Prețurile au crescut în perioada august 2024 – august 2025 cu 9,9%, conform INS, față de 7,8% între iulie 2024 – iulie 2025. Față de începutul anului (august 2025 comparativ cu decembrie 2024) rata inflaţiei a urcat la 8,1%. Prognoza de vară a Comisiei Naţionale de Prognoză anticipează pentru sfârșitul anului o inflație de 8,9%, cu o medie anuală de 7,9%. Evoluția prețurilor a afectat estimările privind creșterea PIB, care a fost revizuit în jos de la 1,5%, în prognoza de vară, la 0,6%, urmare a amplitudinii semnificative a şocurilor corecţiilor fiscale, cât şi creşterii preţurilor la energia electrică. O analiză a BCR Erste anticipează o creștere a inflației în decembrie la 9,7%, faţă de 8,8% cât anticipa anterior, ceea ce va face ca rata de politică monetară să încheie acest an la 6,50%, nivel stabilit în august trecut. Aceste date negative nu au afectat imediat evoluția monedei naționale. Cursul euro a scăzut de la 5,0733 la 5,0707 lei, într-o ședință agitată în care cotațiile au fluctuat în „dinți de furculiță”, cu un minim de 5,07 și un maxim 5,078 lei. Prognoza CNP anticipează pentru 2025 un curs mediu anual de 5,04 lei, care ar urma să crească în 2026 la 5,10 lei. Creșterea inflației nu a afectat piața monetară. Mai mult, indicele ROBOR la 12 luni a scăzut de la 6,85 la 6,83%. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,68%. În așteptarea datelor privind inflația din SUA și ședința de politică monetară a Rezervei Federale, care se va desfășura săptămâna trecută, euro s-a depreciat la 1,1677 – 1,1707 dolari, față de 1,1780 dolari, maxim al ultimelor trei luni, atins marți. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3297 la 4,3397 lei. Scăderea euro este pusă pe seama situației socio-politice din Franța, unde proaspăt instalatul premier Sebastien Lecornu s-a confruntat deja cu un val de proteste ale străzii. Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,4353 la 5,4290 lei iar cel al lirei sterline de la 5,8651 la 5,8604 lei. Metalul galben fluctua între 3.648,10 și 3.614,20 dolari/uncie sub recordul atins marți de 3.659,40 dolari/uncie. Evoluțiile din piețele specializate au afectat prețul gramului de aur care a coborât de la maximul istoric de 508,6964 lei la 505,2770 lei. Perspectiva atingerii în următoarele de către uncia de aur a pragului de 4.000 dolari, față de 500 – 600 dolari în urmă cu 20 de ani, este alimentată de cererea anuală, atât comercială și a băncilor centrale, care se ridică la circa 5.000 tone. În regiune, media monedei poloneze a scăzut la 4,2626 zloți/euro, iar cea a monedei maghiare s-a întărit la 392,85 forinți/euro. Bitcoin creștea joi la 113.732 – 114.482 dolari iar ether a urcat la 4.340 – 4.448 dolari.

Citeste pe larg

Pariurile puse de investitorii internaționali pe începerea procesului de normalizare a politicii monetare a Rezervei Federale americane, la ședința sa care se va desfășura marți și miercuri, a determinat majorarea apetitului pentre activele considerate riscante, așa cum este și leul. Cursul euro a coborât lunea aceasta de la 5,0694 la 5,0632 lei, minimul ultimelor trei săptămâni, după ce marțea trecută a atins un vârf de 5,0737 lei. Cotațiile au scăzut în cursul nopții pe segmentul asiatic al pieței la 5,057 lei, iar cele din piața locală au fluctuat între 5,062 și 5,07 lei. O ușoară creștere a cererii de lei a ridicat valoarea indicilor ROBOR, la un nivel comparabil cu cel de la începutul săptămânii trecute. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 6,54 la 6,55%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, de la 6,68 la 6,69%. Indicele la 12 luni a scăzut joi de la 6,85 la 6,83%, dar s-a întors la sfârșitul săptămânii la 6,85%, valoare care s-a menținut și la începutul celei prezente. Statul s-a împrumutat lunea aceasta 1,077 miliarde lei, prin intermediul a două emisiuni de titluri de stat, profitând de creșterea interesului după ce agenția Moody’s a reconfirmat, la sfârșitul săptămânii trecute, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3 pentru datoria pe termen lung și P-3 pentru datoria pe termen scurt, precum și perspectiva negativă. Ofertele de cumpărare s-au ridicat la un total de circa 3,1 miliarde lei iar Trezoreria a atras 598 milioane lei cu scadența iulie 2033 și alte 479 milioane lei scadente în 2029. Demn de remarcat este egalizarea dobânzilor medii anuale acceptate de Finanțe la 7,5%, egalul ratei Lombard pentru facilitatea de creditare utilizată de BNR. Euro s-a apreciat la începutul acestei săptămâni la 1,1717 – 1,1771 dolari, sub maximul ultimelor trei luni de 1,1780 dolari, atins marțea trecută. Media monedei americane a scăzut de 4,3258 la 4,3104 lei. Cursul francului elvețian a scăzut la 5,4178 lei. În schimb, cel al lirei sterline a urcat modest la 5,8585 lei. Gramul de aur a cunoscut a trei ședință consecutivă de scădere a prețului, și a alunecat de 506,8417 lei la 504,1740 lei, după ce a atins miercurea trecută maximul istoric de 508,6964 lei. Deprecierea se datorează faptului că metalul galben a coborât la 3.625,50 – 3.647,40 dolari/uncie iar moneda americană a pierdut teren în fața celei europene. Bitcoin, care a scăzut marțea trecută sub pragul de 111.000 dolari, se tranzacționa la începutul acestei săptămâni între 114.682 și 116.761 dolari. Ether, care de circa două luni este cea mai tranzacționată monedă digitală ca volum, fluctua în culoarul 4.505 – 4.672 dolari.

Citeste pe larg

Decizia de vineri a agenției Moody’s de a reconfirma ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3 pentru datoria pe termen lung și P-3 pentru datoria pe termen scurt, precum și perspectiva negativă, urmând exemplul precedent al agențiilor Fitch și Standard & Poor’s, a fost primită pozitiv de investitori. Euro a încheiat săptămâna cu o scădere a mediei sale la 5,0694 lei, după creșterea de marți la 5,0737 lei, aproape de maximul ultimelor două luni. Tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,067 – 5,072 lei, cu închiderea pieței locale la 5,068 lei, însă în seara de vineri, cotația a atins pe piețele internaționale până la 5,059 lei, minim al ultimelor trei săptămâni. Evoluția se datorează posibilității ca Rezerva Federală să decidă reducerea dobânzilor, la ședința sa care se va desfășura marți și miercuri, după ce s-a anunțat scăderea în august a prețurilor de producție din Statele Unite. Aceasta a pus în umbră decizia Fondului Monetar Internaţional de a revizui în jos prognoza de creştere economică a României din acest an, la 1%, de la 1,6% în estimările anterioare, şi la 1,4% pentru 2026. Estimarea FMI este mai optimistă decât cea a Comisiei Naționale de Prognoză, care anticipează o creștere reală a PIB în 2025 de 0,6%, pentru ca în 2026 aceasta să fie de 1,2%. Explozia din august a inflației anuale, care a sărit în august la 9,9%, față de 7,8% în iulie, a stopat evoluția descendentă a indicilor ROBOR, care s-au menținut la minime ale ultimelor cinci luni. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,54%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,68%. Indicele la 12 luni a scăzut joi de la 6,85 la 6,83%, dar s-a întors la sfârșitul săptămânii la 6,85%. Statul a redeschis joi o emisiune de titluri de stat cu scadența iulie 2040, cea mai îndepărtată dată la care s-a împrumutat statul până în prezent. Valoarea programată a fost de 300 milioane lei, sumă care a fost atrasă la o dobândă medie anuală de 7,67%, la care s-au adăugat alte 45 milioane lei, obținute printr-o licitație suplimentară organizată vineri. Tot joi, Finanțele s-au împrumutat pentru scadența aprilie 2028 cu 400 milioane lei la un randament mediu de 7,60%, la care s-au adăugat alte 60 milioane lei, printr-o licitație suplimentară. Euro a atins marți un maxim al ultimelor circa două luni de 1,1780 dolari. Vineri, tranzacțiile s-au realizat între 1,1701 și 1,1749 dolari iar piața americană a închis la 1,1734 dolari. Cursul monedei americane a fluctuat între 4,3122 și 4,3397 lei, cel de la sfârșitul săptămânii fiind stabilit la 4,3258 lei. Vineri, media francului elvețian a scăzut modest la 5,4221 lei iar cea a lirei sterline la 5,8565 lei. Șirul recordurilor istorice atinse de gramul de aur s-a încheiat miercuri când prețul a urcat până la 508,6964 lei, după care în următoarele ședințe acesta a fost stabilit la 505,2770 lei, respectiv 506,8417 lei. La rândul său, metalul galben a atins marți un maxim istoric de 3.659,40 dolari/uncie, iar la sfârșitul săptămânii s-a tranzacționat în culoarul 3.629,30 – 3.657,60 dolari/uncie. Posibila ieftinire a creditelor din Statele Unite a stimulat cererea de criptomonede. La sfârșitul săptămânii, bitcoin s-a apropiat de pragul de 117.000 dolari iar ether de cel de 4.800 dolari.

Citeste pe larg

Decizia de vineri a agenției Moody’s de a reconfirma ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3 pentru datoria pe termen lung și P-3 pentru datoria pe termen scurt, precum și perspectiva negativă, urmând exemplul precedent al agențiilor Fitch și Standard & Poor’s, a fost primită pozitiv de investitori. Euro a încheiat săptămâna cu o scădere a mediei sale la 5,0694 lei, după creșterea de marți la 5,0737 lei, aproape de maximul ultimelor două luni. Tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,067 – 5,072 lei, cu închiderea pieței locale la 5,068 lei, însă în seara de vineri, cotația a atins pe piețele internaționale până la 5,059 lei, minim al ultimelor trei săptămâni. Evoluția se datorează posibilității ca Rezerva Federală să decidă reducerea dobânzilor, la ședința sa care se va desfășura marți și miercuri, după ce s-a anunțat scăderea în august a prețurilor de producție din Statele Unite. Aceasta a pus în umbră decizia Fondului Monetar Internaţional de a revizui în jos prognoza de creştere economică a României din acest an, la 1%, de la 1,6% în estimările anterioare, şi la 1,4% pentru 2026. Estimarea FMI este mai optimistă decât cea a Comisiei Naționale de Prognoză, care anticipează o creștere reală a PIB în 2025 de 0,6%, pentru ca în 2026 aceasta să fie de 1,2%. Explozia din august a inflației anuale, care a sărit în august la 9,9%, față de 7,8% în iulie, a stopat evoluția descendentă a indicilor ROBOR, care s-au menținut la minime ale ultimelor cinci luni. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,54%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,68%. Indicele la 12 luni a scăzut joi de la 6,85 la 6,83%, dar s-a întors la sfârșitul săptămânii la 6,85%. Statul a redeschis joi o emisiune de titluri de stat cu scadența iulie 2040, cea mai îndepărtată dată la care s-a împrumutat statul până în prezent. Valoarea programată a fost de 300 milioane lei, sumă care a fost atrasă la o dobândă medie anuală de 7,67%, la care s-au adăugat alte 45 milioane lei, obținute printr-o licitație suplimentară organizată vineri. Tot joi, Finanțele s-au împrumutat pentru scadența aprilie 2028 cu 400 milioane lei la un randament mediu de 7,60%, la care s-au adăugat alte 60 milioane lei, printr-o licitație suplimentară. Euro a atins marți un maxim al ultimelor circa două luni de 1,1780 dolari. Vineri, tranzacțiile s-au realizat între 1,1701 și 1,1749 dolari iar piața americană a închis la 1,1734 dolari. Cursul monedei americane a fluctuat între 4,3122 și 4,3397 lei, cel de la sfârșitul săptămânii fiind stabilit la 4,3258 lei. Vineri, media francului elvețian a scăzut modest la 5,4221 lei iar cea a lirei sterline la 5,8565 lei. Șirul recordurilor istorice atinse de gramul de aur s-a încheiat miercuri când prețul a urcat până la 508,6964 lei, după care în următoarele ședințe acesta a fost stabilit la 505,2770 lei, respectiv 506,8417 lei. La rândul său, metalul galben a atins marți un maxim istoric de 3.659,40 dolari/uncie, iar la sfârșitul săptămânii s-a tranzacționat în culoarul 3.629,30 – 3.657,60 dolari/uncie. Posibila ieftinire a creditelor din Statele Unite a stimulat cererea de criptomonede. La sfârșitul săptămânii, bitcoin s-a apropiat de pragul de 117.000 dolari iar ether de cel de 4.800 dolari.

Citeste pe larg

Prețurile au crescut în perioada august 2024 – august 2025 cu 9,9%, conform INS, față de 7,8% între iulie 2024 – iulie 2025. Față de începutul anului (august 2025 comparativ cu decembrie 2024) rata inflaţiei a urcat la 8,1%. Prognoza de vară a Comisiei Naţionale de Prognoză anticipează pentru sfârșitul anului o inflație de 8,9%, cu o medie anuală de 7,9%. Evoluția prețurilor a afectat estimările privind creșterea PIB, care a fost revizuit în jos de la 1,5%, în prognoza de vară, la 0,6%, urmare a amplitudinii semnificative a şocurilor corecţiilor fiscale, cât şi creşterii preţurilor la energia electrică. O analiză a BCR Erste anticipează o creștere a inflației în decembrie la 9,7%, faţă de 8,8% cât anticipa anterior, ceea ce va face ca rata de politică monetară să încheie acest an la 6,50%, nivel stabilit în august trecut. Aceste date negative nu au afectat imediat evoluția monedei naționale. Cursul euro a scăzut de la 5,0733 la 5,0707 lei, într-o ședință agitată în care cotațiile au fluctuat în „dinți de furculiță”, cu un minim de 5,07 și un maxim 5,078 lei. Prognoza CNP anticipează pentru 2025 un curs mediu anual de 5,04 lei, care ar urma să crească în 2026 la 5,10 lei. Creșterea inflației nu a afectat piața monetară. Mai mult, indicele ROBOR la 12 luni a scăzut de la 6,85 la 6,83%. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,68%. În așteptarea datelor privind inflația din SUA și ședința de politică monetară a Rezervei Federale, care se va desfășura săptămâna trecută, euro s-a depreciat la 1,1677 – 1,1707 dolari, față de 1,1780 dolari, maxim al ultimelor trei luni, atins marți. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3297 la 4,3397 lei. Scăderea euro este pusă pe seama situației socio-politice din Franța, unde proaspăt instalatul premier Sebastien Lecornu s-a confruntat deja cu un val de proteste ale străzii. Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,4353 la 5,4290 lei iar cel al lirei sterline de la 5,8651 la 5,8604 lei. Metalul galben fluctua între 3.648,10 și 3.614,20 dolari/uncie sub recordul atins marți de 3.659,40 dolari/uncie. Evoluțiile din piețele specializate au afectat prețul gramului de aur care a coborât de la maximul istoric de 508,6964 lei la 505,2770 lei. Perspectiva atingerii în următoarele de către uncia de aur a pragului de 4.000 dolari, față de 500 – 600 dolari în urmă cu 20 de ani, este alimentată de cererea anuală, atât comercială și a băncilor centrale, care se ridică la circa 5.000 tone. În regiune, media monedei poloneze a scăzut la 4,2626 zloți/euro, iar cea a monedei maghiare s-a întărit la 392,85 forinți/euro. Bitcoin creștea joi la 113.732 – 114.482 dolari iar ether a urcat la 4.340 – 4.448 dolari.

Citeste pe larg

În data de 8 octombrie se va desfășura penultima ședință de politică monetară a BNR din acest an, de la care nu se așteaptă o reducere a dobânzilor, în așteptarea exploziei prețurilor în această lună la circa 10%, evoluție care se poate spune că face parte din „pachetele” de austeritate ale actualei coaliții de guvernare. „A reduce dobânzile interne înainte de a putea măsura rezultate palpabile în restrângerea deficitului, iar asta exact în momentul în care presiunile inflaţioniste cresc, nu are cum să fie credibilă. Scăderea dobânzilor băncii centrale nu poate fi decât consecința îmbunătățirii sentimentului pieței”, opinează Eugen Rădulescu, director al Direcției stabilitate financiară din cadrul BNR, într-un articol publicat pe opiniibnr.ro. Satisfacerea excentricităţilor politice pe seama umflării deficitului public, a făcut ca „procesul de reducere a ratei dobânzii de referință a BNR, de la vârful de 7% din ianuarie 2023, să fie stopat la 6,5%, în august 2024, când devenise evident că deficitul nu va scădea, aşa cum era prevăzut, ci va creşte”, explică Eugen Rădulescu. Această perspectivă a stopat tendința de scădere a indicilor ROBOR, chiar dacă media zilnică a excedentului de lichiditate din piață a fost în august de 15,3 miliarde lei. El a fost „depus” la BNR la o dobândă de 5,5%, egală cu cea pentru facilitatea de depozit. Guvernatorul BNR a declarat la jumătatea lunii trecute că „nu se poate face o reducere de dobândă decât atunci când dobânzile din piață vor scădea sub nivelul dobânzii de politică monetară.” Miercurea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54% față de 6,56% în urmă cu o săptămână. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,68% de la 6,71%, miercurea trecută, iar cel la 12 luni a alunecat la nivel săptămânal de la 6,88 la 6,84%. Cursul euro a scăzut modest de la 5,0737 la 5,0733 lei, iar cotațiile fluctuau între 5,072 și 5,077 lei. Înainte de publicarea datelor privind evoluția prețurilor de producție din Statele Unite, euro scădea 1,1684 – 1,1719 dolari, iar cursul monedei americane a urcat de la 4,3122 la 4,3297 lei. Deprecierea monedei unice a survenit după căderea guvernului de la Paris care nu a primit din partea Parlamentului votul de încredere și declanșarea violențelor de stradă în întreaga Franța. Numirea rapidă a lui Sébastien Lecornu drept noul șef de la Palatul Matignon, nu a calmat piețele și a pus în umbră revizuirea datelor privind locurile de muncă non-agricole din Statele Unite. Conform raportului, economia SUA a creat în anul fiscal 2024, care s-a încheiat în martie 2025, cu 911.000 mai puține locuri de muncă, cea mai mare corecție înregistrată din 2002, ceea ce pune o și mai mare presiune pe Fed să reia ciclul de reducere a dobânzilor. Francul elvețian a coborât la 4,3297 lei iar lira sterlină a urcat la 5,8651 lei. Miercurea aceasta, metalul galben fluctua între 3.617,80 – 3.658 dolari/uncie, aproape de maximul istoric atins marți de 3.659,40 dolari/uncie. Aprecierea metalului galben a provocat creșterea constantă a prețului gramului de aur. Acesta a urcat de la maximul de 506,4161 lei la al șaptelea record consecutiv de 508,6964 lei. Bitcoin scădea la 110.944 – 112.831 dolari, iar ether se mișca în culoarul 4.285 – 4.384 dolari.

Citeste pe larg

Vineri, 19 septembrie 2025, prefectul județului Giurgiu, Ion Ghimpețeanu, a participat la atelierul de lucru organizat de Asociația pentru Dezvoltare Rurală Giurgiu, desfășurat la Amarand Events, în comuna Băneasa, sat Frasin. Tema centrală a întâlnirii a fost „Finanțare și Proiecte Locale în teritoriul parteneriatului Grupul pentru Dezvoltare Locală Giurgiu”. Evenimentul a reunit reprezentanți ai administrațiilor […]

Articolul Finanțare și proiecte locale pentru dezvoltarea județului Giurgiu apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Ziua Curățeniei

Primăria Municipiului Giurgiu, alături de direcțiile și societățile aflate în subordinea Consiliului Local, s-au mobilizat sâmbătă pentru a marca „Ziua Curățeniei Naționale 2025”. Echipele formate din angajați ai instituțiilor publice și voluntari au ieșit pe teren în mai multe zone din oraș, unde au colectat deșeurile aruncate necontrolat. Înarmați cu saci, mănuși și mult entuziasm, […]

Articolul Giurgiu a ieșit la curățenie! Primăria și instituțiile subordonate au marcat „Ziua Curățeniei Naționale 2025” apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Până când voturile jurnaliștilor din toată lumea vor fi publicate, presa din Franța a apelat la Inteligența Artificială pentru a alege câștigătorul.  Conform softului AVISIA, cele mai multe șanse le are Ousmane Dembele  jucătorul celor de la PSG, cu 72%. Podiumul e completat de fenomenul de doar 18 ani abia împliniți,  Lamine Yamal (56%), respectiv […]

Articolul Inteligența Artificială a desemnat câștigătorul Balonului de Aur: Ousmane Dembele! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

        Autobuzele Tracum, după propriul orar! Giurgiuvenii,                     tot mai nemulțumiți” Totul a plecat de la această sesizare, redată de noi în rândurile de mai sus,  a d-nei Violeta Pârvu, de la  indignarea domniei sale,  perfect justificată, privind respectarea orelor de desfășurare a traficului […]

Articolul Giurgiuveni nemulțumiți de respectarea orelor de trafic al autobuzelor societății TRACUM, dar și de șoferi… apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Împreună cu proprietarii societății de transport din zonă, primarul localității Adunații Copăceni a stabilit programul de trafic al mijloacelor de transport călători, în sprijinul  întregii comune. „În urma sesizărilor primite, am avut o discuție cu proprietarii societății de transport”  – explică primarul comunei Adunații Copăceni, Dan Rusu, într-o postare on line. „Am făcut o simulare […]

Articolul Primarul  comunei Adunații Copăceni, Dan Rusu, a stabilit traseele mijloacelor de transport în comun, venind  în sprijinul cetățenilor apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg