21 mai 2025

Marți, la prezentarea Raportului asupra inflației, guvernatorul BNR a explicat că „cursul sub 5 lei era imposibil de apărat (…) Au fost capitaluri speculative care au acţionat. Am asigurat lichiditatea necesară pentru plăţi bugetare şi pentru plata pensiilor.” Întrebat de viitorul leului, Mugur Isărescu a răspuns că „noul prag psihologic pentru cursul leu/euro? Nu-l spun. Cel mult pot să vorbesc despre o zonă de echilibru şi cred că acum suntem în acea zonă de echilibru. Dar o zonă de echilibru nu înseamnă margini, pentru că exact acolo te atacă speculatorii”. Reamintim că la începutul toamnei trecute, oficialii BNR, inclusiv guvernatorul său, recunoșteau că leul este supraapreciat față de euro cu circa 5%, ceea ce ar fi echivalat cu o creștere a cursului la circa 5,2. Un curs mai mare al leului permite creșterea veniturilor statului, fără a fi nevoie de o majorare a taxelor. Evoluția economiei va încetini în condițiile în care banca centrală anticipează că rata anuală a inflaţiei se va situa la jumătatea anului la 5,1%. Ea s-ar putea apropia de ținta BNR de 2,5±1 punct procentual abia la sfârşitul primului trimestru din 2027, care ar putea să scadă la 3,3%. Comisia Europeană estimează, în previziunile sale economice de primăvară,  o încetinire a economiei românești în acest an la 1,4%, față de 2,5%, valoare la care a fost construit bugetul de stat din acest an. CE a avertizat că deficitul guvernamental din acest an va fi de 8,6% din PIB şi 8,4% în cel viitor, în timp ce în primul trimestru deficitul a fost de 2,28% din PIB, în timp ce creșterea economică a fost de numai 0,2%. Victoria proeuropenilor la alegerile de duminică a detensionat piața valutară iar cursul euro a scăzut lunea aceasta la minimul ultimelor două săptămâni de 5,0315 lei. A doua zi media a urcat la 5,0848 lei și a coborât miercuri la 5,0730 lei, profitând de ușoara creștere a apetitului pentru risc. După două săptămâni în care a BNR a sterilizat o bună parte a lichidității din piața monetară, cu scopul de a scumpi achiziția de lei, care urmau să fie utilizați pentru a stopa mișcările speculative, indicii ROBOR au început să se stabilize, dar se mențin aproape de nivelul ratei Lombard de 7,50%, la care se pot împrumuta băncile. Miercuri, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,27%. În schimb, cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 7,36 la 7,37% iar cel la 12 luni s-a oprit la 7,42%. Euro a profitat miercurea aceasta de decizia Moody’s de la sfârșitul săptămânii trecute, de a retrograda ratingul datoriei Statelor Unite de la AAA la Aa1 cu perspectivă stabilă. Moneda unică a urcat la 1,1362 dolari, maxim al al ultimelor trei săptămâni, dar în partea a doua a zilei a coborât spre 1,13 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut la 4,4781 lei, după ce joia trecută se afla la 4,5554 lei. Media francului elvețian a crescut de la 5,4244 la 5,4280 lei iar cea a lirei sterline a alunecat de la 6,0422 la 6,0028 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 469,9530 lei la 476,6088 lei, evoluție datorată aprecierii metalului galben la 3.283,50 – 3.309,90 dolari/uncie, pe fondul revenirii aversiunii față de risc. Bitcoin și-a consolidat suportul de 103.000 dolari și a crescut miercurea aceasta la 106.136 – 108.020 dolari, aproape de recordul de 109.024 dolari atins în 20 ianuarie.