-Datele sunt sintetizate de economica. net pe baza comunicărilor primite de la CPS-uri.

-Sinteza privind pensiile MAI a fost publicată și pe blog in luna decembrie.

-Disproporțiile dintre pensiile minime, medii si maxime sunt enorme la ambele case sectoriale și ar fi mult mai evidente dacă situația statistică ar fi prezentată pe grade și anul pensionării. S-ar pune in evidență efectele eliminarii actualizării pensiilor militare, incepând cu anul 2018, prin OUG nr. 59/2017, pe care CCR s-a incăpățânat s-o declare constituțională de sute de ori, inclusiv după ce a constatat că a fost adoptată de Guvernul Tudose fără să fi cerut avizul Consiliului Legislativ.

-Dacă din 73 844 pensii MApN avem un număr de 45 717 pensii mai mici de 5 000 lei. la MAI avem  din 89 910 pensii militare un număr de 34 056 pensii mai mici de  5 000 lei

In schimb, dacă  la MApN avem 5 496 pensii mai mari de 10 000 lei,  la MAI avem 5 594 pensii mai mari de 10 000 lei.

Vine zilele trecute domnul Miruță, noul ministru al Apărarii, și constată că există inechități in sistemul pensiilor militare și că acestea nu pot fi diminuate decât prin ridicarea cuantumului celor mai mici, dar nu sunt fonduri pentru un asemenea efort financiar. 

Cam așa au constatat și predecesorii dânsului din ultimii 9 ani, Nu au făcut nimic sau nu  au fost lăsati de specialiștii financiari din minister, care au avut alte priorități  de cheltuire a bugetului apărarii, pe lângă cele necesare inzestrării armatei:

– ciucanii și-au instituit titlul de veteran in teatrele de operatii pentru cei care au indeplinit cel puțin 120 de zile in asemenea misiuni- vezi Legea 168/2020,  cu 1 000 lei pe cap de veteran  in activitate sau pensionar.

-anual au fost restituite miliarde de  lei la bugetul de stat pentru alte cheltuieli ale Guvernului, bani proveniți din plafonarea pensiilor militare 

-nimeni nu evidețiază cât din cheltuielile cu pensiile militare reprezintă contribuția de 25% din solda lunară brută, CIBS, pe care militarii in activitate o varsă lunar la Bugetul de stat,  in loc să se instituie un Fond pentru pensiile militare. Ni se vântură lozinca mult rostogolită prin presă că intreaga pensie militară este plătită integral din bugetul de stat constituit din impozitele și taxele plătite de cetățeni.

Ce ar fi dacă ministrii si directorii instituțiilor de apărare ar disciplina și activitatea financiară a direcțiilor de profil din subordinea lor ?


CPS a MApN 

       Total pensii  nete  in oct. 2025, la CPS a MApN=73 844


                                                  CPS a MAI

   Total pensii  nete  in oct. 2025 la CPS a MAI= 89 910

Citeste pe larg

 -Datele sunt sintetizate de economica. net pe baza comunicărilor primite de la CPS-uri.

-Sinteza privind pensiile MAI a fost publicată și pe blog in luna decembrie.

-Disproporțiile dintre pensiile minime, medii si maxime sunt enorme la ambele case sectoriale și ar fi mult mai evidente dacă situația statistică ar fi prezentată pe grade și anul pensionării. S-ar pune in evidență efectele eliminarii actualizării pensiilor militare, incepând cu anul 2018, prin OUG nr. 59/2017, pe care CCR s-a incăpățânat s-o declare constituțională de sute de ori, inclusiv după ce a constatat că a fost adoptată de Guvernul Tudose fără să fi cerut avizul Consiliului Legislativ.

-Dacă din 73 844 pensii MApN avem un număr de 45 717 pensii mai mici de 5 000 lei. la MAI avem  din 89 910 pensii militare un număr de 34 056 pensii mai mici de  5 000 lei

In schimb, dacă  la MApN avem 5 496 pensii mai mari de 10 000 lei,  la MAI avem 5 594 pensii mai mari de 10 000 lei.

Vine zilele trecute domnul Miruță, noul ministru al Apărarii, și constată că există inechități in sistemul pensiilor militare și că acestea nu pot fi diminuate decât prin ridicarea cuantumului celor mai mici, dar nu sunt fonduri pentru un asemenea efort financiar. 

Cam așa au constatat și predecesorii dânsului din ultimii 9 ani, Nu au făcut nimic sau nu  au fost lăsati de specialiștii financiari din minister, care au avut alte priorități  de cheltuire a bugetului apărarii, pe lângă cele necesare inzestrării armatei:

– ciucanii și-au instituit titlul de veteran in teatrele de operatii pentru cei care au indeplinit cel puțin 120 de zile in asemenea misiuni- vezi Legea 168/2020,  cu 1 000 lei pe cap de veteran  in activitate sau pensionar.

-anual au fost restituite miliarde de  lei la bugetul de stat pentru alte cheltuieli ale Guvernului, bani proveniți din plafonarea pensiilor militare 

-nimeni nu evidețiază cât din cheltuielile cu pensiile militare reprezintă contribuția de 25% din solda lunară brută, CIBS, pe care militarii in activitate o varsă lunar la Bugetul de stat,  in loc să se instituie un Fond pentru pensiile militare. Ni se vântură lozinca mult rostogolită prin presă că intreaga pensie militară este plătită integral din bugetul de stat constituit din impozitele și taxele plătite de cetățeni.

Ce ar fi dacă ministrii si directorii instituțiilor de apărare ar disciplina și activitatea financiară a direcțiilor de profil din subordinea lor ?


CPS a MApN 

       Total pensii  nete  in oct. 2025, la CPS a MApN=73 844


                                                  CPS a MAI

   Total pensii  nete  in oct. 2025 la CPS a MAI= 89 910

Citeste pe larg

 -Datele sunt sintetizate de economica. net pe baza comunicărilor primite de la CPS-uri.

-Sinteza privind pensiile MAI a fost publicată și pe blog in luna decembrie.

-Disproporțiile dintre pensiile minime, medii si maxime sunt enorme la ambele case sectoriale și ar fi mult mai evidente dacă situația statistică ar fi prezentată pe grade și anul pensionării. S-ar pune in evidență efectele eliminarii actualizării pensiilor militare, incepând cu anul 2018, prin OUG nr. 59/2017, pe care CCR s-a incăpățânat s-o declare constituțională de sute de ori, inclusiv după ce a constatat că a fost adoptată de Guvernul Tudose fără să fi cerut avizul Consiliului Legislativ.

-Dacă din 73 844 pensii MApN avem un număr de 45 717 pensii mai mici de 5 000 lei. la MAI avem  din 89 910 pensii militare un număr de 34 056 pensii mai mici de  5 000 lei

In schimb, dacă  la MApN avem 5 496 pensii mai mari de 10 000 lei,  la MAI avem 5 594 pensii mai mari de 10 000 lei.

Vine zilele trecute domnul Miruță, noul ministru al Apărarii, și constată că există inechități in sistemul pensiilor militare și că acestea nu pot fi diminuate decât prin ridicarea cuantumului celor mai mici, dar nu sunt fonduri pentru un asemenea efort financiar. 

Cam așa au constatat și predecesorii dânsului din ultimii 9 ani, Nu au făcut nimic sau nu  au fost lăsati de specialiștii financiari din minister, care au avut alte priorități  de cheltuire a bugetului apărarii, pe lângă cele necesare inzestrării armatei:

– ciucanii și-au instituit titlul de veteran in teatrele de operatii pentru cei care au indeplinit cel puțin 120 de zile in asemenea misiuni- vezi Legea 168/2020,  cu 1 000 lei pe cap de veteran  in activitate sau pensionar.

-anual au fost restituite miliarde de  lei la bugetul de stat pentru alte cheltuieli ale Guvernului, bani proveniți din plafonarea pensiilor militare 

-nimeni nu evidețiază cât din cheltuielile cu pensiile militare reprezintă contribuția de 25% din solda lunară brută, CIBS, pe care militarii in activitate o varsă lunar la Bugetul de stat,  in loc să se instituie un Fond pentru pensiile militare. Ni se vântură lozinca mult rostogolită prin presă că intreaga pensie militară este plătită integral din bugetul de stat constituit din impozitele și taxele plătite de cetățeni.

Ce ar fi dacă ministrii si directorii instituțiilor de apărare ar disciplina și activitatea financiară a direcțiilor de profil din subordinea lor ?


CPS a MApN 

       Total pensii  nete  in oct. 2025, la CPS a MApN=73 844


                                                  CPS a MAI

   Total pensii  nete  in oct. 2025 la CPS a MAI= 89 910

Citeste pe larg

 -Datele sunt sintetizate de economica. net pe baza comunicărilor primite de la CPS-uri.

-Sinteza privind pensiile MAI a fost publicată și pe blog in luna decembrie.

-Disproporțiile dintre pensiile minime, medii si maxime sunt enorme la ambele case sectoriale și ar fi mult mai evidente dacă situația statistică ar fi prezentată pe grade și anul pensionării. S-ar pune in evidență efectele eliminarii actualizării pensiilor militare, incepând cu anul 2018, prin OUG nr. 59/2017, pe care CCR s-a incăpățânat s-o declare constituțională de sute de ori, inclusiv după ce a constatat că a fost adoptată de Guvernul Tudose fără să fi cerut avizul Consiliului Legislativ.

-Dacă din 73 844 pensii MApN avem un număr de 45 717 pensii mai mici de 5 000 lei. la MAI avem  din 89 910 pensii militare un număr de 34 056 pensii mai mici de  5 000 lei

In schimb, dacă  la MApN avem 5 496 pensii mai mari de 10 000 lei,  la MAI avem 5 594 pensii mai mari de 10 000 lei.

Vine zilele trecute domnul Miruță, noul ministru al Apărarii, și constată că există inechități in sistemul pensiilor militare și că acestea nu pot fi diminuate decât prin ridicarea cuantumului celor mai mici, dar nu sunt fonduri pentru un asemenea efort financiar. 

Cam așa au constatat și predecesorii dânsului din ultimii 9 ani, Nu au făcut nimic sau nu  au fost lăsati de specialiștii financiari din minister, care au avut alte priorități  de cheltuire a bugetului apărarii, pe lângă cele necesare inzestrării armatei:

– ciucanii și-au instituit titlul de veteran in teatrele de operatii pentru cei care au indeplinit cel puțin 120 de zile in asemenea misiuni- vezi Legea 168/2020,  cu 1 000 lei pe cap de veteran  in activitate sau pensionar.

-anual au fost restituite miliarde de  lei la bugetul de stat pentru alte cheltuieli ale Guvernului, bani proveniți din plafonarea pensiilor militare 

-nimeni nu evidețiază cât din cheltuielile cu pensiile militare reprezintă contribuția de 25% din solda lunară brută, CIBS, pe care militarii in activitate o varsă lunar la Bugetul de stat,  in loc să se instituie un Fond pentru pensiile militare. Ni se vântură lozinca mult rostogolită prin presă că intreaga pensie militară este plătită integral din bugetul de stat constituit din impozitele și taxele plătite de cetățeni.

Ce ar fi dacă ministrii si directorii instituțiilor de apărare ar disciplina și activitatea financiară a direcțiilor de profil din subordinea lor ?


CPS a MApN 

       Total pensii  nete  in oct. 2025, la CPS a MApN=73 844


                                                  CPS a MAI

   Total pensii  nete  in oct. 2025 la CPS a MAI= 89 910

Citeste pe larg

Cererea de metal galben se menține una ridicată, iar uncia a urcat la jumătatea acestei săptămâni până la 4.624,50 dolari și a depășit astfel precedentul maxim istoric de 4.605,90 dolari atins marți. Această evoluție a ridicat prețul gramului de aur de la 643,1962 lei la un nou record de 650,6110 lei, față de 601,0836 lei, la sfârșitul anului trecut. Cererea industrială tot mai mare de argint, stimulată și de dezvoltarea sectorului Inteligenței Artificiale, dar și dorința investitorilor de a-și diversifica portofoliul de active considerate drept un refugiu, au ridicat prețul unciei de argint la un nou maxim istoric de 92 de dolari, comparativ cu un preț de 29 de dolari, la finalul anului 2024. Creșterea prețului metalelor prețioase se datorează tensiunilor geopolitice, precum războiul din Ucraina, intervenția SUA în Venezuela, dorința președintelui Trump de a ocupa Groenlanda, protestele populare din Iran, dar și înmulțirea plasamentelor în ETF-uri pe aur, la care se adaugă decizia multor bănci centrale de a-și diversifica rezervele, în detrimentul dolarului american. În aceste condiții, analiștii băncii americane Citigroup anticipează atingerea de către uncia de aur a pragului de 5.000 dolari, până la sfârșitul primului trimestru, iar uncia de argint ar putea trece de 100 dolari. Segmentul valutar a avut o evoluție calmă, în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,089 – 5,092 lei, iar cursul euro a urcat modest la 5,0897 lei, după două ședințe consecutive la 5,0896 lei, față de 5,0871 lei, joia trecută. Stabilitatea leului poate fi pusă, pe lângă cererea încă mare de active riscante, pe faptul că inflația anuală s-a retras în decembrie la 9,7%, față de 9,8%, în noiembrie. Raportul de toamnă al Comisiei de Prognoză anticipează pentru 2026 o medie anuală a inflației de 6,5%, cu o retragere la 3,6% la finalul anului, în timp ce creșterea anuală a prețurilor din 2027 ar urma să fie de 3,2%. Tendința descendentă a prețurilor și nivelul ridicat al lichidității din piața monetară, au împins indicii ROBOR spre pragul de 6%. Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,05 la 6,03%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,15 la 6,14%, iar cel la 12 luni de la 6,37 la 6,34%. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1636 – 1,1658 dolari, înainte de publicarea unor date economice fundamentale din Statele Unite. În piața locală, cursul monedei americane a urcat marginal de la 4,3626 la 4,3658 lei, față de 4,3538 lei, în urmă cu o săptămână. Media francului elvețian s-a retras de la 5,4648 la 5,4532 lei, comparativ cu 5,4641 lei, joia trecută. Cursul lirei sterline a fost stabilit miercuri la 5,8752 lei, față de 5,8560 lei, în urmă cu o săptămână. Monedele din regiune se apreciau modest la 4,2110 zloți/euro, respectiv 385,23 forinți/euro. Speranțele puse de investitorii din piața cripto în schimbarea mai rapidă a actualului președinte al Rezerve Federale, Jerome Powell, cu un altul mai deschis către sectorul monedelor digitale și reducerea mai rapidă a dobânzilor, a majorat cererea. Bitcoin a urcat miercurea aceasta a 94.586 – 95.712 dolari, față de 87.330 dolari la sfârșitul lui 2025, iar ethereum la 3.281 – 3.357 dolari.

Citeste pe larg

Cererea de metal galben se menține una ridicată, iar uncia a urcat la jumătatea acestei săptămâni până la 4.624,50 dolari și a depășit astfel precedentul maxim istoric de 4.605,90 dolari atins marți. Această evoluție a ridicat prețul gramului de aur de la 643,1962 lei la un nou record de 650,6110 lei, față de 601,0836 lei, la sfârșitul anului trecut. Cererea industrială tot mai mare de argint, stimulată și de dezvoltarea sectorului Inteligenței Artificiale, dar și dorința investitorilor de a-și diversifica portofoliul de active considerate drept un refugiu, au ridicat prețul unciei de argint la un nou maxim istoric de 92 de dolari, comparativ cu un preț de 29 de dolari, la finalul anului 2024. Creșterea prețului metalelor prețioase se datorează tensiunilor geopolitice, precum războiul din Ucraina, intervenția SUA în Venezuela, dorința președintelui Trump de a ocupa Groenlanda, protestele populare din Iran, dar și înmulțirea plasamentelor în ETF-uri pe aur, la care se adaugă decizia multor bănci centrale de a-și diversifica rezervele, în detrimentul dolarului american. În aceste condiții, analiștii băncii americane Citigroup anticipează atingerea de către uncia de aur a pragului de 5.000 dolari, până la sfârșitul primului trimestru, iar uncia de argint ar putea trece de 100 dolari. Segmentul valutar a avut o evoluție calmă, în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,089 – 5,092 lei, iar cursul euro a urcat modest la 5,0897 lei, după două ședințe consecutive la 5,0896 lei, față de 5,0871 lei, joia trecută. Stabilitatea leului poate fi pusă, pe lângă cererea încă mare de active riscante, pe faptul că inflația anuală s-a retras în decembrie la 9,7%, față de 9,8%, în noiembrie. Raportul de toamnă al Comisiei de Prognoză anticipează pentru 2026 o medie anuală a inflației de 6,5%, cu o retragere la 3,6% la finalul anului, în timp ce creșterea anuală a prețurilor din 2027 ar urma să fie de 3,2%. Tendința descendentă a prețurilor și nivelul ridicat al lichidității din piața monetară, au împins indicii ROBOR spre pragul de 6%. Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,05 la 6,03%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,15 la 6,14%, iar cel la 12 luni de la 6,37 la 6,34%. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1636 – 1,1658 dolari, înainte de publicarea unor date economice fundamentale din Statele Unite. În piața locală, cursul monedei americane a urcat marginal de la 4,3626 la 4,3658 lei, față de 4,3538 lei, în urmă cu o săptămână. Media francului elvețian s-a retras de la 5,4648 la 5,4532 lei, comparativ cu 5,4641 lei, joia trecută. Cursul lirei sterline a fost stabilit miercuri la 5,8752 lei, față de 5,8560 lei, în urmă cu o săptămână. Monedele din regiune se apreciau modest la 4,2110 zloți/euro, respectiv 385,23 forinți/euro. Speranțele puse de investitorii din piața cripto în schimbarea mai rapidă a actualului președinte al Rezerve Federale, Jerome Powell, cu un altul mai deschis către sectorul monedelor digitale și reducerea mai rapidă a dobânzilor, a majorat cererea. Bitcoin a urcat miercurea aceasta a 94.586 – 95.712 dolari, față de 87.330 dolari la sfârșitul lui 2025, iar ethereum la 3.281 – 3.357 dolari.

Citeste pe larg

Cererea de metal galben se menține una ridicată, iar uncia a urcat la jumătatea acestei săptămâni până la 4.624,50 dolari și a depășit astfel precedentul maxim istoric de 4.605,90 dolari atins marți. Această evoluție a ridicat prețul gramului de aur de la 643,1962 lei la un nou record de 650,6110 lei, față de 601,0836 lei, la sfârșitul anului trecut. Cererea industrială tot mai mare de argint, stimulată și de dezvoltarea sectorului Inteligenței Artificiale, dar și dorința investitorilor de a-și diversifica portofoliul de active considerate drept un refugiu, au ridicat prețul unciei de argint la un nou maxim istoric de 92 de dolari, comparativ cu un preț de 29 de dolari, la finalul anului 2024. Creșterea prețului metalelor prețioase se datorează tensiunilor geopolitice, precum războiul din Ucraina, intervenția SUA în Venezuela, dorința președintelui Trump de a ocupa Groenlanda, protestele populare din Iran, dar și înmulțirea plasamentelor în ETF-uri pe aur, la care se adaugă decizia multor bănci centrale de a-și diversifica rezervele, în detrimentul dolarului american. În aceste condiții, analiștii băncii americane Citigroup anticipează atingerea de către uncia de aur a pragului de 5.000 dolari, până la sfârșitul primului trimestru, iar uncia de argint ar putea trece de 100 dolari. Segmentul valutar a avut o evoluție calmă, în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,089 – 5,092 lei, iar cursul euro a urcat modest la 5,0897 lei, după două ședințe consecutive la 5,0896 lei, față de 5,0871 lei, joia trecută. Stabilitatea leului poate fi pusă, pe lângă cererea încă mare de active riscante, pe faptul că inflația anuală s-a retras în decembrie la 9,7%, față de 9,8%, în noiembrie. Raportul de toamnă al Comisiei de Prognoză anticipează pentru 2026 o medie anuală a inflației de 6,5%, cu o retragere la 3,6% la finalul anului, în timp ce creșterea anuală a prețurilor din 2027 ar urma să fie de 3,2%. Tendința descendentă a prețurilor și nivelul ridicat al lichidității din piața monetară, au împins indicii ROBOR spre pragul de 6%. Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,05 la 6,03%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,15 la 6,14%, iar cel la 12 luni de la 6,37 la 6,34%. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1636 – 1,1658 dolari, înainte de publicarea unor date economice fundamentale din Statele Unite. În piața locală, cursul monedei americane a urcat marginal de la 4,3626 la 4,3658 lei, față de 4,3538 lei, în urmă cu o săptămână. Media francului elvețian s-a retras de la 5,4648 la 5,4532 lei, comparativ cu 5,4641 lei, joia trecută. Cursul lirei sterline a fost stabilit miercuri la 5,8752 lei, față de 5,8560 lei, în urmă cu o săptămână. Monedele din regiune se apreciau modest la 4,2110 zloți/euro, respectiv 385,23 forinți/euro. Speranțele puse de investitorii din piața cripto în schimbarea mai rapidă a actualului președinte al Rezerve Federale, Jerome Powell, cu un altul mai deschis către sectorul monedelor digitale și reducerea mai rapidă a dobânzilor, a majorat cererea. Bitcoin a urcat miercurea aceasta a 94.586 – 95.712 dolari, față de 87.330 dolari la sfârșitul lui 2025, iar ethereum la 3.281 – 3.357 dolari.

Citeste pe larg

Cererea de metal galben se menține una ridicată, iar uncia a urcat la jumătatea acestei săptămâni până la 4.624,50 dolari și a depășit astfel precedentul maxim istoric de 4.605,90 dolari atins marți. Această evoluție a ridicat prețul gramului de aur de la 643,1962 lei la un nou record de 650,6110 lei, față de 601,0836 lei, la sfârșitul anului trecut. Cererea industrială tot mai mare de argint, stimulată și de dezvoltarea sectorului Inteligenței Artificiale, dar și dorința investitorilor de a-și diversifica portofoliul de active considerate drept un refugiu, au ridicat prețul unciei de argint la un nou maxim istoric de 92 de dolari, comparativ cu un preț de 29 de dolari, la finalul anului 2024. Creșterea prețului metalelor prețioase se datorează tensiunilor geopolitice, precum războiul din Ucraina, intervenția SUA în Venezuela, dorința președintelui Trump de a ocupa Groenlanda, protestele populare din Iran, dar și înmulțirea plasamentelor în ETF-uri pe aur, la care se adaugă decizia multor bănci centrale de a-și diversifica rezervele, în detrimentul dolarului american. În aceste condiții, analiștii băncii americane Citigroup anticipează atingerea de către uncia de aur a pragului de 5.000 dolari, până la sfârșitul primului trimestru, iar uncia de argint ar putea trece de 100 dolari. Segmentul valutar a avut o evoluție calmă, în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,089 – 5,092 lei, iar cursul euro a urcat modest la 5,0897 lei, după două ședințe consecutive la 5,0896 lei, față de 5,0871 lei, joia trecută. Stabilitatea leului poate fi pusă, pe lângă cererea încă mare de active riscante, pe faptul că inflația anuală s-a retras în decembrie la 9,7%, față de 9,8%, în noiembrie. Raportul de toamnă al Comisiei de Prognoză anticipează pentru 2026 o medie anuală a inflației de 6,5%, cu o retragere la 3,6% la finalul anului, în timp ce creșterea anuală a prețurilor din 2027 ar urma să fie de 3,2%. Tendința descendentă a prețurilor și nivelul ridicat al lichidității din piața monetară, au împins indicii ROBOR spre pragul de 6%. Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,05 la 6,03%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,15 la 6,14%, iar cel la 12 luni de la 6,37 la 6,34%. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1636 – 1,1658 dolari, înainte de publicarea unor date economice fundamentale din Statele Unite. În piața locală, cursul monedei americane a urcat marginal de la 4,3626 la 4,3658 lei, față de 4,3538 lei, în urmă cu o săptămână. Media francului elvețian s-a retras de la 5,4648 la 5,4532 lei, comparativ cu 5,4641 lei, joia trecută. Cursul lirei sterline a fost stabilit miercuri la 5,8752 lei, față de 5,8560 lei, în urmă cu o săptămână. Monedele din regiune se apreciau modest la 4,2110 zloți/euro, respectiv 385,23 forinți/euro. Speranțele puse de investitorii din piața cripto în schimbarea mai rapidă a actualului președinte al Rezerve Federale, Jerome Powell, cu un altul mai deschis către sectorul monedelor digitale și reducerea mai rapidă a dobânzilor, a majorat cererea. Bitcoin a urcat miercurea aceasta a 94.586 – 95.712 dolari, față de 87.330 dolari la sfârșitul lui 2025, iar ethereum la 3.281 – 3.357 dolari.

Citeste pe larg

Cererea de metal galben se menține una ridicată, iar uncia a urcat la jumătatea acestei săptămâni până la 4.624,50 dolari și a depășit astfel precedentul maxim istoric de 4.605,90 dolari atins marți. Această evoluție a ridicat prețul gramului de aur de la 643,1962 lei la un nou record de 650,6110 lei, față de 601,0836 lei, la sfârșitul anului trecut. Cererea industrială tot mai mare de argint, stimulată și de dezvoltarea sectorului Inteligenței Artificiale, dar și dorința investitorilor de a-și diversifica portofoliul de active considerate drept un refugiu, au ridicat prețul unciei de argint la un nou maxim istoric de 92 de dolari, comparativ cu un preț de 29 de dolari, la finalul anului 2024. Creșterea prețului metalelor prețioase se datorează tensiunilor geopolitice, precum războiul din Ucraina, intervenția SUA în Venezuela, dorința președintelui Trump de a ocupa Groenlanda, protestele populare din Iran, dar și înmulțirea plasamentelor în ETF-uri pe aur, la care se adaugă decizia multor bănci centrale de a-și diversifica rezervele, în detrimentul dolarului american. În aceste condiții, analiștii băncii americane Citigroup anticipează atingerea de către uncia de aur a pragului de 5.000 dolari, până la sfârșitul primului trimestru, iar uncia de argint ar putea trece de 100 dolari. Segmentul valutar a avut o evoluție calmă, în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,089 – 5,092 lei, iar cursul euro a urcat modest la 5,0897 lei, după două ședințe consecutive la 5,0896 lei, față de 5,0871 lei, joia trecută. Stabilitatea leului poate fi pusă, pe lângă cererea încă mare de active riscante, pe faptul că inflația anuală s-a retras în decembrie la 9,7%, față de 9,8%, în noiembrie. Raportul de toamnă al Comisiei de Prognoză anticipează pentru 2026 o medie anuală a inflației de 6,5%, cu o retragere la 3,6% la finalul anului, în timp ce creșterea anuală a prețurilor din 2027 ar urma să fie de 3,2%. Tendința descendentă a prețurilor și nivelul ridicat al lichidității din piața monetară, au împins indicii ROBOR spre pragul de 6%. Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,05 la 6,03%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,15 la 6,14%, iar cel la 12 luni de la 6,37 la 6,34%. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1636 – 1,1658 dolari, înainte de publicarea unor date economice fundamentale din Statele Unite. În piața locală, cursul monedei americane a urcat marginal de la 4,3626 la 4,3658 lei, față de 4,3538 lei, în urmă cu o săptămână. Media francului elvețian s-a retras de la 5,4648 la 5,4532 lei, comparativ cu 5,4641 lei, joia trecută. Cursul lirei sterline a fost stabilit miercuri la 5,8752 lei, față de 5,8560 lei, în urmă cu o săptămână. Monedele din regiune se apreciau modest la 4,2110 zloți/euro, respectiv 385,23 forinți/euro. Speranțele puse de investitorii din piața cripto în schimbarea mai rapidă a actualului președinte al Rezerve Federale, Jerome Powell, cu un altul mai deschis către sectorul monedelor digitale și reducerea mai rapidă a dobânzilor, a majorat cererea. Bitcoin a urcat miercurea aceasta a 94.586 – 95.712 dolari, față de 87.330 dolari la sfârșitul lui 2025, iar ethereum la 3.281 – 3.357 dolari.

Citeste pe larg

ACȚIUNE PREVENTIVĂ Autorul articolului Sursa articol si detinatorul dreptului de autor: https://gr.politiaromana.ro/ro/stiri-si-media/stiri/actiune-preventiva1768394008 Articol preluat automat prin functia rss pusa la dinpozitie de autor la adresa https://gr.politiaromana.ro/ro/rss Titlu original RSS – https://gr.politiaromana.ro/ Data originala articol 14 January 2026 17:31Citeste pe larg

ACȚIUNE PREVENTIVĂ Autorul articolului Sursa articol si detinatorul dreptului de autor: https://gr.politiaromana.ro/ro/stiri-si-media/stiri/actiune-preventiva1768394008 Articol preluat automat prin functia rss pusa la dinpozitie de autor la adresa https://gr.politiaromana.ro/ro/rss Titlu original RSS – https://gr.politiaromana.ro/ Data originala articol 14 January 2026 17:31Citeste pe larg

ACȚIUNE PREVENTIVĂ Autorul articolului Sursa articol si detinatorul dreptului de autor: https://gr.politiaromana.ro/ro/stiri-si-media/stiri/actiune-preventiva1768394008 Articol preluat automat prin functia rss pusa la dinpozitie de autor la adresa https://gr.politiaromana.ro/ro/rss Titlu original RSS – https://gr.politiaromana.ro/ Data originala articol 14 January 2026 17:31Citeste pe larg