By:
On:
In: îngheţare pensii militare

 Nu ne mai multumim numai cu actualizarea soldei de grad, vrem reintroducerea pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor a PLx 199/2020, prin care s-a dorit, de MApN si MAI,  inlataturarea efectelor OUG 59/2017 cu  privire la eliminarea actualizarii pensiilor militare, dar sefii structurilor asociative au pierdut clipa lui Sararu…. chiar in biroul viitorului scriitor de panouri pe stalpi. 

Ascultati-l pe Coarna, dar mai ales pe realizatorul de emisiuni, Laurentiu Botin, croit pe subiect ca si Anca Alexandrescu. 

Tavalugul mediatic s-a pornit, chiar daca ciu-ciolacii nu vor sa inteleaga ca actiunea le face si lor bine.

Vreo 3-4 lideri de structuri asociative s-au dus la Guvern sa caute o inexistenta ordonanta, scrisa pentru ei in laboratorul Cuiului de la Craiova, desi li s-a spus de atatea ori, chiar si alataieri de ministrele basiste ale liberalilor,  ca majorarea soldei de grad pentru pensionari  si a pragului de neimpozitare a pensiilor nu se poate  reglementa prin ordonanta de urgenta, cata vreme cele doua chestiuni sunt in dezbateri parlamentare.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Creșterea constantă a datoriei publice, care s-a ridicat în primele cinci luni la 862,3 miliarde lei, față de 372,9 miliarde lei în aceeași perioadă din 2019, ar putea încheia anul la 58% din PIB, aproape de limita maximă acceptată de Tratatul de la Maastricht pentru aderarea la euro. Această evoluție a început să reducă cererea de titluri de stat, chiar și pentru scadențele apropiate, în condițiile în care BNR se arată pregătită să coboare nivelul ratei de referință. Licitația de joi de obligaţiuni de stat cu scadența la sfârșitul lui ianuarie 2026, a avut o valoare programată de 500 milioane lei, iar băncile au pus la bătaie 917,4 milioane de lei. Finanțele s-au împrumutat cu 742,4 milioane de lei la un randament mediu de 6,02%/an. Cererea redusă de lei din piața monetară, odată depășită perioada în care băncile își realizează rezervele minime obligatorii, a adus o scădere marginală a indicilor ROBOR. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,58 la 5,57%, cea mai mică valoare începând cu 18 mai 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 5,62 la 5,61% iar cel la 12 luni s-a menținut la 5,65%, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022. Piața valutară a rămas calmă, iar cursul euro a crescut marginal de la 4,9771 la 4,9772 lei. Tranzacțiile se realizau în culoarul 4,976 – 4,978 lei. Euro a continuat să se deprecieze, la 1,1072 – 1,1140 dolari, chiar dacă inflația din Germania a scăzut sub pragul de 2%, prima dată de la începutul lui 2021. Media monedei americane a urcat de la 4,4684 la 4,4866 lei. Cererea de monedă elvețiană se menține ridicată, ea fiind considerată drept un „activ sigur”, astfel că media ei a urcat de la 5,3052 la 5,3189 lei. Cursul lirei sterline s-a apreciat de la 5,9072 la 5,9207 lei. Prețul gramului de aur a urcat la 363,5326 lei, creștere datorată aprecierii monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 2.503,50 și 2.524,70 dolari/uncie. Cursul monedelor din regiune se apreciau la 4,2862 zloți/euro, respectiv 392,88 forinți/euro. Bitcoin a scăzut miercuri sub pragul de 58.000 dolari, moment considerat drept favorabil pentru cumpărare, iar cotațiile au urcat la 58.933 – 60.479 dolari. Ethereum se tranzacționa între 2.516 și 2.579 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Revenirea cererii de dolari, pe fondul majorării aversiunii față de risc, a provocat deprecierea monedei unice și a celor de la marginea zonei euro. Cursul euro a crescut de la 4,9765 la 4,9771 lei, la 0,0012 lei de maximul istoric de 4,9783 lei, atins în mai 2023. Transferurile se realizau în culoarul 4,977 – 4,978 lei. Piața monetară a cunoscut modificări minime, pe fondul nivelului ridicat al lichidității, care nu mai este sterilizată de BNR. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 5,58%, cea mai mică valoare începând cu 18 mai 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,61 la 5,62% iar cel la 12 luni s-a menținut la 5,65%, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022. Moneda americană a continuat să se aprecieze față de cea unică, pe fondul marcărilor de profit și a creșterii aversiunii față de risc. Pe de altă parte, economia Statelor Unite se arată mult mai rezistentă la dobânzile ridicate practicate de Rezerva Federală comparativ cu zona euro care se află la limita anunțării intrării în recesiune, evoluție certificată de faptul că indicele de încredere a consumatorilor măsurat de Conference Board a crescut la 103,3 în august, cel mai ridicat nivel din februarie. Banca Centrală Europeană a redus în iunie, prima astfel de măsură din ultimii aproape cinci ani, dobânda pentru facilitatea de depozit cu un sfert de punct, până la 3,75%. Luna trecută, BCE nu a operat o modificare dar până la sfârșitul anului sunt așteptate încă două reduceri de un sfert de punct. După ce a atins luni un maxim al ultimilor circa doi ani de 1,1202 dolari, euro a scăzut la jumătatea săptămânii la 1,1122 – 1,1186 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,4554 la 4,4684 lei. Investitorii și-au mărit achizițiile de moneda elvețiană, considerată drept un „activ sigur”, iar media ei a urcat de la 5,2631 la 5,3052 lei. Cursul lirei sterline s-a apreciat la 5,9072 lei. La două zile, după ce metalul galben a atins recordul de 2.527,60 dolari, miercuri a urcat la noul maxim istoric de 2.529,80 dolari/uncie, iar prețul gramului de aur s-a apreciat la 360,7082 lei. În regiune, media monedei maghiare s-a întărit la 393,47 forinți/euro. În schimb, cursul celei poloneze s-a depreciat la 4,2938 zloți/euro. Majorarea cererii de monedă americană a depreciat bitcoin la circa 58.500 dolari și ethereum la aproape 2.400 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Folosirea cursului euro/leu drept principal instrument pentru reducerea prețurilor și creșterea temporară a ofertei de valută la casele de schimb valutar asigură stabilitatea monedei naționale. Predictibilitatea cursului permite statului să se împrumute tot mai mult într-un an superelectoral. Conform datelor prezentare de Ministerul de Finanțe, datoria guvernamentală a urcat de la 852,816 miliarde de lei în aprilie la 862,344 miliarde de lei în mai, echivalentul a 52,6% din PIB-ul țării. Tranzacțiile din piața valutară se realizau în culoarul 4,975 – 4,977 lei, cotații identice cu cele de luni, iar cursul euro a crescut de la 4,9753 la 4,9765 lei, valoare identică cu cea de joia trecută. Piața monetară a fost stabilă, consecință a lichidității ridicate, care nu mai este sterilizată de BNR de circa un an. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,57 la 5,58%, cea mai mică valoare începând cu 18 mai 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,61% iar cel la 12 luni la 5,65%, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022. Afirmația făcută săptămâna trecută de Jay Powell, preşedintele Rezervei Federale a SUA, conform căreia instituția este pregătită să înceapă procesul de reducere a dobânzii de politică monetară, care se situează în prezent la 5,25 – 5,50%, cel mai ridicat nivel al ultimilor 20 de ani, a ridicat euro la 1,1202 dolari, maxim al ultimilor circa doi ani. Marți, pe fondul marcărilor de profit, euro a scăzut la 1,1159 – 1,1178 dolari, iar media monedei americane a urcat marginal la 4,4554 lei. Cursul francului elvețian a crescut la 5,2631 lei, chiar dacă analiștii UBS estimează ca Banca Națională a Elveției va opera încă o reducere cu un sfert de punct procentual a dobânzii de referință, care este din iunie la 1,25%. Aprecierea lirei sterline a fost cea mai consistentă cu o medie de 5,8967 lei. După ce a atins la începutul săptămânii un nou maxim de 2.527,60 dolari/uncie, metalul galben s-a retras marți la 2.502,90 – 2.518,70 dolari și a împins în jos prețul gramului de aur la 359,4383 lei. În regiune, media monedei maghiare s-a întărit la 394,15 forinți/euro iar a celei poloneze a stagnat la 4,2802 zloți/euro. Solicitarea făcută de bursa Nasdaq către SEC (Comisia de Valori Mobiliare din SUA) de a permite tranzacțiile cu opțiuni pe indicii care au drept suport ETF-ul bitcoin al fondului BlackRock, care are o valoare de 21,3 miliarde dolari, a menținut criptomoneda peste pragul de 60.000 dolari. Bitcoin se tranzacționa în culoarul 62.254 – 63.209 dolari iar ethereum fluctua între 2.613 și 2.700 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
Presa scrisa este un element de baza in societatea informatiei, cu atat mai mult cu cat devine esentiala capacitatea de a distinge intre adevar şi fake news. La Sala de lectura a Bibliotecii Judetene ,,I.A. Bassarabescu” Giurgiu ( şos. Bucureşti, nr. 53) puteti consulta in orice zi, de luni pana vineri, in intervalul orar 8-16, publicatii periodice reprezentative din domenii variate, care includ: literatura, arta, politica, istorie, ştiinţe,divertisment şi mondenitati, dar şi legislatie actualizata permanent. Publicatii zilnice: Adevarul; Click; Jurnalul; Libertatea; Romania libera; Ziarul financiar; Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I Publicatii saptamânale: Dilema Veche; Formula As; Magazin Cultural ştiinţific; Observator Cultural; Romania literara Publicatii lunare: Historia; Ramuri; Tribuna lnvatamantului (aparitie trimestriala)

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Leul a profitat la începutul săptămânii de nivelul aversiunii față de risc din piețele internaționale și de cel al încrederii mediului de afaceri din Germania. Cursul euro a scăzut de la 4,9757 la 4,9753 lei, valoare identică cu cea stabilită în 2 august, iar transferurile se efectuau în culoarul 4,975 – 4,977 lei. În minuta ultimei ședințe de politică monetară a BNR, publicată recent, se arată că în perioada apropiată, „semnificativă ca influență va continua să fie atractivitatea relativă a plasamentelor în monedă națională, în timp ce acțiunea factorilor sezonieri ar putea să scadă ca relevanță comparativ cu anii precedenți”. Piața monetară a rămas stabilă, cu modificări de mică amploare, consecință a lichidității ridicate, care nu mai este sterilizată de BNR. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut marginal de la 5,58 la 5,57%, cea mai mică valoare începând cu 18 mai 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,61% iar cel la 12 luni la 5,65%, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022. Băncile comerciale și clienții acestora nu se mai înghesuie să împrumute statul, semn că piața anticipează continuarea procesului de reducere a dobânzii de politică monetară, după decizia surpriză de la începutul lunii. Următoarea ședință a CA al BNR se va desfășura în 4 octombrie. În aceste condiții, la licitația de obligațiuni de stat cu scadența februarie 2038, care a avut o valoare programată de 500 milioane lei, cererea de cumpărare s-a ridicat la 479,2 milioane lei. Trezoreria s-a împrumutat cu 420 milioane lei la un randament mediu de 6,72%/an. Stabilizarea indicelui Ifo care măsoară climatul de afaceri din Germania a permis euro să se tranzacționeze în culoarul 1,1163 – 1,1202 dolari, iar media monedei americane a coborât de la 4,4754 la 4,4532 lei. Media francului elvețian a crescut de 4,2522 la 4,2596 lei iar cea a lirei sterline a scăzut marginal la 5,8730 lei. Prețul gramului de aur a crescut la 361,4031 lei, consecință a atingerii de către metalul galben a unui nou maxim istoric de 2.527,60 dolari/uncie, după creșterea în 20 august la 2.526,20 dolari. Monedele din regiune au avut o evoluție depreciativă, cu o medie a celei maghiare de 395,02 forinți/euro, respectiv de 4,2803 zloți/euro a celei poloneze. Bitcoin s-a apropiat de pragul de 65.000 dolari iar ethereum fluctua între 2.721 și 2.763 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

By:
On:
In: Administratie
*În municipiul Giurgiu, sistemul de canalizare menajeră administrat de Apa Service SA totalizează aproximativ 175 de kilometri de rețele. O mare parte dintre aceste rețele sunt construite pe foduri europene, sistemul fiind proiectat să facă față unor solicitări mult mai mari decât cele din prezent. Operatorul Apa Service SA este preocupat în permanenţă de curăţarea reţelelor de canalizare menajeră şi pluvială şi de mentenanţa Staţiilor de pompare a apelor uzate din dotare, în acest sens existând un program permanent, respectat cu stricteţe. Situaţia se complică de cele mai multe ori pentru că lucrătorii Apa Service găsesc reţelele înfundate cu obiecte solide care în mod normal nu au ce căuta în canalizare: deşeuri menajere sau provenite din construcţii, diferite obiecte casnice, hoituri de animale.  Multe dintre acestea ajung în reţeaua de canalizare şi o înfundă, fiind aruncate prin ridicarea capacelor căminelor stradale şi prin vasele WC, iar remedierea obturărilor ce apar necesită întervenţia cu utilaje de mare performanţă, care sunt închiriate de operator cu costuri ridicate. Zilnic lucrătorii ce administrează canalizarea municipiului sunt nevoiți să intervină pentru că multe tronsoane de rețele sunt efectiv blocate cu reziduuri despre care cu greu se poate crede că au fost, totuși, găsite în canalizare. Ne referim la: lemn, pietre, bucați de BCA, dale, borduri întregi abandonate de constructurii drumurilor, cauciucuri, plăpumi, saci, pampers, animale moarte, borhot, murături, jucării. Pe lângă acestea toate, cel mai prezent este dușmanul numărul 1 al canalizării- șervețelele umede, nedegradabile. Trebuie cunoscut faptul că, în condiţiile în care aceste deşeuri ajung în canalizările menajere, pe lângă obturarea racordurilor individuale produc şi blocarea reţelelor colectoare stradale şi deteriorarea pompelor din staţiile de pompare. Reparațiile costisitoare atrag fonduri mari, care în mod normal ar putea fi orientate spre investiții. **La finalul drumului chinuit al canalizării, se află Stația de Epurare Giurgiu. Nu întâmplător aceasta are 3 trepte de epurare, prima- treapta mecanică, însemnând sortarea a zeci de tone de obiecte aflate în canalizare, care sunt extrase și transportate la groapa de gunoi a municipiului. Urmează treptele moderne de epurare- treapta chimică și cea biologică, prin care totul se transformă în apă curată. Această apă este analizată în laboratoarele stației de epurare și numai după aceea își urmează drumul său sănătos, către Dunăre. Cu gândul rămas la chinul zilnic al canalizării ajunsă tomberon, Apa Service SA Giurgiu face apel la conduita civică a cetățenilor din municipiul Giurgiu, pentru a evita situaţiile neplăcute ce duc la dereglări ale fluxului tehnologic sau la avarii costisitoare. Pe de altă parte, în ultimii ani Apa Service Giurgiu a susținut două programe educative permanente: Porți deschise și Apa in Scoli, pentru a promova, in rândul elevilor de gimnaziu și al liceenilor, cât mai multe amănunte despre apă și valorile sale, o nouă campanie, aflată in desfășurare in 2024 fiind chiar Toaleta nu este Tomberon! Compartimentul Relații Publice și Mass Media al Apa Service SA Giurgiu

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Folosit drept principal instrument în lupta cu inflația, fluctuațiile cursului euro s-au limitat la un culoar de 0,0008 lei. Moneda unică a atins în 19 mai 2023 un maxim istoric de 4,9783 lei. Deprecierea leului față de începutul anului trecut este în prezent de circa 1%. În minuta ședinței de politică monetară a BNR, publicată în data de 20 august, se arată că „riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate (…) evocând deficitele gemene și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în context electoral, dar și actualele tensiuni geopolitice și deciziile de politică monetară ale băncilor centrale majore. În ciuda faptului că euro a fost cotat în piețele asiatice la 4,98 lei, într-o încercare timidă de depreciere a monedei naționale, tranzacțiile din cea locală s-au limitat la culoarul 4,975 – 4,978 lei, astfel că media a fluctuat între 4,9765 și 4,9773 lei, cea de vineri fiind stabilită la 4,9767 lei. Lichiditatea în exces din piața monetară, în lipsa sterilizărilor efectuate de BNR, care preferă să ofere băncilor o dobândă de 5,50%, prin intermediul facilității de depozit, a redus semnificativ tranzacțiile interbancare. Trebuie semnalat faptul că la prezentarea Raportului asupra inflației, guvernatorul Mugur Isărescu a spus „păstrăm în spate instrumente cu care putem să acționăm”, precum sterilizarea excedentului de lichiditate și intervențiile pe curs. În aceste condiții, indicii ROBOR s-au menținut la valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 5,58%, cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,61%, după creșterea modestă de marți, iar cel la 12 luni la 5,65%. Euro a început săptămâna la 1,1023 dolari dar a închis vineri pe piețele americane la 1,1190 dolari, după o creștere la 1,1201 dolari, valoare comparabilă cu cele de la începutul lui 2022. Deprecierea dolarului, a coborât cursul acesteia de la 4,5090 lei, la începutul săptămânii, la 4,4754 lei, la finalul ei, nivel comparabil cu cel de la sfârșitul anului trecut. Evoluția se datorează afirmației făcute de Jerome Powell, președintele Rezervei Federale americane, la întâlnirea marilor bănci centrale, desfășurată la Jackson Hole, Wyoming. Conform acestuia „a sosit timpul ca politica (monetară, n.red.) să fie ajustată. (…) Direcţia de deplasare este clară, iar momentul şi ritmul reducerii dobânzilor vor depinde de datele primite, de evoluţia perspectivelor şi de echilibrul riscurilor.” Majorarea cererii de monedă elvețiană a ridicat media acesteia de la 5,2127 la 5,2522 lei. Cursul lirei sterline, care a atins maximul ultimilor doi ani și jumătate față de dolar, a crescut de la 5,8312 la 5,8753 lei. După ce a atins marți un maxim istoric de 364,3531 lei, zi în care uncia a înregistrat un record de 2.526,20 dolari, metalul galben a avut o evoluție descendentă, pe fondul marcărilor de profit. Vineri, prețul gramului a scăzut la 359,7295 lei. Reducerea dobânzilor din SUA, proces care va începe în septembrie, și deprecierea monedei americane a ridicat prețul bitcoin la sfârșitul săptămânii la aproape 65.000 dolari iar ethereum a urcat la circa 2.800 dolari. Analiza cuprinde perioada 19 – 23 august

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
În urmă cu aproximativ o săptămână apărea pe un site respectabil, mă refer aici la pressone.ro, sub semnătura unei foarte tinere reporter (încă la studii), Luiza Popovici, un reportaj intitulat „Turist de o zi la Giurgiu, orașul din România unde nimeni, nimic”. În primă fază am decis că n-ar fi primul neadevăr sau mizerie care se scrie despre Giurgiu şi să arunc informaţia în coşul de gunoi. M-am răzgândit cu gândul că totuşi este vorba de PressOne, publicaţie electronică ce se confundă cu Emilia Şercan, jurnalist cu o probitate morală impecabilă şi cu un simţ al realităţii nealterat. Ca mine probabil gândesc mulţi cititori ai respectivei publicaţii. Pe cale de consecinţă, reportajul tinerei reporter vine cu probitatea Emiliei Şercan. Nu e corect faţă de cititorii pressone şi nici faţă de giurgiuveni. În primul rând, cam o treime din prima parte a reportajului se referă mai degrabă la mersul trenurilor pe ruta Bucureşti Nord- Giurgiu Oraş, de parcă reporterul ar fi avertizor de calitate la CFR călători, iar ruta ar fi administrată de Giurgiu. Primele informaţii despre Giurgiu le-a luat de la trei proaspeţi liceeni, nevetişti. Adică trei copii minori de la ţară, care probabil vin la oraş doar cu părinţii când aceştia fac cumpărături în supermarketuri. Chiar şi dacă ar fi fost mai mari ca vârstă viaţa lor s-ar fi petrecut între orele de şcoală, navetă şi traiul din localitatea de domiciliu. Concluzie? Irelevant! Urmează o discuţie cu un paznic într-un parc cu bănci pe care nu se află nimeni. Ţinând cont de canicul de la prânz era şi normal. I-a fost recomandat Portul. Atât a ştiut omul, atât i-a spus! Îşi completează documentarea cu un taximetrist. Omul are frustrările lui: nostalgic după Ceauşescu, după tinereţea lui petrecută ca şofer al „celui mai mere general din Ministerul de Interne până în 1989”, adică atunci când era şi el cineva, că doar era şofer de general. Plus că nu-i place pietonala din centrul oraşului. A citit repede clientul şi a pedepsit-o pe domnişoară cu un tarif dublu până în Port. „De zonă turistică” sau de fazan. Să-şi mai scoată oful! A tras un ochi la restaurante şi i s-au părut pline ochi. A numărat doar două restaurante. Sunt trei în realitate. Păcat a pierdut ocazia să mănânce o saramură bună. Cea mai tare fază este cu doi turişti Olandezi care veniseră în port să facă baie în Dunăre. Ori fi fost practicanţi de sporturi extreme care înoată printre vapoare şi macarale în porturile Rotterdam şi Amsterdam! Dacă povestea nu este scoasă din burtă şi dacă jurnalista îşi făcea temele ar fi ştiut să-i îndrume spre o plajă la Dunăre. Reporter grăbit nu a avut timp să piardă cinci minute la Cetatea lui Mircea, măcar să citescă panoul de prezentare şi să facă o poză. N-a avut timp nici să treacă pragul Muzeului. Ar fi putut să vadă câteva exponate unice în România şi în Europa. Nu a intrat nici în Parcul Alei să vadă bustul lui Eminescu realizat de marele sculptor Cornel Medrea şi aleile cu galeria de statui ale eroilor din Războiului de Independenţă. Poate vedea şi căsuţele de autor cu cărţi puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană. Aşa cum nu a văzut nici cărţile din sala de aşteptare a Gării Giurgiu Oraş pe care navetişti le pot împrumuta măcar pentru o lectură pe tren. Despre Bibliotecă şi-a cules informaţiile de la o fătucă „cultă” cu pretenţii de urmat studii universitare în străinătate care nu ştia că există o Bibliotecă Judeţeană cu trei sedii în Giurgiu, cu un fond de carte de peste 230.000 de titluri, cu acces electronic la peste 250.000 de înregistrări bibliografice. Juna culturii giurgiuvene „se duce la Bucureşti dacă are nevoie de o carte”. S-o creadă Mutu că sursa reporterei a citit ceva la viaţa ei! Dacă ar fi fost aşa, măcar de pe Facebook ar fi ştiut de manifestări culturale naţionale organizate de Biblioteca Judeţeană „I.A. Bassarabescu” Din nou nu şi-a făcut temele. Nu a scris nici un cuvânt despre istoria locului, despre personalităţile marcante pe care oraşul le-a dat României. Domnişoara Luiza Popovici a plecat din Giurgiu şi ne-a lipit o etichetă „…Giurgiu, orașul din România unde nimeni, nimic”. O etichetă construită de personaje care mai de care mai îndoilnice, de superficialitatea reporterului. Păcat! (foto Ionuţ Preda) Ioan Mănăilă

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Retailerul german Penny demarează o investiţie de 35 de milioane de euro în judeţul Giurgiu, unde a început lucrările la cel mai nou depozit din ţară, la Mihăileşti. Depozitul Penny de la Mihăileşti va avea aproape 200 de angajaţi.Acesta va fi cel de-al cincilea depozit Penny din România, după cele din Ştefăneştii de Jos, Turda, Bacău şi Filiaşi. Lucrările vor fi finalizate în cursul anului 2025. Noul depozit din Mihăileşti va avea o echipă formată din aproximativ 200 de persoane şi se va întinde pe o suprafaţă de 22.000 mp, pe un teren de 120.000 mp. Centrul logistic va deservi 70 de magazine până la finalul anului 2025 şi 100 de magazine până la finalul lui 2027. Depozitul va avea instalate panouri fotovoltaice. Încălzirea va fi asigurată prin recuperarea de căldură de la frig (în funcție de disponibilitate), dar și prin pompe de căldură de la sistemul de frig industrial, astfel încât noul depozit va atinge neutralitatea CO2 la nivel de încălzire. „Am ales strategic să construim noul depozit în Mihăilești, județul Giurgiu, datorită potențialului de expansiune și a infrastructurii rutiere existente, cu obiectivul ca acesta să deservească, odată funcțional, 70 de magazine până la finalul anului 2025 și 100 de magazine până la finalul lui 2027”, a afirmat CEO-ul Penny România.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Chiar dacă datoria publică se ridică la 821 de miliarde de lei, echivalentul a peste 52% din PIB, Trezoreria Statului se împrumută constant la costuri mai ridicate, ceea ce face ca dobânzile plătite să fie mai mari decât impozitul pe profit plătit de companii. Investitorii profită de găurile bugetare uriașe, și solicită dobânzi ridicate, astfel că randamentele titlurilor de stat românești în monedă locală pe 10 ani s-au majorat, la valori mai mici decât cele maghiare, dar mai mari decât cele poloneze. Joi, Finanțele s-au împrumutat cu aproape 448 milioane lei, certificatele de Trezorerie cu discount fiind scadente în august 2025, pentru care va achita un randament mediu de 5,79%, chiar dacă valoare programată a fost de 800 milioane lei, în condițiile în care cererea a fost de doar 598 milioane lei. În piața valutară, tranzacțiile se realizau într-un culoar îngust, 4,976 – 4,977 lei, astfel că media euro a scăzut marginal de la 4,9772 la 4,9765 lei. Leul a profitat atât de nivelul mai ridicat al apetitului pentru risc dar și de majorarea ofertei la casele de schimb, alimentată de românii care muncesc în străinătate s-au întors acasă pe perioada concediilor. Segmentul monetar a fost calm. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 5,58%, cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a la 5,61%, după creșterea modestă de marți, iar cel la 12 luni la 5,65%. Euro a crescut la 1,1126 – 1,1166 dolari, valori care nu au mai fost atinse din iulie 2024, când cotația maximă a fost de 1,1229 dolari. Evoluția a coborât cursul monedei americane de la 4,4781 la 4,4668 lei. Traderii internaționali au ales moneda elvețiană pentru protecție, astfel că media acesteia urcat de la 5,2350 la 5,2492 lei. Aprecierea lirei sterline, stimulată de îmbunătățirea activității sectorului privat din Marea Britanie, a ridicat cursul de la 5,8312 la 5,8613 lei. Prețul gramului de aur a coborât marginal la 360,0863 lei, evoluție datorată deprecierii monedei americane și retragerii metalului galben la 2.494,60 – 2.515,10 dolari/uncie. Războiul purtat de guvernul Orban cu Banca Națională a Ungariei, în privința politicii monetare prudente, a depreciat cursul monedei maghiare la 393,94 forinți/euro. în schimb, cea poloneză s-a întărit la 4,2850 zloți/euro. Bitcoin s-a apreciat la 59.807 – 61.410 dolari iar ethereum la 2.585 – 2.645 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg