….”!
Întrebarea adresată lui ciolacu (cu literă mică, nu am greșit) era doar retorică!
Habarniștii și toți cei care au ”ajustat” și au „optimizat”, periodic, în subteran, soldele activilor și pensiile rezerviștilor doresc haos pentru a-și motiva beneficiile exceselor de tot felul!
I-am trimis o misivă acestui vremelnic: vedeți atașamentul.
Nu s-a ales decâ praful!
Avem astăzi, după un an de zile, rezultatul cacealmalei și a nu știu câta încercare de prosteală a CE!
Ce crede…el?
Raspuns
| Ati compus o scrisoare atat de lunga incat, probabil, Ciolacu nici nu a reusit s-o citeasca in intregime pana in prezent. | O public pentru ca, cine stie |
? …s-ar putea sa ajunga astfel si sub privirile decidentilor.
|
| O public pentru ca, cine stie ?…s-ar putea sa ajunga astfel si sub privirile decidentilor. |
|
(Baza de calcul pentru recalculare nu cuprinde și sumele ce reprezentau activitatea aeronautică desfășurată pe timpul turelor de serviciu conform Servciului de Luptă Poliție Aeriană, activitate ce se desfășura conform cu atribuțiile funcționale și fișei individuale a postului și a structurii).
În schimb, sporul de lucrări excepționale, denumit peiorativ ”OSKAR”, a fost introdus ca spor cu caracter permanent în baza de calcul pentru excepțiile care confirmă regula conform sintagmei „din binefacerile L223/2015”!
– Următoarele decizii de pensie aparțin unor SUBOFIȚERI din MAI.
Activitatea și cariera mea mlitară însumează o vechime efectivă în serviciu realizată de 36 ani 9 luni 11 zile, și o vechime cumulată de 56 ani.
Meseria mea a fost dirijarea, coordonarea aeronavele militare și managementul spațiului aerian.
1978-1979 militar în termen
1979-1982 Sc. Mil. Of. Av. Bobocu
1982-1989 navigator cu dirijarea și Șef tură P.C. R57AV.V., M.Kog.
1989-1991 Academia Militară
Este alegerea dumneavoastră dacă ați agreat și v-ați însușit dezinformarea din răspunsul primit de deputatul COZMA ADRIAN-FELICIAN.
Aș vrea să cred că nu v-am plictisit, m-ar bucura să știu că demersul meu are audiență și să vedem și o concretizare într-un act normativ corect, echilibrat, ferm, fără ambiguități, cu o formulă de calcul care să aibă în vedere:
-ÎNTREAGA CARIERĂ MILITARĂ,
-VENITURILE DIN TOATĂ CARIERA,
-GRADUL ȘI FUNCȚIILE DEȚINUTE,
-VECHIMEA ÎN SERVICIU,
-STUDIILE MILITARE,
-LOCURILE ȘI CONDIȚIILE ÎN CARE NE-AM DESFĂȘURAT ACTIVITATEA.
Noul act normativ trebuie SĂ ÎNCURAJEZE ȘI SĂ RĂSPLĂTEASCĂ MUNCA și pe cel ce va alege să iasă la pensie, nicidecum sporurile vremelnice ce nu au legătură cu atribuțiile funcției, care să le hrănească imaginația despre cum pot să plece din armată cât mai repede și cu o pensie grasă!
Cu deosebită considerație,
Comandor rezervă Tănase Dorel
02.11 2022
DOMNULUI PRESEDINTE AL CAMEREI DEPUTATILOR
PARLAMENTUL ROMÂNIEI – CAMERA DEPUTAȚILOR
https://senat.ro/legis/PDF/2023/23L004RC.pdf?nocache=true
Modificarile vizand Legea nr. 223/2015
…prin care Guvernul Tudose a fost îndemnat de MApN, SRI si MAI sa elimine, neconstitutional, dreptul pensionarilor militari de a le fi actualizate pensiile de fiecare data cand se majorează soldele de grad și functie ale personalului militar în activitate.
Boșii din sistemul de aparare au motivat ca actualizarea pensiilor batranilor pensionari militari secatuieste bugetul institutiilor militare.
De atunci au trecut 6 ani si s-au perindat la putere guverne de orientari diferite, dar niciunul nu are curajul sa inlature o discriminare majora a vechilor pensionari militari.
Nici CCR nu are dispozitia de inlatura neconstitutionalitatea comisa in anii 2017 si 2018. amanand neconvingator pronuntarea intr-o speta in care de cateva ori a dat decizii de neconstituționalitate, în ansamblu, a unei ordonanțe, pentru ca Guvernul a omis sa solicite avizul Consiliului Legislativ inainte de adoptarea ei.
Tergiversarea pronuntarii, este a 6-7 amanare, a creat impresia in randul pensionarilor militari ca judecatorii CCR au găsit un motiv de a negocia cu Guvernul propriile pensii de serviciu.
Întelegem ca declararea ca neconstitutionala a OUG 59/2017 are consecințe considerabile pentru bugetele institutiilor militare, mai ales ca aceeasi soarta va avea si Art. 84 din OUG nr. 114/2018, articol prin care niste pseudo-juristi au sperat sa acopere viciile de procedura în adoptarea OUG 59/2017, dar nu pensionarii militari s-au jucat de-a pensiile in România ultimilor ani.
Din lista dosarelor in care CCR tot amană pronuntarea, vedem ca au fost pensionari care înca din anul 2019 au reclamat viciul de procedura in adoptarea OUG 59/2017, dar CCR si-a permis sa nu introduca acele dosare pe ordinea de zi timp de 3 ani. De parca nu ar fi fost suficienta tergiversarea, acum amană pronuntarea. Ne putem astepta la si mai rau: redeschiderea dezbaterilor potrivit art. 58 alin (4) din L47/1992.
Dupa cum se vede din evidenta dosarelor de la CCR, pana acum s-a cerut constatarea neconstitutionalitatii noilor texte introduse in art. 60 prin cele 2 ordonante. Cum era si normal, CCR a constatat ca noile texte introduse, vizand plafonarea cuantumului pensiei militare la media neta a soldelor din baza de calcul, altfel spus la netul mediei ultimelor solde din activitate, sunt constitutionale.
CCR-ului nu i s-a cerut pana in prezent sa constate neconstitutionalitatea eliminarii ACTUALIZARII, drept constitutiv al dreptului de pensie militara, prin ordonanta de urgenta, reclamand incalcarea de catre Guvern a art. 115 alin.(6) si art.61 alin.(1) din Constitutie.
In privinta art 84 din OUG nr.114/2018, de interes pentru contenciosul constitutional este numai pct. 2, pentru ca, prin noua reformulare a Art. 60 din Legea nr.223/2015, Guvernul a exclus textul care reglementa ACTUALIZAREA pensiilor militare, drept legislativ conferit de Constitutie numai Parlamentului, cata vreme acesta reglementase actualizarea inca din 2015.
Cei interesati pot sa citeasca si Incheierea prin care Tribunalul a sesizat CCR in Dosarul 2434/2023. Vezi
https://www.huhurez.com/2023/09/incheiere-tribunalului-de-sesizare-ccr.html
Citat din decizia CCR prin care s-a decis ca este neconstitutionala micsoararea cuantumului pensiei prin ordonanta de urgenta care a impus CASS:
„Or, prin ordonanţă de urgenţă, nu se poate diminua cuantumul pensiei, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contribuţii, pentru că o asemenea măsură conduce la o afectare a dreptului la pensie prevăzut de art.47 alin.(2) din Constituţie, fiind, astfel, contrară art.115 alin.(6) din Constituţie, care interzice afectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale prin ordonanţe de urgenţă”,
.png)
Propuneri de amendamente dupa discutia din 28 09 2023 dintre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Ministerul Justitiei si Casa Nationala de Pensii.
Propunerile nu unifica baza de impozitare a pensiilor de serviciu, fara deosebire, asa cum a cerut CCR in Decizia nr.467/2023.
Nu exista situatii, decat daca nu se vrea, in care sa nu se poata determina componenta contributiva a pensiilor de serviciu. Cu toate acestea, propunerile de amendamente discutate ii discrimineaza la impozitare pe militarii carora, din lenea unor si interesul altora, nu li majoreaza plafoanele de supraimpozitare functie de marimea componentei contributive.
Sunt si militari cu pensii a caror componenta contributiva depaseste castigul salarial net sau brut. Ei de ce sa nu beneficieze de avantajele alin (3) propuse pentru impozitarea celorlalte pensii de serviciu?
Doar pensionarilor militari care depasesc varsta de 65 ani li s-ar calcula componenta contributiva a pensiei militare, componenta care in multe situatii este mai mare decat pensia militara. Acesti militari ar fi scutiti de supraimpozitare, asa cum sunt scutiti magistratii si alti speciali, daca pensia calculata contributiv este mai mare decat pensia calculata procentual din baza de calcul. Vezi alin. (2) litera a) din propunerile de modificarea a art. 101 din. Codul Fiscal!
Citat din Decizia CCR nr. 467/2023
„160. Acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat [în privința pensiilor de serviciu]
ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecţie constituţională a
dreptului la pensie şi a dreptului de proprietate, astfel că legiuitorul este liber să acorde, să modifice
sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale
statului. Curtea constată că marja de apreciere a legiuitorului cu privire la valoarea componentei
necontributive a pensiei de serviciu sau a pensiei militare, stabilită în mod direct sau indirect
(ca rezultat al aplicării unei sarcini fiscale), este foarte largă [Decizia nr.900 din 15 decembrie 2020,
paragraful 136].”
