martie 2025 (Page 41)

Leul a beneficiat în ultimele zile de neîncrederea arătată de piețe față de economia americană, chiar dacă în 2024 creșterea PIB (1.766 miliarde lei preţuri curente) a fost de numai 0,9% față de anul precedent, sub valoarea estimată de 2,8% făcută de Comisia de Prognoză în vară și redusă în toamnă la 1%. La nivel săptămânal, dolarul s-a depreciat cu circa 4,1%, iar francul elvețian și lira sterlină cu 1,8%. Cursul euro a scăzut de la 4,9774 lei, la începutul săptămânii, la 4,9756 lei, minim al ultimei luni și jumătate, la sfârșitul ei, când tranzacțiile s-au realizat în piața locală în culoarul 4,975 – 4,976 lei, pentru a scădea peste Ocean până la 4,972 lei. În perioada următoare, leul se va confrunta cu presiuni în creștere. BNR va continua să monitorizeze cu atenție piața, într-un context de creștere a incertitudinilor, atât pe plan local, cu alegerile prezidențiale în prim plan, dar și pe plan extern. Recent, Matei Kubinschi, oficial al BNR, a afirmat în cadrul unei conferințe, referitor la evoluția economiei românești, că „cel mai important risc sistemic pe care noi îl considerăm sever se referă la incertitudinea la nivel global, (…) ea afectează comportamentul investitorilor, consumatorilor, firmelor, poate să producă volatilitate în pieţele financiare, poate să amâne sau să determine renunţarea la unele investiţii din partea companiilor şi poate schimba chiar şi comportamentul oamenilor, să-i determine să economisească preventiv sau orice alte modificări în comportamentul de consum”. Piața monetară a fost stabilă la finalul săptămânii. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, iar cel la 12 luni la 6,07%. Finanţele s-au împrumutat joi cu 600 milioane lei, la un randament mediu anual de 7,65%, cu scadență în iulie 2034. Trezoreria a redeschis, de asemenea, o emisiune de obligaţiuni cu scadența în aprilie 2028 şi a atras 1,31 miliarde lei, față de cele 700 milioane lei programate, la o dobândă medie anuală de 7,29%. Ieșirile de capital din piața americană, provocate de neîncrederea în politica economică a Administrației de la Casa Albă, au provocat scăderi consistente pe Wall Street și au majorat cererea de monedă unică, care a reușit să se aprecieze vineri la 1,0890 dolari, maxim al ultimelor patru luni, și a închis peste Ocean la 1,832 dolari. Aprecierea euro s-a datorat evoluției slabe a economiei americane, unde au fost create în februarie 151.000 de locuri de muncă, cifre aflate sub prognoze, iar rata șomajului a urcat la 4,1%. Media francului elvețian a alunecat de la 5,3090 la 5,1961 lei și a încheiat săptămâna la 5,2147 lei. Cursul lirei sterline a coborât de la 6,0274 lei până la 5,9195 lei. Prețul gramului de aur a scăzut vineri de la 430,5086 lei la 429,7070 lei, evoluție la care a contribuit, în principal, deprecierea monedei americane în timp ce metalul galben fluctua între 2.898,40 și 2.931,80 dolari/uncie. Ordinul executiv semnat joi de Donald Trump privind înfiinţarea unei rezerve strategice de criptomonede, nu a înviorat piața, după ce s-a anunțat că ea va fi compusă din activele confiscate de justiţia americană și nu implică cumpărări. Bitcoin a coborât la aproape 82.000 dolari dar a încheiat săptămâna la 85.000 – 86.000 dolari. Ethereum s-a apropiat de pragul de 2.000 dolari după care s-a stabilizat la 2.100 – 2.200 dolari.