Obligația este cuprinsă in art.147 alin.(2) al Constituției.

„(2) În cazurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.”


Legea privind actualizarea pensiilor militare, ori de câte ori se majorează soldele de grad și/sau de funcție ale personalului in activitate, a fost declarată in intregul său neconstituțională, din cauza unei formulari nefericite, din care atât Consiliul Legislativ, cât și CCR au ințeles greșit că actualizarea s-ar aplica doar pensiilor in plată, nu si pensiilor viitoare, deschise dupa intrarea in vigoare a legii.  A fost un fel de a găsi nod in papură, pentru ca actualizarea pensiilor militare in plată depinde de momentul majorării soldelor activilor, moment la care Casele Sectoriale nu pot actualiza decât pensiile militare in plată la acel moment.  Viitorii pensionari vor fi și ei subiecți ai actualizărilor la momentele de majorare a soldelor activilor, dacă la acele momente vor avea și ei calitatea de pensionari militari. La acele momente ei au deja in soldele lunare, ca activi, toate majorările pe care pensionarii militari in plată nu le-au primit intre anii 2017 – 2025/poate și 2026, cât și majorările de solde pâna la momentul pensionarii lor după intrarea in vigoare a Plx 540/2024. La majorările ulterioare de solde ale activilor, dupa data deschiderii dreptului la pensie, și acești viitori pensionari au calitatea de pensionari in plată, cărora le-ar fi fost și lor actualizată pensia conform   Plx 540/2024, nu cum s-au panicat judecatorii lui Marian Enache.
Altfel spus, Consiliul Legislativ si CCR au inventat o discriminare a viitorilor pensionari militari, discriminare pe care nici Avocatul Poporului, in nimicnicia ei, nu a invocat-o,  si au trântit legea, fără să le pese că astfel lasă intr-o discriminare reală  generații intregi de bătrâni pensionari care, după anul 2017,  nu au mai primit nicio actualizare,  deși soldele activilor, inclusiv ale viitorilor pensionri,  au fost  majorate in cinci tranșe anuale potrivit Legii 153/2017 și incă o dată prin OUG 26/ 2024.
Cei care au instrumentalizat contestarea Plx 540/2024 la CCR, de care nu sunt străine esaloane superioare din MApN si MAI, dar și politicieni si judecătorii CCR, au pe conștiintă umilința cu care mii de pensionari militari au trecut in neființă dupa octombrie 2024, fără să primească niște drepturi care li se cuveneau in baza legii tocmai adoptate de Parlament.
Domnilor, acea lege nu era una de majorare generală  a pensiilor militare, ci una de reducere a inegalităților acumulate in perioada 2017-2024, pentru că fiecare pensionar militar in plată primea in pensie doar ce nu primise in anii 2018-2024. 
Discriminarea este strigătoare la cer ( vezi tabelul cu  taloanele de pensii aici) incât nici actuala criză financiară nu ar trebui să intârzie reexaminarea PLx 540/2024 in Parlament, pentru ca  legea să intre in vigoare cât mai curând, dupa reluarea sesiunii parlamentare de toamnă.

Am venit in sprijinul parlamentarilor cu un draft al reexaminării PLx 540/2024 din care am exclus formulările interpretate perfid de Avocatul Poporului si CCR, dar am inlăturat și alte necorelări pe care noul text le-ar crea cu texte deja existente in corpul legii, texte introduse la fel de perfid prin Legea nr. 282/2024.
Cel mai important este ca modificările propuse uniformizează pentru viitor algoritmul de calcul al cuantumului pensiilor militare, indiferent de data deschiderii dreptului de pensie, astfel incât nicio pensie militară stabilită/recalculată/ revizuită/actualizată să nu mai depășească netul bazei de stabilire/recalculare/revizuire/actualizare.

Proiectul este prezentat in forma la care au contribuit mai mulți cititori- AICI

Cei interesați pot să-l distribuie pe adresele parlamentarilor din Comisiile de     apărare ale celor două Camere ale Parlamentului.

Citeste pe larg

 ART 147 din Constitutie

(4) Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.


 Domnului Prim – Ministru al Guvernului României, Ilie Bolojan. 


Subsemnatul, col.(r) Martiniuc Mitică, domiciliat în București… și cu următoarele date suplimentare de contact : e-mail : … ; telefon…, rog să dispuneți să mi se comunice, în conformitate cu prevederile art.8 alin.(1) din Ordonanța nr.27 / 2002, aprobată prin Legea nr.233 / 2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, motivul pentru care nu a fost adoptat un act normativ – din luna februarie și până în prezent – care să permită restituirea sumelor reținute cu titlu de impozit progresiv, în baza art.101 din Legea nr. 227 / 2015 privind Codul fiscal, astfel cum acesta a fost modificat prin art.XVIII din Legea nr.282 / 2023.
Menționez faptul că, la punctul 110 din Decizia Curții Constituționale a României nr. 724 din 19.12.2024, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și publicată în Monitorul Oficial nr.91 din 31 ianuarie 2025, se precizează : „…repararea prejudiciului patrimonial cauzat beneficiarilor pensiilor de serviciu aflate în plată se va realiza ex officio, indiferent dacă aceștia au promovat sau nu o acțiune în justiție începând cu data introducerii impozitului progresiv în fondul activ al legislației, respectiv începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu luarea în considerare, potrivit legii, a modificării plafonului neimpozabil prevăzut de art. 101 din Codul fiscal”.
Precizez, de asemenea, faptul că, în deciziile Curții Constituționale nr.1415 / 2009 ( considerentul II ( referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă ) punctul 8 ), nr.206 / 2013 ( considerentul 4 ) și nr.724 / 2024 ( punctul 113 ) se menționează – în mod explicit – următoarele : „atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor sale ( n.n. – ale Curții Constituționale ) sunt general obligatorii şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept. În consecinţă, atât Parlamentul, cât şi Guvernul, respectiv autorităţile şi instituţiile publice urmează, în aplicarea legii criticate, să respecte cele stabilite de Curtea Constituţională în considerentele şi dispozitivul prezentei decizii”.

Col.(r) Martiniuc Mitică.

Citeste pe larg