În noaptea de sâmbătă spre duminică, după cum știm, localitățile  județului Giurgiu au fost lovite de un cod PORTOCALIU care, culmea,  a creat cele mai multe neplăceri, Municipiului Giurgiu. Vântul a prezentat intensificări, cu rafale ce au atins pe alocuri viteze de 55 – 65 km/h. Cert este că o noapte cu rafale de vânt […]

Articolul Codul Portocaliu a fost transformat la Giurgiu, în codul Nesimțirii și al Nepăsării de către RCS & RDS, Internet și Televiziune prin cablu! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

 Pe data de 07 iunie 2023, cand Steaua Bucuresti sarbatorea 76 de ani de la infiintarea ei  in anul 1947, pe site-ul UEFA aparea o lista a echipelor castigatoare ale  Ligii Campionilor ilustrata cu stema echipelor  castigatoare in fiecare an, incepand cu anul 1956 si cu intrebarea cine va castiga trofeul in anul 2023.

Pentru anul 1986, cand Steaua Bucuresti a castigat finala CL, este inscrisa stema FCSB, echipa considerata a fi din punct de vedere sportiv  continuatoarea echipei care a castigat Cupa Campionilor, cum se numea atunci competitia europeana. NU au pus stema clubului caruia instantele din Romania i-au atribuit palmaresul din 1986 al echipei Steaua.

Forurile fotbalistice internationale sunt constante in a atribui palmaresul sportiv echipelor care au castigat trofee in competitii organizate sub egida lor, indiferent de forma ulterioara de oganizare, administrare sau de numele purtat de acele echipe. 

Echipa Steaua, care a castigat Cupa Campionilor  in anul 1986, a fost infiintata in anul 1947 sub numele de  ASA București (Asociația Sportivă a Armatei).   A continuat  sa joace in Divizia A sub demumurile CSCA (Clubul Sportiv Central al Armatei) între 1948 și 1949, CCA București (Casa Centrală a Armatei) între 1950 si 1961, iar denumirea Steaua București a fost adoptată în 1961 ,   sub forma CSA(Clubul Sportiv al Armatei) Steaua Bucuresti.

In anul 1998, Clubul Sportiv al Armatei a fost obligat sa privatizeze clubul de fotbal pentru a mai putea juca in prima divizie si in competitiile europene. Echipa de fotbal a fost preluata, cu acordul CSA, de o asociatie a omului de afaceri Viorel Paunescu, primind in concesiune, pe 20 de ani, pana in anul 2018, numele de Steaua. 

In anul 2003, echipa a fost preluata de Gigi  Becali, care ajunsese investitor majoritor in asocierea privata care administra Steaua. In anul 2018 instantele din Romania au obligat clubul din Divizia A sa-si schimbe numele, la cererea CSA care,  in anul 2017,  isi  infiintase o noua echipa de fotbal.

Cu toate acestea, incepând cu iunie 2018, UEFA și LPF o consideră pe FC FCSB continuatoarea clubului istoric FC Steaua și ii atribuie tot palmaresul din 1947 acestei entități.

Nu i-a venit nimanui ideea sa fractioneze palmaresul echipei engleze Chelsea functie de perioada anterioara, din timpul si dupa administrarea acesteia de catre magnatul rus Abramovici.


Citeste pe larg

Textul  art. XVIII lit. b) din Legea nr. 282/2023

Sa presupunem ca avem o pensie de magistrat ajuns la limita de varsta standard si pensia i-a fost calculata si in sistemul contributiv.
Pensia bruta sa fie 16 000 lei din care componenta contributiva este de 6 000 lei iar componenta necontributiva este de 10 000 lei. 
Prin deducerea componentei neimpozabile, partea impozabila se reduce la 14 000 lei, astfel ca partea contributiva de 6 000 lei se impoziteaza cu 10% iar diferenta necontributiva impozabila de 8 000 lei se impoziteaza progresiv cu 10%, 15% si 20%,  asa cum spune textul de lege.
In topicul anterior am convenit ca in anul 2024 ar fi un castig mediu brut de 7 300 lei si un castig mediu net de 4 270 lei, pentru a determina transele de impozitare.
Conform textului de lege ilustrat si in schema de mai sus, componenta contributiva de 6000 lei plus suma de 4 270 lei, partea egala cu castigul salarial net din componenta necontributiva, se impoziteaza cu 10%. 
Asadar, din imensa pensie de 16000 lei, suma de  6 000 +4 270=10270 lei se impoziteaza cu 10%, rezultand un impozit de 1 027 lei.
Din totalul componentei necontributive impozabile de 8 000 lei mai ramane de impozitat suma de 8 000 – 4 270 lei =3 730 lei, suma mai mica decat castigul mediu brut de 7 300 lei, astfel ca intreaga aceasta suma  se va impozita cu 15%, nemairamanand niciun leu de impozitat cu 20%.
3 730 x15%=560 lei.
Total impozit 
1 027+ 560 =1 587 le

Las cititorilor placerea de a calcula, pe baza celor scrise in topicul anterior, ce impozit va plati un militar dintr-o pensie de 16 000 lei, calculata numai in varianta necontributiva, pentru a intelege de ce sunt discriminati pensionarii militari prin supraimpozitare, cand nu li se calculeaza si componenta contributiva a pensiei militare la atingerea varstei standard de pensionare.
Ce impozit ar plati un militar a carui pensie ar avea, la atingerea varstei standard de pensionare,  un cuantum calculat contributiv mai mare decat cuantumul special, calculat procentual dintr-o baza de calcul? Ar fi scutit de supraimpozitare, potrivit ART. XVIII lit. a) din Legea nr. 282/2023.

 

Citeste pe larg

In interpretarea concordanta cu procedura de stabilire a  bazei de impozitare existenta in prezent, suma din venitul lunar  din pensie mai mare de 2000 lei, partea neimpozabila, pana la limita castigului salarial   mediu net se impoziteaza normal, ca si pana in prezent,  cu 10%.
Partea din venitul din pensie cuprinsa intre castigul salaraial mediu net si castigul salarial mediu brut se supraimpoziteaza cu 15%, ia suma ca depăseste castigul lunar mediu brut se supraimpoziteaza cu 20 %.
In cazul in care venitul din pensie este 10 000 lei, castigul salarial brut este 7 300 lei, iar castigul salarial net este 4 270 lei, suma transelor de impozitare ar fi:
(4270-2000) x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-7300) x 20% =227+ 455+540=1 222 lei

 

Exista si interpretarea banditeasca a textului de lege, potrivit careia: 
-transa de impozitare de 10% este egala cu castigul mediu net, deci se majoreaza cu 2000 lei fata de prima interpretare, 
-transa de 15% este diferenta dintre castigul salarial brut si castigul salarial net, deci se pastreaza ca marime, in schimb 
-transa de 20%, aplicabila doar pensiilor de serviciu mai mari decat castigul mediu brut, se reduce cu 2000 lei.
Astfel spus, deducerea neimpozabila de 2000 lei se transfera din transa de impozitare de 10% la transa de impozitare de 15% sau, dupa caz, la cea de 20%, in beneficiul grangurilor.
Sunt mai mult ca sigur ca Metodologia de aplicarea Legii nr. 282/2023, fiind redactata de aceiasi economisti carora le-a fatat mintea sa scada deducerea neimpozabila de 2000 lei din venitul lunar din pensie, iar transele de impozitare sa le aplice pe  diferenta ramasa din venitul lunar,  va valida varianta care-i avantajeaza tot pe cei cu pensii de serviciu mai mari decat castigul  salarial mediu brut.
Potrivit acestei interpretari favorabile celor cu pensii mai mari decat castigul salarial mediu brut, suma transelor de impozitare ar fi urmatoarea:
4270 x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-2000-7300) x 20%=
427 + 455+ 140=1 022 lei

Acesta este textul de lege:

Citeste pe larg