By:
On:
In: Fără categorie

 


Cântecul „Rumenye, Rumenye“ a fost lansat în 1941 şi de atunci continuă să capteze ascultători de pretutindeni, piesa fiind interpretată în numeroase variante.

Este  creatia artistului evreu, Aaron Lebedeff, originar din estul Europei, care cânta despre frumuseţea şi gustul fără seamăn ale României idilice, aşa cum i-o descriseseră evreii plecaţi din Romania.

Citeste pe larg

By:
On:
In: pensii in sistemul public-2024
Spre deosebire de legea pensiilor militare care ii sanctioneaza prin plafonari de cuantum pe cei care doresc sa lucreze mai mult de 25 ani, noua lege a pensiilor din sistemul public acorda supliment de punctaj celor care lucreaza mai mult de 25 ani.

Noua lege, daca va fi votata de Parlement in forma aprobata de Guvern, va intra in vigoare la 01 09 2024, cu exceptia articolului 84 alin. (6) care va intra invigoare de la 0 01 2024 si prevede ca:

Art. 84

(6) În anul 2024 valoarea punctului de pensie se majorează cu 13,8 % și este de 2032 lei.

Proiectul legii, mai putin eventualele modificari aduse in Sedinta de Guvern, poate fi studiat mai jos, asa cum a fost publicat pe site-ul Ministerului Muncii.

Ministerul Muncii 

– Transparență decizională

Proiect Lege privind sistemul public de pensii

Detalii
Categorie: Transparență decizională

Publicat la data 31.10.2023

Proiect Lege privind sistemul public de pensii

Anexa nr.1 Anexa nr.2 Anexa nr.3
Anexa nr.4 Anexa nr.5 Anexa nr.6
Anexa nr.7 Anexa nr.8 Anexa nr.9
 Anexa nr.10  Anexa nr.11 Anexa nr.12
Anexa nr.13 Anexa nr.14 Anexa nr.15

Expunere de motive

Propunerile, sugestiile şi opiniile cu privire la acest proiect pot fi transmise la adresa de e-mail dezbateri@mmuncii.gov.ro în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site

Citeste pe larg

By:
On:
In: Protocoale, stagii

 

Floare tarzie de toamna în mar


Articolul 26 din Legea nr. 223/2015 reglementeaza posibilitatea ca, in anumite conditii, si militarii care au trecut in rezerva fara drept de pensie, dar au avut o vechime in serviciu mai mica de 10 ani, sa primeasca o pensie militara dupa ce mai intai si-au deschis un drept de pensie in sistemul public de pensii sau in alt sistem, de exemplu pentru avocati, in care  au indeplinit conditiile cumulative de varsta si vechime pentru deschiderea unui drept de pensie.

Logica este ca in sistemul public de pensii stagiile militare mai mici de 10 ani au contat pentru deschiderea dreptului de pensie civila, nu si pentru calculul cuantumului pensiei civile, iar in sistemul pensiilor militare stagiile civile conteaza pentru deschiderea unui drept de pensie militara, nu si pentru calculul cuantumului pensiei militare.

Conditia esentiala pentru a obtine o astfel de pensie este ca dupa trecerea in rezerva militarii sa continue sa munceasca pentru a indeplini conditiile cumulative, vârsta și vechime, pentru deschiderea unui drept de pensie pentru limita de varsta, varsta redusa sau de invaliditate în alt sistem de pensie. 

Aceasta condiție nu se cere celor care la data trecerii în rezerva aveau deja 10 ani vechime în serviciu. La implinirea varstei standard din sistemul pensiilor militare, acestia vor primi o pensie de serviciu in condițiile art. 19 din Legea 223/2015, chiar daca nu au mai lucrat dupa trecerea in rezerva.

Comun pentru pensiile stabilite în baza articolelor 19 și 26 este aplicarea articolului 29 alin.(3) potrivit caruia procentul de pensie nu se stabilește prin scădere din 65% ci se face proporția din 25 de ani, corespunzătoare vechimii în serviciu si sporului de vechime pentru condiții de munca. De exemplu dacă la trecerea in rezerva a avut 7 ani vechime în serviciu și 3 ani spor de vechime pentru condiții de munca, procentul de pensie va fi corespunzator proportiei vechimii cumulate de 10 ani din 25, respectiv (65×10) :25 = 26%

Daca baza de calcul a fost 5000 lei, pensia militara proportionala pentru 10 ani vechime cumulata va fi  5000 x26 %= 1300 lei

Daca vechimea cumulata este de 8 ani, pensia militara din aceeasi baza de calcul este 5000 x [(65×8):25]% =5000 x 20,8%= 1040 lei

„Articolul 26(1) Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) și b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplinește condițiile cumulative de pensionare, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 19.–––-Alin. (1) al art. 26 a fost modificat de pct. 3 al art. 40 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 9 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 923 din 11 decembrie 2015.(2) Între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii, precum și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condițiile alin. (1).(3) În situația prevăzută la alin. (1), pensia militară de stat se stabilește doar pentru perioadele de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24, la calculul pensiei de invaliditate stagiul potențial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată”

Pentru reglarea acestor situații, dar si pentru valorificarea stagiilor suplimentare sau a stagiilor potentiale,  Casa Nationala de Pensii a incheiat un protocol cu Casele de Pensii Sectoriale, Protocol pe care-l puteti studia AICI.Protocolul serveste si pentru situatia in care pensionarul militar lucreaza ulterior pensionarii in sistemul public  si respectivele stagii nu au fost utilizate pentru calculul pensiei militare. Dreptul de pensie in sistemul civil se deschide si pentru cativa ani, nu trebuie sa se astepte stagii de cel putin 15 ani, pentru ca stagiile militare din decizia de pensie militara sunt recunoscute in sistemul public de pensii ca vechime pentru deschiderea unui nou drept de pensie civila, nu si pentru calculul cuantumului pensiei civile.Importanta este ADEVERINTA pe care Casele o intocmesc in cadrul cooperarii pentru aplicarea Protocolului.




Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, cumul pensie cu salariul


UPDATE, reluare din o5 10 2023

Decizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 20 martie 2012 care a respins o plangere a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009, pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constanta.

Cine doreste poate citi decizia CEDO  mai jos:

https://www.huhurez.com/2012/04/cedo-motiveaza-respingerea-unei.html

..>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Guvernul Boc- Basescu a dat Legea nr. 329/2009 cap. IV, prin care, ca masura de austeritate, a eliminat cumulul pensiei cu salariul la stat. 

Batalia pentru reintroducerea cumulului a fost motiv pentru  infiintarea a unui celebru sindicat al disponibilizatilor, condus de istoricul Mircea Dogaru, si el cumulard in anul 2009. De atunci si pana astazi, CCR a dat 76 de decizii prin care a respins exceptiile de neconstitutionalitate, justificand in fel si chip  constitutionalitatea eliminarii cumulului. Nu se incalca dreptul la pensie, nu se incalca dreptul la munca. Argumentul suprem al respingerii exceptiilor a fost formulat astfel:

„Curtea, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, a statuat că nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament să aibă o raţiune licită.”

Mai poate fi credibila aceasta institutie  care astazi da un comunicat de admitere a exceptiilor?

COMUNICAT DE PRESĂ, 5 octombrie 2023

I. În ședința din data de 5 octombrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.2-11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În esență, dispozițiile criticate condiționează dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la muncă, limitându-l până la anihilare, ceea ce atrage încălcarea art.1 alin.(5) și art.47 alin.(2) din Constituție. Or, Curtea a reținut că excluderea sau limitarea unui drept/libertăți fundamentale nu mai reflectă o chestiune de proporționalitate, ci una de eliminare a unei valori fundamentale în stat [respectarea drepturilor și libertăților fundamentale – art.1 alin.(3) din Constituție].

Curtea a constatat și că o condiționare a exercitării dreptului la muncă de neexercitarea dreptului la pensie echivalează cu excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public, ceea ce este inadmisibil. Un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat în Constituție, întrucât s-ar crea regimuri juridice paralele în funcție de drepturile aflate în discuție.

De asemenea, având în vedere că dreptul fundamental la pensie nu permite posibilitatea suspendării plății pensiei și nici pierderea cuantumului pensiei aferent perioadei de suspendare, Curtea a constatat că se încalcă și dreptul de proprietate garantat de art.44 din Constituție.

CCR a aruncat astazi la gunoi propria jurisprudenta privind cumulul pensiei cu salariul, asa cum prin recenta Decizie nr. 467/2023 si-a incalcat propria jurisprudenta privind neretroactivitatea recalcularii pensiilor de serviciu.

Are cineva curajul sa bage CCR la reforma? Cel putin o revenire la situatia dinainte de anul 2003. In  halul in care joaca in ultimele decizii, ne putem astepta sa ne enacheasca pe la urechi ca si adoptarea OUG 59/2017 fara avizul Consiliului Legislativ a fost constitutionala.

  

Dupa cum se vede, sunt 6 pagini pline cu decizii de respingere a neconstitutionalitatii eliminarii cumulului.

DEcizia CCR este in total dezacord si cu o  decizie CEDO din 12 martie 2012 care a respins o contestatie a unui militar prin care cerea sa se constate ca i-au fost incalcate drepturile prin Legea nr.  329/2009 pentru ca a trebui sa opteze intre pensia militara si salariul de la o primarie din judetul Constnta 

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Exceptii

 Prin luna decembrie 2019 a fost inregistrat la CCR Dosarul nr. 3285D, la sesizarea Tribunalului Vrancea,  intr-un dosar cu nr. 1147/91/2019, reclamant Andreiu Manea. A fost ridicată o excepție de neconstituționalitate a art. VII al OUG nr. 59/2017.

Dosarul de instanta nu apare inregistrat pe portalul  de specialitate, dar din alt dosar pe rol la Tribunalul Vrancea aflam ca reclamantul a avut un litigiu de muncă cu IPJ VRANCEA. A fost trecut în rezervă la 1.03.2019 si  a solicitat plata unor drepturi salariale neachitate, reprezentând diferențe de soldă de funcție cuvenită pentru perioada 1.02.2017 – 1.03.2019 ca urmare a neaplicării H.G. nr. 1/2017 și H.G. nr. 846/2017.  Reclamantul ca si multi rezervisti nu au inteles ca solda de funcție de dupa anul 2010 este o solda recompusa din solda din 2009 la care se adauga elementele complementare prevazute in legile salarizarii din 2010, legi care nu puteau sa fie modificate printr-o Hotarare de Guvern. Acea recompunere a soldei de functie va dura pana la aplicarea integrela a Legii 153/2017.


Dosarul referitor la pensie a zacut  la CCR mai bine de 3 ani, fiind pus în dezbatere abia în ședinta din 04 aprilie 2023, separat de lotul celor 68 de dosare in care se presupune ca in toate   s-a  ridicat si  exceptia de neconstitutionalitate extrinseca a întregii OUG nr. 59/2017, pentru că a fost adoptată înainte de a se solicita avizul Consiliului Legislativ.

De atunci a rămas lunar în pronunțare, la termene diferite de lotul celor 68 de dosare. Ultimul termen a fost pe 2 noiembrie, fiind din nou amanata pronuntarea pentru 28 noiembrie

CCR

Ședința de judecată din 04 aprilie 2023

Problema este ca in ultimii ani au fost judecate mai multe dosare in care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate  a art. VII, in amsamblul sau,  si toate au fost respinse inca dupa primul termen de dezbatere. Inseamna ca domnul politist de la Focsani a adus critici deosebite de neconstitutionalitate ale art. VII, altceva decat incalcarea art. 72 din Constitutie, pentru lipsa  avizului CL  sau presupusele discriminari introduse prin noile texte din art. VII.
Exceptia ridicata i-a pus in incurcatura pe judecatorii, CCR nereusind să dea o decizie nici dupa 4-5 amanari ale pronuntarii.
Banuiesc ca a ridicat exceptia neconstitutionalitatii afectarii drepturilor de pensie prin ordonanta de urgenta, atat  prin modificarea  textului de lege care reglementa indexarea pensiilor militare(art. 59),  cat si eliminarea textului care reglemeta actualizarea pensiilor militare ori de cate ori se majorau soldele personalului in activitate(art.60), toate fiind incalcari ale art. 115 alin. (6) si art. 61 alin (1)   din Constitutie.
Obiectia de neconstitutionalitate este atat de deosebita incat dosarul nu a putut fi conexat nici cu cele 68 care au un nou termen de pronuntare pe 14 noiembrie a.c, cu cateva termene mai multe decat in dosarul de la Focsani. 


Citeste pe larg

By:
On:
In: indexari, Oug 59/2017, OUG nr. 114/2018

 

Pana acum, s-a discutat pe acest blog ca prin celebrele ordonante de urgenta  nr. 59/2017 si nr.114/2018 a fost afectat, contrar art. 115 alin (6) din Constituitie, dreptul de actualizare a pensiilor militare, asa cum el fusese reglementat de Parlament prin Legea nr. 223/2015, in art. 60.

Daca analizam si art. 59 initial, observam ca prin cele 2 ordonante au mai fost afectate si drepturile de indexare care fusesera reglemantate prin aceeasi lege, articol care da posibilitatea ca si pensiile stabilite in decursul unui an sa fie indexate cu indicele cu care erau indexate pensiile aflate in plata la sfarsitul anului precedent.

Astfel, pensiile militare stabilite  in cursul anului 2017, dupa 6 august 2017, nu s-au mai indexat  cu 5,25%,  potrivit art. 59 alin. (5) si nici cele deschise in anii urmatori cu procentele de indexare corespunzatoare anilor respectivi. OUG 59/2017 a intrat in vigoare pe data de 07 08 2017. 

Cei pensionati in perioada 01 01 – 30 06 2017 au primit indexarea cu 5,25% dar aceasta s-a topit in ultima actualizare a pensiilor militare, exceptand politistii,  ca urmare a majorarii cu 15% a soldelor de functie prin Legea. nr. 152/2017, potrivit art. 60 alin (3). Cei pensionati in perioada 01 07 2017-06 08 2017 au avut si soldele din baza de calcul majorate cu 15%(mai putin politistii) dar au primit si indexarea de 5.25% aplicata pensiilor in anul 2017.  Cei pensionati dupa 06 08 2017 au pierdut indexarea de 5,25%, dar au primit in baza de calcul majorarea de 15% a soldelor de functie  potrivit L 152/2017. Perdanti sunt toti cei care s-au pensionat in anii 2019-2023. In anul 2018 nu a fost indexare.

De asemenea, cele 2 ordonante au eliminat, incepand cu anul 2021, dreptul de a adauga la indicele de indexare 45% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat in anul precedent, asa cum fusese reglementat prin lege de catre Parlament.

Asadar, criticile de neconstitutionalitate aduse art. 84 din OUG nr.114/2018 se pot extinde si la punctul 1. care, prin noua formulare a art. 59 din Legea nr.  223/2015, a eliminat sau a diminuat drepturile de indexare stabilite de Parlament in alineatele (5) si (6) .

Criticile de mai sus pot sa se refere si la OUG 59/2017, numai in eventualitatea in care CCR si-ar permite sa incalce  propria juriprudenta si ar decide ca OUG 59/2017 este constitutionala in ansamblul sau, chiar daca  Guvernul a incalcal procedura de solicitare a avizului Consiliului Legislativ.

Asa arata art. 59. din Legea nr.223/2015, articol modificat neconstitutional prin OUG 59/2017 si art. 84 ,  pct 1 din OUG nr.114/2018

ART. 59 

 (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a
inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. 

 (2) Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt cei definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul
calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.

 (3) În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (1) are valoare negativă, la
indexarea cuantumului pensiilor militare de stat se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă. 

 (4) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (1) au valori negative, se păstrează
cuantumul pensiei aflat în plată. 

 (5) Prevederile alin. (1) se aplică şi drepturilor de pensie deschise în cursul anului. 

 (6) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100%
din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizate
pe anul precedent. 

 (7) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100%
din rata inflaţiei realizată pe anul precedent.

Citeste pe larg

By:
On:
In: sport

 Pe data de 07 iunie 2023, cand Steaua Bucuresti sarbatorea 76 de ani de la infiintarea ei  in anul 1947, pe site-ul UEFA aparea o lista a echipelor castigatoare ale  Ligii Campionilor ilustrata cu stema echipelor  castigatoare in fiecare an, incepand cu anul 1956 si cu intrebarea cine va castiga trofeul in anul 2023.

Pentru anul 1986, cand Steaua Bucuresti a castigat finala CL, este inscrisa stema FCSB, echipa considerata a fi din punct de vedere sportiv  continuatoarea echipei care a castigat Cupa Campionilor, cum se numea atunci competitia europeana. NU au pus stema clubului caruia instantele din Romania i-au atribuit palmaresul din 1986 al echipei Steaua.

Forurile fotbalistice internationale sunt constante in a atribui palmaresul sportiv echipelor care au castigat trofee in competitii organizate sub egida lor, indiferent de forma ulterioara de oganizare, administrare sau de numele purtat de acele echipe. 

Echipa Steaua, care a castigat Cupa Campionilor  in anul 1986, a fost infiintata in anul 1947 sub numele de  ASA București (Asociația Sportivă a Armatei).   A continuat  sa joace in Divizia A sub demumurile CSCA (Clubul Sportiv Central al Armatei) între 1948 și 1949, CCA București (Casa Centrală a Armatei) între 1950 si 1961, iar denumirea Steaua București a fost adoptată în 1961 ,   sub forma CSA(Clubul Sportiv al Armatei) Steaua Bucuresti.

In anul 1998, Clubul Sportiv al Armatei a fost obligat sa privatizeze clubul de fotbal pentru a mai putea juca in prima divizie si in competitiile europene. Echipa de fotbal a fost preluata, cu acordul CSA, de o asociatie a omului de afaceri Viorel Paunescu, primind in concesiune, pe 20 de ani, pana in anul 2018, numele de Steaua. 

In anul 2003, echipa a fost preluata de Gigi  Becali, care ajunsese investitor majoritor in asocierea privata care administra Steaua. In anul 2018 instantele din Romania au obligat clubul din Divizia A sa-si schimbe numele, la cererea CSA care,  in anul 2017,  isi  infiintase o noua echipa de fotbal.

Cu toate acestea, incepând cu iunie 2018, UEFA și LPF o consideră pe FC FCSB continuatoarea clubului istoric FC Steaua și ii atribuie tot palmaresul din 1947 acestei entități.

Nu i-a venit nimanui ideea sa fractioneze palmaresul echipei engleze Chelsea functie de perioada anterioara, din timpul si dupa administrarea acesteia de catre magnatul rus Abramovici.


Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii
Textul  art. XVIII lit. b) din Legea nr. 282/2023

Sa presupunem ca avem o pensie de magistrat ajuns la limita de varsta standard si pensia i-a fost calculata si in sistemul contributiv.
Pensia bruta sa fie 16 000 lei din care componenta contributiva este de 6 000 lei iar componenta necontributiva este de 10 000 lei. 
Prin deducerea componentei neimpozabile, partea impozabila se reduce la 14 000 lei, astfel ca partea contributiva de 6 000 lei se impoziteaza cu 10% iar diferenta necontributiva impozabila de 8 000 lei se impoziteaza progresiv cu 10%, 15% si 20%,  asa cum spune textul de lege.
In topicul anterior am convenit ca in anul 2024 ar fi un castig mediu brut de 7 300 lei si un castig mediu net de 4 270 lei, pentru a determina transele de impozitare.
Conform textului de lege ilustrat si in schema de mai sus, componenta contributiva de 6000 lei plus suma de 4 270 lei, partea egala cu castigul salarial net din componenta necontributiva, se impoziteaza cu 10%. 
Asadar, din imensa pensie de 16000 lei, suma de  6 000 +4 270=10270 lei se impoziteaza cu 10%, rezultand un impozit de 1 027 lei.
Din totalul componentei necontributive impozabile de 8 000 lei mai ramane de impozitat suma de 8 000 – 4 270 lei =3 730 lei, suma mai mica decat castigul mediu brut de 7 300 lei, astfel ca intreaga aceasta suma  se va impozita cu 15%, nemairamanand niciun leu de impozitat cu 20%.
3 730 x15%=560 lei.
Total impozit 
1 027+ 560 =1 587 lei 

Las cititorilor placerea de a calcula, pe baza celor scrise in topicul anterior, ce impozit va plati un militar dintr-o pensie de 16 000 lei, calculata numai in varianta necontributiva, pentru a intelege de ce sunt discriminati pensionarii militari prin supraimpozitare, cand nu li se calculeaza si componenta contributiva a pensiei militare la atingerea varstei standard de pensionare.
Ce impozit ar plati un militar a carui pensie ar avea, la atingerea varstei standard de pensionare,  un cuantum calculat contributiv mai mare decat cuantumul special, calculat procentual dintr-o baza de calcul? Ar fi scutit de supraimpozitare, potrivit ART. XVIII lit. a) din Legea nr. 282/2023.

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii
In interpretarea concordanta cu procedura de stabilire a  bazei de impozitare existenta in prezent, suma din venitul lunar  din pensie mai mare de 2000 lei, partea neimpozabila, pana la limita castigului salarial   mediu net se impoziteaza normal, ca si pana in prezent,  cu 10%.
Partea din venitul din pensie cuprinsa intre castigul salaraial mediu net si castigul salarial mediu brut se supraimpoziteaza cu 15%, ia suma ca depăseste castigul lunar mediu brut se supraimpoziteaza cu 20 %.
In cazul in care venitul din pensie este 10 000 lei, castigul salarial brut este 7 300 lei, iar castigul salarial net este 4 270 lei, suma transelor de impozitare ar fi:
(4270-2000) x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-7300) x 20% =227+ 455+540=1 222 lei

 

Exista si interpretarea banditeasca a textului de lege, potrivit careia: 
-transa de impozitare de 10% este egala cu castigul mediu net, deci se majoreaza cu 2000 lei fata de prima interpretare, 
-transa de 15% este diferenta dintre castigul salarial brut si castigul salarial net, deci se pastreaza ca marime, in schimb 
-transa de 20%, aplicabila doar pensiilor de serviciu mai mari decat castigul mediu brut, se reduce cu 2000 lei.
Astfel spus, deducerea neimpozabila de 2000 lei se transfera din transa de impozitare de 10% la transa de impozitare de 15% sau, dupa caz, la cea de 20%, in beneficiul grangurilor.
Sunt mai mult ca sigur ca Metodologia de aplicarea Legii nr. 282/2023, fiind redactata de aceiasi economisti carora le-a fatat mintea sa scada deducerea neimpozabila de 2000 lei din venitul lunar din pensie, iar transele de impozitare sa le aplice pe  diferenta ramasa din venitul lunar,  va valida varianta care-i avantajeaza tot pe cei cu pensii de serviciu mai mari decat castigul  salarial mediu brut.
Potrivit acestei interpretari favorabile celor cu pensii mai mari decat castigul salarial mediu brut, suma transelor de impozitare ar fi urmatoarea:
4270 x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-2000-7300) x 20%=
427 + 455+ 140=1 022 lei

Acesta este textul de lege:

Citeste pe larg

By:
On:
In: istorie
Nu sunt de acord cu unele dintre concluziile lui Ion Cristoiu, dar ador informatiile in baza carora  concluzioneaza batranul analist-gazetar. Nu le auzi pe alt canal.
Putini mai stiu ca Acordul de la Camp David din 1978, intre Israel si Egipt, in urma caruia Israelul a retrocedat intreaga Peninsula Sinai, ocupata dupa razboiul din 1967, a fost negociat anii de-a randul de Ceausescu. Rand pe rand, presedintele  Sadam al Egiptului si premierul Begin al Israelului au vizitat statiunea Sinaia, nume cu rezonanta pentru Peninsula Sinai.
Iata ce a putut sa spuna presedintele american Jimmy Carter in cursul vizitei pe care Ceausescu a facut-o in SUA, in anul  1978, cu cateva luni inainte de semnarea Acordului de la Camp David si de defectiunea Pacepa( apropo: cui a folosit deteriorarea relatiilor romano-americane prin defectiunea Pacepa?)

Preşedintele american nu a uitat să sublinieze:

„România a reuşit să servească drept punte între naţiuni cu viziuni şi interese extrem de diferite şi între lideri cărora le-a fost dificil, în anumite circumstanţe, să negocieze direct unii cu alţii. Una dintre realizările notabile recente ale preşedintelui Ceauşescu a fost faptul că a contribuit la pregătirea vizitei istorice a preşedintelui Sadat al Egiptului în capitala Israelului, Ierusalim. Ambele ţări au găsit în România o cale de comunicare şi de înţelegere care le-a fost foarte utilă – lor, Orientului Mijlociu şi păcii mondiale”.

De ce sa-i inchizi canalul Youtube lui Cristoiu  pentru ca a spus ca ar fi nevoie de un Ceausescu pentru a  pune capat conflictului istoric dintre evrei si palestinieni?
 

aspecte de la vizita oficială de prietenie efectuată în România de preşedintele republicii arabe Egipt, anwar el sadat. (27 iunie 1974).

Primirea, de către preşedintele Nicolae Ceauşescu, a primului ministru al Statului Israel, Menahem Begin, aflat într-o vizită oficială în România (26.VIII.1977)

Între 12-17 aprilie, Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu însoţiţi de Gh. Oprea, Ştefan Andrei – ministrul Afacerilor Externe, Vasile Pungan şi Ioan Avram au făcut o vizită în S.U.A. la invitaţia preşedintelui Jimmy Carter şi a doamnei Rosalynn Carter. În timpul convorbirilor oficiale (13.IV).(12-17.IV.1978)

Citeste pe larg