24 februarie 2025 (Page 2)

În ultimele săptămâni, se manifestă o tendință de creștere a cursului euro, care se lovește însă de atenția acordată acestuia de către banca centrală, la circa un an și jumătate de când a fost atins maximul istoric de 4,9783 lei. Lunea trecută, când BNR a prezentat Raportul trimestrial asupra inflației, guvernatorul Mugur Isărescu considera că „în momentul actual, chiar că nu este cazul să se deprecieze cursul, că avem o grămadă de tensiuni şi o facem fără a dezechilibra prea mult lucrurile. (…) Nu ştiu nici eu ce se va întâmpla cu cursul, piaţa va determina, dar uşor, uşor vom da mai multă flexibilitate pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează, lucrurile încep să intre în normal şi se restabileşte încrederea ca să lăsăm mai multă flexibilitate a cursului, daca intră multe capitaluri”. Acesta a precizat, de asemenea, „că am intervenit în piaţă? Am intervenit, dar aşa cum am mai spus, am intervenit, noi fiind la rândul nostru intermediari între Ministerul de Finanţe şi piaţă”. Pentru a detensiona posibilele atacuri asupra cursului de schimb, în condițiile politice incerte, BNR a prelungit acordul încheiat cu BCE pe baza căruia poate împrumuta până la 4,5 miliarde euro, prin intermediul unei linii de finanțare repo. Lunea aceasta, cursul euro a scăzut de la 4,9773 lei, valoare înregistrată în precedentele două ședințe, la 4,9770 lei. Atrage atenția creșterea cotațiilor la 4,9765 – 4,9780 lei, semn că există tendințe de depreciere a leului. De la începutul acestui an, lichiditatea din piața monetară s-a reglat iar deciziile luate de BNR de a menține dobânda de referință la 6,5%/an a temperat creșterea indicilor ROBOR, care s-au oprit în jurul pragului de 6%. La începutul acestei săptămâni, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,0 la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%. Pentru a acoperi necesarul de finanțare, Trezoreria a continuat să se împrumute din piața locală. Prin redeschiderea unei emisiuni cu scadența în iulie 2026, Finanțele au atras 1,6 miliarde lei, față de o valoare programată de 600 milioane lei, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,92%. Statul a atras, de asemenea, alte 978 milioane lei, cu scadența în iulie 2031, la o dobândă anuală de 7,40%, iar valoarea programată a emisiunii a fost de 500 milioane lei. Interesul băncilor și al clienților acestora a fost foarte mare, cererea totală de cumpărare ridicându-se la circa 4,48 miliarde lei. Victoria conservatorilor la alegerile parlamentare din Germania a avut un efect pozitiv asupra evoluției euro, care s-a apreciat la 1,0462 – 1,0528 dolari. Cursul monedei americane a scăzut la 4,7511 lei, față de 4,7764 lei, la jumătatea săptămânii trecute. Media francului elvețian a coborât de la 5,2911 lei, la sfârșitul săptămânii trecute, la 5,2851 lei. Evoluția pozitivă a euro, a afectat și poziția lirei sterline, iar cursul acesteia a scăzut de la 6,0152 lei, maxim al ultimelor două luni, la 6,0054 lei. Joia trecută, prețul gramului de aur a atins maximul istoric de 452,3179 lei, iar uncia pe cel de 2.945,50 dolari. La începutul acestei săptămâni, prețul a fost stabilit la 448,4343 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 2.921,80 și 2.953 dolari/uncie. Media monedelor din regiune s-au apreciat la 4,1609 zloți/euro, respectiv 402,65 forinți/euro. Bitcoin se tranzacționa la începutul săptămânii între 95.111 și 96.499 dolari, iar ethereum scădea cu circa 5% până la 2.666 dolari.