27 ianuarie 2026

Tendința de scădere a dobânzilor interbancare s-a menținut și marți dar a fost de mai mică amploare față de săptămânile trecute, având în vedere faptul că BNR a anunțat, după ședința unde rata cheie a fost menținută la 6,50%, că procesul de reducere a prețurilor va fi unul lent până la jumătatea anului. Marțea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,90%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,02 la 6,01%, iar cel la 12 luni de la 6,15 la 6,14%. Scăderea indicilor ROBOR permite statului să se împrumute cu mai mulți bani față de sumele programate la licitațiile de titluri de stat cu dobânzi mai mici. La începutul săptămânii, Trezoreria s-a împrumutat cu 1,409 miliarde lei, din cei 3,039 miliarde lei puși la bătaie de bănci, față de o valoarea programată de 800 milioane lei. Scadența titlurilor este octombrie 2029 iar dobânda medie anuală a fost de 6,22%. Cea mai mare sumă atrasă luni de Finanțe a fost de circa 3,6 miliarde lei la o dobândă anuală de 6,01% și cu scadența în ianuarie viitor. Ofertele de cumpărare s-au ridicat la peste 3,4 miliarde lei iar suma programată a fost de 1 miliard lei. Apetitul pentru cumpărarea de bonuri românești a permis Finanțelor să atragă alte 600 milioane lei cu scadența în iulie 2034 la un randament mediu anual de 6,67%. Necesarul uriaș al bugetului de stat a determinat suplimentarea sumelor atrase. Astfel, pentru scadența octombrie 2029 au fost împrumutate încă 211,4 milioane lei iar pentru iulie 2034 suma a fost de 90 milioane lei. Euro se tranzacționa marți în culoarul 5,096 – 5,098 lei, iar media a scăzut marginal de la 5,0960 la 5,0959 lei. Climatul geopolitic tensionat creat de președintele Trump prin războiul tarifelor comerciale, intervențiile verbale sau directe în Venezuela, Groenlanda, amenințarea Canadei cu un embargo comercial sau tensiunile legate de Iran, țară care ar putea fi atacată de armata americană, dar și uriașa datorie guvernamentală a SUA cât și atacurile la adresa independenței Rezervei  Federale americane sunt tot atâtea motive care au determinat reducerea cererii de dolari și înmulțirea plasamentelor în așa-numitele refugii, precum aurul, francul elvețian sau yenul japonez. Euro a urcat până la 1,19 dolari, valoare comparabilă cu cele din septembrie trecut, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,2972 la 4,2871 lei. Media francului elvețian a scăzut de la maximul istoric de 5,5322 la 5,5270 lei, iar cea a lirei sterline de la 5,8747 la 5,8732 lei. Prețul gramului de aur a coborât de la maximul istoric de 703,3520 lei la 700,8626 lei, scădere la care a contribuit deprecierea monedei americane și retragerea metalului galben la 5.009,90 – 5.101,30 dolari/uncie, care a urmat creșterii de luni la un record de 5.110,90 dolari/uncie. Monedele din regiune s-au apreciat la 4,2032 zloți/euro, respectiv 382,08 forinți/euro. Bitcoin, care a testat săptămâna trecută scăderea sub puternicul suport de la 85.000 dolari, fluctua marți între 87.659 și 88.862 dolari. Ethereum ethereum se tranzacționa în culoarul 2.898 – 2.951 dolari.