De intrat in vigoare, intra tocmai pe 01 01 2024, timp suficient in care poate fi modificata prin vreo ordonanta de urgenta de genul celei cu nr. 57/2015.
 |
| Par inflorit toamna. |
1. Militarii platesc contributie pentru pensie de 25% din soldele lor brute, contributii care merg la bugetul de stat, din care sunt si platite pensiile militare. Militarii platesc o contributie egala procetual cu CAS-ul platit de beneficiarii de pensii din sistemul public si de ceilalti pensionari de pensii de serviciu.
2. Beneficiarii pensiilor de serviciu, altele decat pensiile militare, primesc pensii calculate procentual dintr-o baza de calcul sau plafonate la ultimul salariu net din activitate, dar au posibilitatea ca la implinirea varstei standard din sistemul public sa-si calculeze pensiile si in sistemul public contributiv, caz in care cuantumul contributiv ramane in plata daca este mai mare decat cuantumul stabilit de legile speciale. Numai militarii nu au prevazuta in lege o asemenea posibilitate, desi sunt si ei platitori de contributii pentru pensie, egale cu contributiile celorlalti beneficiari de pensii de serviciu. Pentru militarii care au stagii de peste 30 de ani, acesta lipsa de reglementare devine o adevarata discriminare in contextul in care pensiile lor nici nu mai sunt actualizate.
Unii mai scrupulosi vor pune intrebarea: cine plateste componenta contributiva a pensiilor militare? Raspunsul vine de la sine: componentele contributive sunt platite din aceeasi sursa financiara in care au mers contribuțiile individuale pentru pensii platite de militari –> bugetul de stat. Nu este cazul sa amestecam aici Fondul pentru pensii administrat de CNPP.
3. Supraimpozitarea componentei necontributive a pensiilor de serviciu, introdusa prin noua Lege nr. 282/2023, creeaza o noua miza pentru stabilirea componentei contributive a pensiilor de serviciu, cata vreme componenta contributiva este un plafon sub care supraimpozitarea cu 15% si 20% nu se aplica.
Militarii devin astfel discriminati fata de toti ceilalti beneficiari de pensii de serviciu in stabilirea bazei de calcul a supraimpozitarii. Militarii ajunși la vârsta standard plătesc supraimpozitare pentru întreaga pensie mai mare decat câștigul salarial net pe economie, chiar daca acel câștig salarial net este mai mic decat componenta contributiva a pensiei. Or, Decizia CCR nr. 467/2023 a stabilit in capitolul 2, 8 ca supraimpozitarea pensiilor de serviciu este constitutionala numai daca se aplica fara deosebire tuturor pensiilor de serviciu si militare.
Miza bazei de calcul a supraimpozitarii este si mai importanta pentru militarii pensionati inainte de 15 09 2017, care suporta supraimpozitarea din pensia ce li se cuvine mai mare de castigul salarial net, intreaga lor pensie militara fiind in prezent necontributiva.
Dupa intrarea in vigoare a legii, pensionarii militari ajunsi la varsta standard de pensionare au posibilitatea de a formula actiuni in pretentii in instante, in care sa ceara sesizarea CCR cu exceptia nerespectarii capitolului 2,8 din Decizia nr. 467/2023 privind constitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor de serviciu.
Articolul 23. din Legea nr. 47/1992(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei.
| 19.10.2023 | promulgata prin Decret nr. 1276/2023 | ||
 |
|||
| devine Legea nr.282/2023 | |||
Deoarece pana astazi la orele 17, 00 nicio institutie abilitata de Constitutie nu a sesizat CCR cu vreo exceptie de neconstitutionalitate, Secretariatul Camerei Deputatilor, camera decizionala, a inaintat legea adoptata spre promulgare la Presedintie si apoi legea va fi publicata in MO.
Aveti AICI textul legii in forma pentru promulgare.
Legea intra in vigoare la data de 01 01 2024.
Dupa intrarea in vigoare a legii, cei care se considera vatamati si discriminati de modificarile aduse legilor speciale sau Codului Fiscal se pot adresa Tribunalelor cu actiuni principale privind vatamarea unor drepturi si in secundar pot cere sesizarea CCR cu exceptii de neconstitutionalitate.
Spre deosebire de ordonantele de urgenta, pentru contestarea legilor sau a dispozitiilor de lege la CCR nu exista procedura speciala reglementata de Legea Contenciosului Administrativ.