By:
On:
In: Actualitate, Administratie, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Giurgiu, Ion Ghimpeteanu, prefectul judetului Giurgiu
Primul proiect de hotărâre analizat și aprobat a fost Raportul de evaluare a activităţii desfăşurate de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Giurgiu (C.J.S.U.) în anul 2025. Cel de-al doilea proiect de hotărâre analizat și aprobat în cadrul ședinței Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Giurgiu a fost Planul de activități al C.J.S.U. Giurgiu […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: actualizare pensii, solda de grad

Am scris până acum că majoritatea pensiilor militare  ar câștiga puțin sau deloc in cuantum, dacă s-ar actualiza numai cu soldele de grad.

Cei mai defavorizați ar fi cei pensionați inainte de aanul 2018 care in prezent au cuantumul brut al pensiilor mai mare de 5 000 lei Cei cu cuantumul mai mic de 5000 lei ar câștiga cu atât mai mult din cuantumul actual al soldei de grad cu cât cuantumul pensie este mai mic.

In câștig ar fi cei pensionați incepând cu anul 2018, cu atât mai mult cu cât  anul pensionării este mai aproape de anul 2024, an in care s-a dat OUG nr. 26/2024 și au trecut prin mai puține indexări.

Diferențierile sunt date de faptul că actualizările se adaugă in baza de calcul de la data stabilirii/recalculării pensiei militare, se extrage procentul de pensie/de plafonare  din noua bază actualizată și cuantumul rezultat se compară cu cuantumul in plată, indexat.

 Să luăm o pensie stabilită in anul 2023 pentru un colonel.

Pensie netă la data stabiliirii, conf art. 60 alin (1) = 12 000 lei

Bază de calcul in 2023= 12 00 000 :58,5= 21 622 lei

Pensia plafonată prezentă, după indexarea cu 13,8% din anul 2024, potrivit art. 60 alin (2)   din L 223/2015

21 622 +13,8%= 24606 lei: plafonată 24 606 x 58,5%=14 395 lei

Solda de grad potrivit HG nr. 28/2023=900 lei

Solda de grad după OUG nr. 26/202e=2 838  lei

Baza de calcul după actualizare este 21 622+(2838-900)=23 560 lei

Pensia netă plafonată după actualizarea soldei de grad este  23 560 x 58,5%=13 783 lei

Colonelul rămâne in plată cu cuantumul  indexat cu 13.8%, adică 14 395 lei.

Primesc ceva in plus coloneii ale căror pensii au creștere prin indexarea cu 13,8% a bazei de calcul conforma art. 60 alin(2)  mai mică decât diferența dintre solda de grad din OUG nr. 26/2024 și solda de grad din HG nr. 28/2023. 

Un colonel pensionat după intrarea in vigoare a HG nr.  28/ 11 01 2023  până pe 31 12 2023, care avea o pensie netă de 8 000 lei are in prezent o pensie netă indexată in 2024 cu 13,8%, adică de cca. 9 104 lei . 

Dacă pensia acestuia ar fi actualizată numai cu solda de grad,  ar avea  o creștere a bazei brute de calcul la 13 675 lei + (2 838 lei -900 lei)= 15 613 lei

Ar avea o pensie netă actualizată de 15  613 x 58,5%= 9 134 lei.

Rămâne in plată cuantumul actualizat cu solda de grad, mai mare cu 30 lei decât cuantumul indexat.

Dacă in anul 2026 ar fi actualizate pensiile militare numai cu solda de grad, cel mai mult ar avea de câștigat cei pensionați in perioada 01 01 2025 și 25 01 2025, care n-au trecut prin nicio indexare.

Cei pensionați după 25 01 2025 nu ar beneficia de nicio creștere de cuantum de pensie până la o viitoare majorare a soldelor de grad sau de funcție a personalului in activitate și asta numai dacă se adoptă Plx 540/2024.

Acest topic a fost gândit pentru combaterea teoriilor lansate de rezerviști și structuri asociative potrivit cărora ar fi suficientă actualizarea numai a soldelor de grad, pentru diminuarea inechităților din sistemul pensiilor militare.

Citeste pe larg

By:
On:
In: actualizare pensii, solda de grad

Am scris până acum că majoritatea pensiilor militare  ar câștiga puțin sau deloc in cuantum, dacă s-ar actualiza numai cu soldele de grad.

Cei mai defavorizați ar fi cei pensionați inainte de aanul 2018 care in prezent au cuantumul brut al pensiilor mai mare de 5 000 lei Cei cu cuantumul mai mic de 5000 lei ar câștiga cu atât mai mult din cuantumul actual al soldei de grad cu cât cuantumul pensie este mai mic.

In câștig ar fi cei pensionați incepând cu anul 2018, cu atât mai mult cu cât  anul pensionării este mai aproape de anul 2024, an in care s-a dat OUG nr. 26/2024 și au trecut prin mai puține indexări.

Diferențierile sunt date de faptul că actualizările se adaugă in baza de calcul de la data stabilirii/recalculării pensiei militare, se extrage procentul de pensie/de plafonare  din noua bază actualizată și cuantumul rezultat se compară cu cuantumul in plată, indexat.

 Să luăm o pensie stabilită in anul 2023 pentru un colonel.

Pensie netă la data stabiliirii, conf art. 60 alin (1) = 12 000 lei

Bază de calcul in 2023= 12 00 000 :58,5= 21 622 lei

Pensia plafonată prezentă, după indexarea cu 13,8% din anul 2024, potrivit art. 60 alin (2)   din L 223/2015

21 622 +13,8%= 24606 lei: plafonată 24 606 x 58,5%=14 395 lei

Solda de grad potrivit HG nr. 28/2023=900 lei

Solda de grad după OUG nr. 26/202e=2 838  lei

Baza de calcul după actualizare este 21 622+(2838-900)=23 560 lei

Pensia netă plafonată după actualizarea soldei de grad este  23 560 x 58,5%=13 783 lei

Colonelul rămâne in plată cu cuantumul  indexat cu 13.8%, adică 14 395 lei.

Primesc ceva in plus coloneii ale căror pensii au creștere prin indexarea cu 13,8% a bazei de calcul conforma art. 60 alin(2)  mai mică decât diferența dintre solda de grad din OUG nr. 26/2024 și solda de grad din HG nr. 28/2023. 

Un colonel pensionat după intrarea in vigoare a HG nr.  28/ 11 01 2023  până pe 31 12 2023, care avea o pensie netă de 8 000 lei are in prezent o pensie netă indexată in 2024 cu 13,8%, adică de cca. 9 104 lei . 

Dacă pensia acestuia ar fi actualizată numai cu solda de grad,  ar avea  o creștere a bazei brute de calcul la 13 675 lei + (2 838 lei -900 lei)= 15 613 lei

Ar avea o pensie netă actualizată de 15  613 x 58,5%= 9 134 lei.

Rămâne in plată cuantumul actualizat cu solda de grad, mai mare cu 30 lei decât cuantumul indexat.

Dacă in anul 2026 ar fi actualizate pensiile militare numai cu solda de grad, cel mai mult ar avea de câștigat cei pensionați in perioada 01 01 2025 și 25 01 2025, care n-au trecut prin nicio indexare.

Cei pensionați după 25 01 2025 nu ar beneficia de nicio creștere de cuantum de pensie până la o viitoare majorare a soldelor de grad sau de funcție a personalului in activitate și asta numai dacă se adoptă Plx 540/2024.

Acest topic a fost gândit pentru combaterea teoriilor lansate de rezerviști și structuri asociative potrivit cărora ar fi suficientă actualizarea numai a soldelor de grad, pentru diminuarea inechităților din sistemul pensiilor militare.

Citeste pe larg

By:
On:
In: actualizare pensii, solda de grad

Am scris până acum că majoritatea pensiilor militare  ar câștiga puțin sau deloc in cuantum, dacă s-ar actualiza numai cu soldele de grad.

Cei mai defavorizați ar fi cei pensionați inainte de aanul 2018 care in prezent au cuantumul brut al pensiilor mai mare de 5 000 lei Cei cu cuantumul mai mic de 5000 lei ar câștiga cu atât mai mult din cuantumul actual al soldei de grad cu cât cuantumul pensie este mai mic.

In câștig ar fi cei pensionați incepând cu anul 2018, cu atât mai mult cu cât  anul pensionării este mai aproape de anul 2024, an in care s-a dat OUG nr. 26/2024 și au trecut prin mai puține indexări.

Diferențierile sunt date de faptul că actualizările se adaugă in baza de calcul de la data stabilirii/recalculării pensiei militare, se extrage procentul de pensie/de plafonare  din noua bază actualizată și cuantumul rezultat se compară cu cuantumul in plată, indexat.

 Să luăm o pensie stabilită in anul 2023 pentru un colonel.

Pensie netă la data stabiliirii, conf art. 60 alin (1) = 12 000 lei

Bază de calcul in 2023= 12 00 000 :58,5= 21 622 lei

Pensia plafonată prezentă, după indexarea cu 13,8% din anul 2024, potrivit art. 60 alin (2)   din L 223/2015

21 622 +13,8%= 24606 lei: plafonată 24 606 x 58,5%=14 395 lei

Solda de grad potrivit HG nr. 28/2023=900 lei

Solda de grad după OUG nr. 26/202e=2 838  lei

Baza de calcul după actualizare este 21 622+(2838-900)=23 560 lei

Pensia netă plafonată după actualizarea soldei de grad este  23 560 x 58,5%=13 783 lei

Colonelul rămâne in plată cu cuantumul  indexat cu 13.8%, adică 14 395 lei.

Primesc ceva in plus coloneii ale căror pensii au creștere prin indexarea cu 13,8% a bazei de calcul conforma art. 60 alin(2)  mai mică decât diferența dintre solda de grad din OUG nr. 26/2024 și solda de grad din HG nr. 28/2023. 

Un colonel pensionat după intrarea in vigoare a HG nr.  28/ 11 01 2023  până pe 31 12 2023, care avea o pensie netă de 8 000 lei are in prezent o pensie netă indexată in 2024 cu 13,8%, adică de cca. 9 104 lei . 

Dacă pensia acestuia ar fi actualizată numai cu solda de grad,  ar avea  o creștere a bazei brute de calcul la 13 675 lei + (2 838 lei -900 lei)= 15 613 lei

Ar avea o pensie netă actualizată de 15  613 x 58,5%= 9 134 lei.

Rămâne in plată cuantumul actualizat cu solda de grad, mai mare cu 30 lei decât cuantumul indexat.

Dacă in anul 2026 ar fi actualizate pensiile militare numai cu solda de grad, cel mai mult ar avea de câștigat cei pensionați in perioada 01 01 2025 și 25 01 2025, care n-au trecut prin nicio indexare.

Cei pensionați după 25 01 2025 nu ar beneficia de nicio creștere de cuantum de pensie până la o viitoare majorare a soldelor de grad sau de funcție a personalului in activitate și asta numai dacă se adoptă Plx 540/2024.

Acest topic a fost gândit pentru combaterea teoriilor lansate de rezerviști și structuri asociative potrivit cărora ar fi suficientă actualizarea numai a soldelor de grad, pentru diminuarea inechităților din sistemul pensiilor militare.

Citeste pe larg

By:
On:
In: actualizare pensii, solda de grad

Am scris până acum că majoritatea pensiilor militare  ar câștiga puțin sau deloc in cuantum, dacă s-ar actualiza numai cu soldele de grad.

Cei mai defavorizați ar fi cei pensionați inainte de aanul 2018 care in prezent au cuantumul brut al pensiilor mai mare de 5 000 lei Cei cu cuantumul mai mic de 5000 lei ar câștiga cu atât mai mult din cuantumul actual al soldei de grad cu cât cuantumul pensie este mai mic.

In câștig ar fi cei pensionați incepând cu anul 2018, cu atât mai mult cu cât  anul pensionării este mai aproape de anul 2024, an in care s-a dat OUG nr. 26/2024 și au trecut prin mai puține indexări.

Diferențierile sunt date de faptul că actualizările se adaugă in baza de calcul de la data stabilirii/recalculării pensiei militare, se extrage procentul de pensie/de plafonare  din noua bază actualizată și cuantumul rezultat se compară cu cuantumul in plată, indexat.

 Să luăm o pensie stabilită in anul 2023 pentru un colonel.

Pensie netă la data stabiliirii, conf art. 60 alin (1) = 12 000 lei

Bază de calcul in 2023= 12 00 000 :58,5= 21 622 lei

Pensia plafonată prezentă, după indexarea cu 13,8% din anul 2024, potrivit art. 60 alin (2)   din L 223/2015

21 622 +13,8%= 24606 lei: plafonată 24 606 x 58,5%=14 395 lei

Solda de grad potrivit HG nr. 28/2023=900 lei

Solda de grad după OUG nr. 26/202e=2 838  lei

Baza de calcul după actualizare este 21 622+(2838-900)=23 560 lei

Pensia netă plafonată după actualizarea soldei de grad este  23 560 x 58,5%=13 783 lei

Colonelul rămâne in plată cu cuantumul  indexat cu 13.8%, adică 14 395 lei.

Primesc ceva in plus coloneii ale căror pensii au creștere prin indexarea cu 13,8% a bazei de calcul conforma art. 60 alin(2)  mai mică decât diferența dintre solda de grad din OUG nr. 26/2024 și solda de grad din HG nr. 28/2023. 

Un colonel pensionat după intrarea in vigoare a HG nr.  28/ 11 01 2023  până pe 31 12 2023, care avea o pensie netă de 8 000 lei are in prezent o pensie netă indexată in 2024 cu 13,8%, adică de cca. 9 104 lei . 

Dacă pensia acestuia ar fi actualizată numai cu solda de grad,  ar avea  o creștere a bazei brute de calcul la 13 675 lei + (2 838 lei -900 lei)= 15 613 lei

Ar avea o pensie netă actualizată de 15  613 x 58,5%= 9 134 lei.

Rămâne in plată cuantumul actualizat cu solda de grad, mai mare cu 30 lei decât cuantumul indexat.

Dacă in anul 2026 ar fi actualizate pensiile militare numai cu solda de grad, cel mai mult ar avea de câștigat cei pensionați in perioada 01 01 2025 și 25 01 2025, care n-au trecut prin nicio indexare.

Cei pensionați după 25 01 2025 nu ar beneficia de nicio creștere de cuantum de pensie până la o viitoare majorare a soldelor de grad sau de funcție a personalului in activitate și asta numai dacă se adoptă Plx 540/2024.

Acest topic a fost gândit pentru combaterea teoriilor lansate de rezerviști și structuri asociative potrivit cărora ar fi suficientă actualizarea numai a soldelor de grad, pentru diminuarea inechităților din sistemul pensiilor militare.

Citeste pe larg

By:
On:
In: actualizare pensii, solda de grad

Am scris până acum că majoritatea pensiilor militare  ar câștiga puțin sau deloc in cuantum, dacă s-ar actualiza numai cu soldele de grad.

Cei mai defavorizați ar fi cei pensionați inainte de aanul 2018 care in prezent au cuantumul brut al pensiilor mai mare de 5 000 lei Cei cu cuantumul mai mic de 5000 lei ar câștiga cu atât mai mult din cuantumul actual al soldei de grad cu cât cuantumul pensie este mai mic.

In câștig ar fi cei pensionați incepând cu anul 2018, cu atât mai mult cu cât  anul pensionării este mai aproape de anul 2024, an in care s-a dat OUG nr. 26/2024 și au trecut prin mai puține indexări.

Diferențierile sunt date de faptul că actualizările se adaugă in baza de calcul de la data stabilirii/recalculării pensiei militare, se extrage procentul de pensie/de plafonare  din noua bază actualizată și cuantumul rezultat se compară cu cuantumul in plată, indexat.

 Să luăm o pensie stabilită in anul 2023 pentru un colonel.

Pensie netă la data stabiliirii, conf art. 60 alin (1) = 12 000 lei

Bază de calcul in 2023= 12 00 000 :58,5= 21 622 lei

Pensia plafonată prezentă, după indexarea cu 13,8% din anul 2024, potrivit art. 60 alin (2)   din L 223/2015

21 622 +13,8%= 24606 lei: plafonată 24 606 x 58,5%=14 395 lei

Solda de grad potrivit HG nr. 28/2023=900 lei

Solda de grad după OUG nr. 26/202e=2 838  lei

Baza de calcul după actualizare este 21 622+(2838-900)=23 560 lei

Pensia netă plafonată după actualizarea soldei de grad este  23 560 x 58,5%=13 783 lei

Colonelul rămâne in plată cu cuantumul  indexat cu 13.8%, adică 14 395 lei.

Primesc ceva in plus coloneii ale căror pensii au creștere prin indexarea cu 13,8% a bazei de calcul conforma art. 60 alin(2)  mai mică decât diferența dintre solda de grad din OUG nr. 26/2024 și solda de grad din HG nr. 28/2023. 

Un colonel pensionat după intrarea in vigoare a HG nr.  28/ 11 01 2023  până pe 31 12 2023, care avea o pensie netă de 8 000 lei are in prezent o pensie netă indexată in 2024 cu 13,8%, adică de cca. 9 104 lei . 

Dacă pensia acestuia ar fi actualizată numai cu solda de grad,  ar avea  o creștere a bazei brute de calcul la 13 675 lei + (2 838 lei -900 lei)= 15 613 lei

Ar avea o pensie netă actualizată de 15  613 x 58,5%= 9 134 lei.

Rămâne in plată cuantumul actualizat cu solda de grad, mai mare cu 30 lei decât cuantumul indexat.

Dacă in anul 2026 ar fi actualizate pensiile militare numai cu solda de grad, cel mai mult ar avea de câștigat cei pensionați in perioada 01 01 2025 și 25 01 2025, care n-au trecut prin nicio indexare.

Cei pensionați după 25 01 2025 nu ar beneficia de nicio creștere de cuantum de pensie până la o viitoare majorare a soldelor de grad sau de funcție a personalului in activitate și asta numai dacă se adoptă Plx 540/2024.

Acest topic a fost gândit pentru combaterea teoriilor lansate de rezerviști și structuri asociative potrivit cărora ar fi suficientă actualizarea numai a soldelor de grad, pentru diminuarea inechităților din sistemul pensiilor militare.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Acordul Mercosur, Actualitate, Administratie, deputat Marian Mina, parlamentul european, Politica, PSD Giurgiu
Datorită implicării hotărâte a europarlamentarilor PSD, Acordul Mercosur a fost trimis pentru analiză juridică la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, un pas esențial pentru protejarea intereselor naționale. Votul a fost extrem de strâns iar poziția celor 10 eurodeputați PSD a avut un rol decisiv în luarea acestei decizii. A fost un moment în care […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: Acordul Mercosur, Actualitate, Administratie, deputat Marian Mina, parlamentul european, Politica, PSD Giurgiu
Datorită implicării hotărâte a europarlamentarilor PSD, Acordul Mercosur a fost trimis pentru analiză juridică la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, un pas esențial pentru protejarea intereselor naționale. Votul a fost extrem de strâns iar poziția celor 10 eurodeputați PSD a avut un rol decisiv în luarea acestei decizii. A fost un moment în care […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: Acordul Mercosur, Actualitate, Administratie, deputat Marian Mina, parlamentul european, Politica, PSD Giurgiu
Datorită implicării hotărâte a europarlamentarilor PSD, Acordul Mercosur a fost trimis pentru analiză juridică la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, un pas esențial pentru protejarea intereselor naționale. Votul a fost extrem de strâns iar poziția celor 10 eurodeputați PSD a avut un rol decisiv în luarea acestei decizii. A fost un moment în care […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Social

„Astăzi, în Parlamentul European, vocea #României s-a făcut auzită puternic. Datorită implicării hotărâte a europarlamentarilor PSD, Acordul Mercosur a fost trimis pentru analiză juridică la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, un pas esențial pentru protejarea intereselor naționale. Votul a fost extrem de strâns iar poziția celor 10 eurodeputați PSD a avut un rol decisiv […]

Articolul Deputatul Marian MINA: „Acordul Mercosur a fost trimis pentru analiză juridică la Curtea de Justiție a Uniunii Europene!PSD confirmă că rămâne principalul susținător al agriculturii românești și al interesului național în Europa!” apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Chiar dacă inflația de la sfârșitul lui 2025 s-a menținut aproape de 10%, perspectivele sunt mai optimiste pentru acest an, Comisia Națională de Prognoză anticipând în raportul său publicat în decembrie o medie anuală a creșterii prețurilor de 6,5%, cu o scădere până la 3,6% în decembrie. Conform comunicatului de presă care a urmat deciziei BNR, de la începutul săptămânii, de menținere a dobânzii de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”. Rămâne de văzut cum vor fi temperate eventualele presiuni inflaționiste din trimestrul al doilea, după eliminarea la sfârșitul lui marte a schemei de plafonare a prețurilor la gaze. Cu inflația pe o pantă descendentă și un nivel ridicat al lichidității din piața monetară care permite Guvernului să se împrumute din piața locală la costuri mai mici, indicii ROBOR revin la valorile de la sfârșitul lui aprilie 2025, înainte de anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale. Atunci indicele la 3 luni s-a situat la 5,90, cel la 6 luni la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%. La jumătatea săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,97 la 5,91%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,09 la 6,04%, iar cel la 12 luni de la 6,26 la 6,19%. Scăderea dobânzilor nu a fost însoțită de una a cursului euro, care a urcat de la 5,0929 la 5,0961 lei, față de 5,0985 lei, la sfârșitul anului trecut. Analiștii BCR anticipează o evoluție stabilă a leului până la jumătatea anului, dar estimează pentru sfârșitul lui 2026 un curs de 5,17 lei/euro, „cu riscuri provenite din zona deficitului de cont curent ridicat”. În schimb, cei de la Libra Internet Bank cred că evoluția leului va fi influențată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene, iar cursul se va stabiliza în culoarul 5,10 – 5,15 lei, aproape de media de 5,11 lei anticipată de Comisia de Prognoză. Diminuarea vânzărilor de acțiuni americane și dolari de marți („Sell America”), consecință a anunțului făcut de Donald Trump că intenționează majorarea suplimentară a importurilor din Europa, a determinat retragerea euro la 1,1701 – 1,1734 dolari, după creșterea până la 1,1768 dolari, maximul ultimelor trei săptămâni. În piața locală cursul dolarului a crescut de la 4,3442 la 4,3532 lei, față de 4,3658 lei, miercurea trecută. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4947 lei, față de 5,4532 lei, acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8358 lei, comparativ cu 5,8752 lei. Metalul galben s-a apropiat, la jumătatea acestei, de pragul de 5.000 dolari/uncie, mult mai repede decât de anticipau cele mai pesimiste previziuni. Uncia a crescut de la recordul înregistrat marți de 4.748,90 dolari la 4.888,80 dolari, iar prețul gramului de aur a urcat de la 660,2411 lei la noul maxim istoric de 680,9127 lei. Bitcoin a cunoscut în ultimul trimestru din 2025 o corecție de peste 30%, după ce a atins în 3 octombrie maximul istoric de 126.251,31 dolari. De la începutul anului, bitcoin s-a consolidat în jurul pragului de 90.000 dolari și se tranzacționa miercurea aceasta între 88.172 și 90.008 dolari. Ethereum s-a retras la 2.902 – 2.997 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Chiar dacă inflația de la sfârșitul lui 2025 s-a menținut aproape de 10%, perspectivele sunt mai optimiste pentru acest an, Comisia Națională de Prognoză anticipând în raportul său publicat în decembrie o medie anuală a creșterii prețurilor de 6,5%, cu o scădere până la 3,6% în decembrie. Conform comunicatului de presă care a urmat deciziei BNR, de la începutul săptămânii, de menținere a dobânzii de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”. Rămâne de văzut cum vor fi temperate eventualele presiuni inflaționiste din trimestrul al doilea, după eliminarea la sfârșitul lui marte a schemei de plafonare a prețurilor la gaze. Cu inflația pe o pantă descendentă și un nivel ridicat al lichidității din piața monetară care permite Guvernului să se împrumute din piața locală la costuri mai mici, indicii ROBOR revin la valorile de la sfârșitul lui aprilie 2025, înainte de anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale. Atunci indicele la 3 luni s-a situat la 5,90, cel la 6 luni la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%. La jumătatea săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,97 la 5,91%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,09 la 6,04%, iar cel la 12 luni de la 6,26 la 6,19%. Scăderea dobânzilor nu a fost însoțită de una a cursului euro, care a urcat de la 5,0929 la 5,0961 lei, față de 5,0985 lei, la sfârșitul anului trecut. Analiștii BCR anticipează o evoluție stabilă a leului până la jumătatea anului, dar estimează pentru sfârșitul lui 2026 un curs de 5,17 lei/euro, „cu riscuri provenite din zona deficitului de cont curent ridicat”. În schimb, cei de la Libra Internet Bank cred că evoluția leului va fi influențată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene, iar cursul se va stabiliza în culoarul 5,10 – 5,15 lei, aproape de media de 5,11 lei anticipată de Comisia de Prognoză. Diminuarea vânzărilor de acțiuni americane și dolari de marți („Sell America”), consecință a anunțului făcut de Donald Trump că intenționează majorarea suplimentară a importurilor din Europa, a determinat retragerea euro la 1,1701 – 1,1734 dolari, după creșterea până la 1,1768 dolari, maximul ultimelor trei săptămâni. În piața locală cursul dolarului a crescut de la 4,3442 la 4,3532 lei, față de 4,3658 lei, miercurea trecută. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4947 lei, față de 5,4532 lei, acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8358 lei, comparativ cu 5,8752 lei. Metalul galben s-a apropiat, la jumătatea acestei, de pragul de 5.000 dolari/uncie, mult mai repede decât de anticipau cele mai pesimiste previziuni. Uncia a crescut de la recordul înregistrat marți de 4.748,90 dolari la 4.888,80 dolari, iar prețul gramului de aur a urcat de la 660,2411 lei la noul maxim istoric de 680,9127 lei. Bitcoin a cunoscut în ultimul trimestru din 2025 o corecție de peste 30%, după ce a atins în 3 octombrie maximul istoric de 126.251,31 dolari. De la începutul anului, bitcoin s-a consolidat în jurul pragului de 90.000 dolari și se tranzacționa miercurea aceasta între 88.172 și 90.008 dolari. Ethereum s-a retras la 2.902 – 2.997 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Chiar dacă inflația de la sfârșitul lui 2025 s-a menținut aproape de 10%, perspectivele sunt mai optimiste pentru acest an, Comisia Națională de Prognoză anticipând în raportul său publicat în decembrie o medie anuală a creșterii prețurilor de 6,5%, cu o scădere până la 3,6% în decembrie. Conform comunicatului de presă care a urmat deciziei BNR, de la începutul săptămânii, de menținere a dobânzii de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”. Rămâne de văzut cum vor fi temperate eventualele presiuni inflaționiste din trimestrul al doilea, după eliminarea la sfârșitul lui marte a schemei de plafonare a prețurilor la gaze. Cu inflația pe o pantă descendentă și un nivel ridicat al lichidității din piața monetară care permite Guvernului să se împrumute din piața locală la costuri mai mici, indicii ROBOR revin la valorile de la sfârșitul lui aprilie 2025, înainte de anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale. Atunci indicele la 3 luni s-a situat la 5,90, cel la 6 luni la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%. La jumătatea săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,97 la 5,91%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,09 la 6,04%, iar cel la 12 luni de la 6,26 la 6,19%. Scăderea dobânzilor nu a fost însoțită de una a cursului euro, care a urcat de la 5,0929 la 5,0961 lei, față de 5,0985 lei, la sfârșitul anului trecut. Analiștii BCR anticipează o evoluție stabilă a leului până la jumătatea anului, dar estimează pentru sfârșitul lui 2026 un curs de 5,17 lei/euro, „cu riscuri provenite din zona deficitului de cont curent ridicat”. În schimb, cei de la Libra Internet Bank cred că evoluția leului va fi influențată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene, iar cursul se va stabiliza în culoarul 5,10 – 5,15 lei, aproape de media de 5,11 lei anticipată de Comisia de Prognoză. Diminuarea vânzărilor de acțiuni americane și dolari de marți („Sell America”), consecință a anunțului făcut de Donald Trump că intenționează majorarea suplimentară a importurilor din Europa, a determinat retragerea euro la 1,1701 – 1,1734 dolari, după creșterea până la 1,1768 dolari, maximul ultimelor trei săptămâni. În piața locală cursul dolarului a crescut de la 4,3442 la 4,3532 lei, față de 4,3658 lei, miercurea trecută. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4947 lei, față de 5,4532 lei, acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8358 lei, comparativ cu 5,8752 lei. Metalul galben s-a apropiat, la jumătatea acestei, de pragul de 5.000 dolari/uncie, mult mai repede decât de anticipau cele mai pesimiste previziuni. Uncia a crescut de la recordul înregistrat marți de 4.748,90 dolari la 4.888,80 dolari, iar prețul gramului de aur a urcat de la 660,2411 lei la noul maxim istoric de 680,9127 lei. Bitcoin a cunoscut în ultimul trimestru din 2025 o corecție de peste 30%, după ce a atins în 3 octombrie maximul istoric de 126.251,31 dolari. De la începutul anului, bitcoin s-a consolidat în jurul pragului de 90.000 dolari și se tranzacționa miercurea aceasta între 88.172 și 90.008 dolari. Ethereum s-a retras la 2.902 – 2.997 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Chiar dacă inflația de la sfârșitul lui 2025 s-a menținut aproape de 10%, perspectivele sunt mai optimiste pentru acest an, Comisia Națională de Prognoză anticipând în raportul său publicat în decembrie o medie anuală a creșterii prețurilor de 6,5%, cu o scădere până la 3,6% în decembrie. Conform comunicatului de presă care a urmat deciziei BNR, de la începutul săptămânii, de menținere a dobânzii de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”. Rămâne de văzut cum vor fi temperate eventualele presiuni inflaționiste din trimestrul al doilea, după eliminarea la sfârșitul lui marte a schemei de plafonare a prețurilor la gaze. Cu inflația pe o pantă descendentă și un nivel ridicat al lichidității din piața monetară care permite Guvernului să se împrumute din piața locală la costuri mai mici, indicii ROBOR revin la valorile de la sfârșitul lui aprilie 2025, înainte de anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale. Atunci indicele la 3 luni s-a situat la 5,90, cel la 6 luni la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%. La jumătatea săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,97 la 5,91%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,09 la 6,04%, iar cel la 12 luni de la 6,26 la 6,19%. Scăderea dobânzilor nu a fost însoțită de una a cursului euro, care a urcat de la 5,0929 la 5,0961 lei, față de 5,0985 lei, la sfârșitul anului trecut. Analiștii BCR anticipează o evoluție stabilă a leului până la jumătatea anului, dar estimează pentru sfârșitul lui 2026 un curs de 5,17 lei/euro, „cu riscuri provenite din zona deficitului de cont curent ridicat”. În schimb, cei de la Libra Internet Bank cred că evoluția leului va fi influențată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene, iar cursul se va stabiliza în culoarul 5,10 – 5,15 lei, aproape de media de 5,11 lei anticipată de Comisia de Prognoză. Diminuarea vânzărilor de acțiuni americane și dolari de marți („Sell America”), consecință a anunțului făcut de Donald Trump că intenționează majorarea suplimentară a importurilor din Europa, a determinat retragerea euro la 1,1701 – 1,1734 dolari, după creșterea până la 1,1768 dolari, maximul ultimelor trei săptămâni. În piața locală cursul dolarului a crescut de la 4,3442 la 4,3532 lei, față de 4,3658 lei, miercurea trecută. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4947 lei, față de 5,4532 lei, acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8358 lei, comparativ cu 5,8752 lei. Metalul galben s-a apropiat, la jumătatea acestei, de pragul de 5.000 dolari/uncie, mult mai repede decât de anticipau cele mai pesimiste previziuni. Uncia a crescut de la recordul înregistrat marți de 4.748,90 dolari la 4.888,80 dolari, iar prețul gramului de aur a urcat de la 660,2411 lei la noul maxim istoric de 680,9127 lei. Bitcoin a cunoscut în ultimul trimestru din 2025 o corecție de peste 30%, după ce a atins în 3 octombrie maximul istoric de 126.251,31 dolari. De la începutul anului, bitcoin s-a consolidat în jurul pragului de 90.000 dolari și se tranzacționa miercurea aceasta între 88.172 și 90.008 dolari. Ethereum s-a retras la 2.902 – 2.997 dolari.

Citeste pe larg