By:
On:
In: Actualitate, Anunturi, Comunicate, La zi, Social

Meteorologii au actualizat prognoza și au emis un nou cod galben de ger, valabil în județul Giurgiu din această seară, de la ora 20:00 până mâine dimineață, la ora 10:00. Temperaturile minime se vor situa între -20 și -10 grade. Având în vedere temperaturile scăzute prognozate, ISU Giurgiu recomandă cetățenilor…

The post Meteorologii au actualizat prognoza și au emis un nou cod galben de ger, valabil în județul Giurgiu appeared first on Informatia de Giurgiu.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Anunturi, Comunicate, La zi, Social

Meteorologii au actualizat prognoza și au emis un nou cod galben de ger, valabil în județul Giurgiu din această seară, de la ora 20:00 până mâine dimineață, la ora 10:00. Temperaturile minime se vor situa între -20 și -10 grade. Având în vedere temperaturile scăzute prognozate, ISU Giurgiu recomandă cetățenilor…

The post Meteorologii au actualizat prognoza și au emis un nou cod galben de ger, valabil în județul Giurgiu appeared first on Informatia de Giurgiu.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Anunturi, Comunicate, La zi, Social

Meteorologii au actualizat prognoza și au emis un nou cod galben de ger, valabil în județul Giurgiu din această seară, de la ora 20:00 până mâine dimineață, la ora 10:00. Temperaturile minime se vor situa între -20 și -10 grade. Având în vedere temperaturile scăzute prognozate, ISU Giurgiu recomandă cetățenilor…

The post Meteorologii au actualizat prognoza și au emis un nou cod galben de ger, valabil în județul Giurgiu appeared first on Informatia de Giurgiu.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Dacă cursul euro a avut evoluție extrem de stabilă săptămâna trecută, în schimb indicii ROBOR au scăzut zilnic, semnalizând astfel că se anticipează retragerea inflației la o medie anuală de 6,5% iar creșterea prețurilor va fi de doar 3,6% în decembrie, conform raportului de toamnă al CNSP. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,01 la 6,0%, față de 6,14% la sfârșitul anului trecut. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,14 la 6,11%, comparativ cu 6,28% în ultima ședință din decembrie 2025, iar cel la 12 luni de la 6,31 la 6,29%, indice care a încheiat 2025 la 6,48%. Scăderea indicilor ROBOR a permis Trezoreriei să se împrumute la costuri mai mici. Ea a atras de la începutul anului peste 5,62 miliarde lei și încă 190,5 milioane euro cu scadența în ianuarie 2027, pentru care a acceptat o dobândă medie de 2,39%, și alte 196 milioane euro scadente în ianuarie 2028, la un randament mediu anual de 2,91%. Modificările zilnice ale cursului euro au fost minime și s-au menținut sub pragul de 5,9 lei, iar tranzacțiile s-au realizat între 5,087 și 5,093 lei. Media a fluctuat între 5,0891 și 5,0897 lei, cel de vineri fiind stabilită la 5,0894 lei. Conform raportului Comisiei de Prognoză, valoarea medie anuală a cursului euro va fi de 5,11 lei iar a dolarului de 4,44 lei. Menținerea lui Kevin Hassett în funcția de consilier economic în cadrul echipei de la Casa Albă, după mai multe luni în care acesta a fost prezentat drept candidatul lui Donald Trump pentru funcția de președinte al Rezervei Federale, a influențat deciziile investitorilor care și-au majorat plasamentele în dolar. Moneda americană a fost susținută și de îmbunătățirea pieței muncii din SUA, ceea ce ar putea întârzia tăierea dobânzii de către Fed până în iunie. Astfel, euro a scăzut vineri la 1,1548 – 1,1628 dolari, minimele ultimei luni și jumătate, de la aproape 1,17 dolari, la începutul săptămânii. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3564 lei, în ședința de luni, la 4,3816 lei. Cursul francului elvețian a fost stabilit vineri la 5,4663 lei iar cel al lirei sterline la 5,8745 lei. Miercuri, prețul gramului de aur a atins un maxim istoric de 650,6110 lei, iar a doua zi metalul galben a urcat la un record de 4.628,90 dolari/uncie. Marcările de profit imediat, care au fost stimulate și de ultimele declarații mai puțin belicoase față de Iran ale lui Donald Trump, au făcut ca uncia să fluctueze vineri între 4.538 și 4.621 dolari, iar prețul gramului a alunecat la 648,8063 lei. Argintul a atins la jumătatea săptămânii un record de 92 dolari/uncie, de 29 de dolari, la finalul anului 2024, dar s-a retras vineri până aproape de 87 dolari/uncie. Față de începutul anului, bitcoin a crescut cu circa 9%, evoluție stimulată de reglementarea instituțională a pieței cripto și de înmulțirea plasamentelor în ETF-uri. La sfârșitul săptămânii principala monedă digitală fluctua între 94.800 și 95.300 dolari, iar ethereum fluctua în culoarul 3.290 – 3.320 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Dacă cursul euro a avut evoluție extrem de stabilă săptămâna trecută, în schimb indicii ROBOR au scăzut zilnic, semnalizând astfel că se anticipează retragerea inflației la o medie anuală de 6,5% iar creșterea prețurilor va fi de doar 3,6% în decembrie, conform raportului de toamnă al CNSP. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,01 la 6,0%, față de 6,14% la sfârșitul anului trecut. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,14 la 6,11%, comparativ cu 6,28% în ultima ședință din decembrie 2025, iar cel la 12 luni de la 6,31 la 6,29%, indice care a încheiat 2025 la 6,48%. Scăderea indicilor ROBOR a permis Trezoreriei să se împrumute la costuri mai mici. Ea a atras de la începutul anului peste 5,62 miliarde lei și încă 190,5 milioane euro cu scadența în ianuarie 2027, pentru care a acceptat o dobândă medie de 2,39%, și alte 196 milioane euro scadente în ianuarie 2028, la un randament mediu anual de 2,91%. Modificările zilnice ale cursului euro au fost minime și s-au menținut sub pragul de 5,9 lei, iar tranzacțiile s-au realizat între 5,087 și 5,093 lei. Media a fluctuat între 5,0891 și 5,0897 lei, cel de vineri fiind stabilită la 5,0894 lei. Conform raportului Comisiei de Prognoză, valoarea medie anuală a cursului euro va fi de 5,11 lei iar a dolarului de 4,44 lei. Menținerea lui Kevin Hassett în funcția de consilier economic în cadrul echipei de la Casa Albă, după mai multe luni în care acesta a fost prezentat drept candidatul lui Donald Trump pentru funcția de președinte al Rezervei Federale, a influențat deciziile investitorilor care și-au majorat plasamentele în dolar. Moneda americană a fost susținută și de îmbunătățirea pieței muncii din SUA, ceea ce ar putea întârzia tăierea dobânzii de către Fed până în iunie. Astfel, euro a scăzut vineri la 1,1548 – 1,1628 dolari, minimele ultimei luni și jumătate, de la aproape 1,17 dolari, la începutul săptămânii. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3564 lei, în ședința de luni, la 4,3816 lei. Cursul francului elvețian a fost stabilit vineri la 5,4663 lei iar cel al lirei sterline la 5,8745 lei. Miercuri, prețul gramului de aur a atins un maxim istoric de 650,6110 lei, iar a doua zi metalul galben a urcat la un record de 4.628,90 dolari/uncie. Marcările de profit imediat, care au fost stimulate și de ultimele declarații mai puțin belicoase față de Iran ale lui Donald Trump, au făcut ca uncia să fluctueze vineri între 4.538 și 4.621 dolari, iar prețul gramului a alunecat la 648,8063 lei. Argintul a atins la jumătatea săptămânii un record de 92 dolari/uncie, de 29 de dolari, la finalul anului 2024, dar s-a retras vineri până aproape de 87 dolari/uncie. Față de începutul anului, bitcoin a crescut cu circa 9%, evoluție stimulată de reglementarea instituțională a pieței cripto și de înmulțirea plasamentelor în ETF-uri. La sfârșitul săptămânii principala monedă digitală fluctua între 94.800 și 95.300 dolari, iar ethereum fluctua în culoarul 3.290 – 3.320 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Dacă cursul euro a avut evoluție extrem de stabilă săptămâna trecută, în schimb indicii ROBOR au scăzut zilnic, semnalizând astfel că se anticipează retragerea inflației la o medie anuală de 6,5% iar creșterea prețurilor va fi de doar 3,6% în decembrie, conform raportului de toamnă al CNSP. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,01 la 6,0%, față de 6,14% la sfârșitul anului trecut. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,14 la 6,11%, comparativ cu 6,28% în ultima ședință din decembrie 2025, iar cel la 12 luni de la 6,31 la 6,29%, indice care a încheiat 2025 la 6,48%. Scăderea indicilor ROBOR a permis Trezoreriei să se împrumute la costuri mai mici. Ea a atras de la începutul anului peste 5,62 miliarde lei și încă 190,5 milioane euro cu scadența în ianuarie 2027, pentru care a acceptat o dobândă medie de 2,39%, și alte 196 milioane euro scadente în ianuarie 2028, la un randament mediu anual de 2,91%. Modificările zilnice ale cursului euro au fost minime și s-au menținut sub pragul de 5,9 lei, iar tranzacțiile s-au realizat între 5,087 și 5,093 lei. Media a fluctuat între 5,0891 și 5,0897 lei, cel de vineri fiind stabilită la 5,0894 lei. Conform raportului Comisiei de Prognoză, valoarea medie anuală a cursului euro va fi de 5,11 lei iar a dolarului de 4,44 lei. Menținerea lui Kevin Hassett în funcția de consilier economic în cadrul echipei de la Casa Albă, după mai multe luni în care acesta a fost prezentat drept candidatul lui Donald Trump pentru funcția de președinte al Rezervei Federale, a influențat deciziile investitorilor care și-au majorat plasamentele în dolar. Moneda americană a fost susținută și de îmbunătățirea pieței muncii din SUA, ceea ce ar putea întârzia tăierea dobânzii de către Fed până în iunie. Astfel, euro a scăzut vineri la 1,1548 – 1,1628 dolari, minimele ultimei luni și jumătate, de la aproape 1,17 dolari, la începutul săptămânii. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3564 lei, în ședința de luni, la 4,3816 lei. Cursul francului elvețian a fost stabilit vineri la 5,4663 lei iar cel al lirei sterline la 5,8745 lei. Miercuri, prețul gramului de aur a atins un maxim istoric de 650,6110 lei, iar a doua zi metalul galben a urcat la un record de 4.628,90 dolari/uncie. Marcările de profit imediat, care au fost stimulate și de ultimele declarații mai puțin belicoase față de Iran ale lui Donald Trump, au făcut ca uncia să fluctueze vineri între 4.538 și 4.621 dolari, iar prețul gramului a alunecat la 648,8063 lei. Argintul a atins la jumătatea săptămânii un record de 92 dolari/uncie, de 29 de dolari, la finalul anului 2024, dar s-a retras vineri până aproape de 87 dolari/uncie. Față de începutul anului, bitcoin a crescut cu circa 9%, evoluție stimulată de reglementarea instituțională a pieței cripto și de înmulțirea plasamentelor în ETF-uri. La sfârșitul săptămânii principala monedă digitală fluctua între 94.800 și 95.300 dolari, iar ethereum fluctua în culoarul 3.290 – 3.320 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Dacă cursul euro a avut evoluție extrem de stabilă săptămâna trecută, în schimb indicii ROBOR au scăzut zilnic, semnalizând astfel că se anticipează retragerea inflației la o medie anuală de 6,5% iar creșterea prețurilor va fi de doar 3,6% în decembrie, conform raportului de toamnă al CNSP. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,01 la 6,0%, față de 6,14% la sfârșitul anului trecut. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,14 la 6,11%, comparativ cu 6,28% în ultima ședință din decembrie 2025, iar cel la 12 luni de la 6,31 la 6,29%, indice care a încheiat 2025 la 6,48%. Scăderea indicilor ROBOR a permis Trezoreriei să se împrumute la costuri mai mici. Ea a atras de la începutul anului peste 5,62 miliarde lei și încă 190,5 milioane euro cu scadența în ianuarie 2027, pentru care a acceptat o dobândă medie de 2,39%, și alte 196 milioane euro scadente în ianuarie 2028, la un randament mediu anual de 2,91%. Modificările zilnice ale cursului euro au fost minime și s-au menținut sub pragul de 5,9 lei, iar tranzacțiile s-au realizat între 5,087 și 5,093 lei. Media a fluctuat între 5,0891 și 5,0897 lei, cel de vineri fiind stabilită la 5,0894 lei. Conform raportului Comisiei de Prognoză, valoarea medie anuală a cursului euro va fi de 5,11 lei iar a dolarului de 4,44 lei. Menținerea lui Kevin Hassett în funcția de consilier economic în cadrul echipei de la Casa Albă, după mai multe luni în care acesta a fost prezentat drept candidatul lui Donald Trump pentru funcția de președinte al Rezervei Federale, a influențat deciziile investitorilor care și-au majorat plasamentele în dolar. Moneda americană a fost susținută și de îmbunătățirea pieței muncii din SUA, ceea ce ar putea întârzia tăierea dobânzii de către Fed până în iunie. Astfel, euro a scăzut vineri la 1,1548 – 1,1628 dolari, minimele ultimei luni și jumătate, de la aproape 1,17 dolari, la începutul săptămânii. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3564 lei, în ședința de luni, la 4,3816 lei. Cursul francului elvețian a fost stabilit vineri la 5,4663 lei iar cel al lirei sterline la 5,8745 lei. Miercuri, prețul gramului de aur a atins un maxim istoric de 650,6110 lei, iar a doua zi metalul galben a urcat la un record de 4.628,90 dolari/uncie. Marcările de profit imediat, care au fost stimulate și de ultimele declarații mai puțin belicoase față de Iran ale lui Donald Trump, au făcut ca uncia să fluctueze vineri între 4.538 și 4.621 dolari, iar prețul gramului a alunecat la 648,8063 lei. Argintul a atins la jumătatea săptămânii un record de 92 dolari/uncie, de 29 de dolari, la finalul anului 2024, dar s-a retras vineri până aproape de 87 dolari/uncie. Față de începutul anului, bitcoin a crescut cu circa 9%, evoluție stimulată de reglementarea instituțională a pieței cripto și de înmulțirea plasamentelor în ETF-uri. La sfârșitul săptămânii principala monedă digitală fluctua între 94.800 și 95.300 dolari, iar ethereum fluctua în culoarul 3.290 – 3.320 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Dacă cursul euro a avut evoluție extrem de stabilă săptămâna trecută, în schimb indicii ROBOR au scăzut zilnic, semnalizând astfel că se anticipează retragerea inflației la o medie anuală de 6,5% iar creșterea prețurilor va fi de doar 3,6% în decembrie, conform raportului de toamnă al CNSP. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,01 la 6,0%, față de 6,14% la sfârșitul anului trecut. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,14 la 6,11%, comparativ cu 6,28% în ultima ședință din decembrie 2025, iar cel la 12 luni de la 6,31 la 6,29%, indice care a încheiat 2025 la 6,48%. Scăderea indicilor ROBOR a permis Trezoreriei să se împrumute la costuri mai mici. Ea a atras de la începutul anului peste 5,62 miliarde lei și încă 190,5 milioane euro cu scadența în ianuarie 2027, pentru care a acceptat o dobândă medie de 2,39%, și alte 196 milioane euro scadente în ianuarie 2028, la un randament mediu anual de 2,91%. Modificările zilnice ale cursului euro au fost minime și s-au menținut sub pragul de 5,9 lei, iar tranzacțiile s-au realizat între 5,087 și 5,093 lei. Media a fluctuat între 5,0891 și 5,0897 lei, cel de vineri fiind stabilită la 5,0894 lei. Conform raportului Comisiei de Prognoză, valoarea medie anuală a cursului euro va fi de 5,11 lei iar a dolarului de 4,44 lei. Menținerea lui Kevin Hassett în funcția de consilier economic în cadrul echipei de la Casa Albă, după mai multe luni în care acesta a fost prezentat drept candidatul lui Donald Trump pentru funcția de președinte al Rezervei Federale, a influențat deciziile investitorilor care și-au majorat plasamentele în dolar. Moneda americană a fost susținută și de îmbunătățirea pieței muncii din SUA, ceea ce ar putea întârzia tăierea dobânzii de către Fed până în iunie. Astfel, euro a scăzut vineri la 1,1548 – 1,1628 dolari, minimele ultimei luni și jumătate, de la aproape 1,17 dolari, la începutul săptămânii. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3564 lei, în ședința de luni, la 4,3816 lei. Cursul francului elvețian a fost stabilit vineri la 5,4663 lei iar cel al lirei sterline la 5,8745 lei. Miercuri, prețul gramului de aur a atins un maxim istoric de 650,6110 lei, iar a doua zi metalul galben a urcat la un record de 4.628,90 dolari/uncie. Marcările de profit imediat, care au fost stimulate și de ultimele declarații mai puțin belicoase față de Iran ale lui Donald Trump, au făcut ca uncia să fluctueze vineri între 4.538 și 4.621 dolari, iar prețul gramului a alunecat la 648,8063 lei. Argintul a atins la jumătatea săptămânii un record de 92 dolari/uncie, de 29 de dolari, la finalul anului 2024, dar s-a retras vineri până aproape de 87 dolari/uncie. Față de începutul anului, bitcoin a crescut cu circa 9%, evoluție stimulată de reglementarea instituțională a pieței cripto și de înmulțirea plasamentelor în ETF-uri. La sfârșitul săptămânii principala monedă digitală fluctua între 94.800 și 95.300 dolari, iar ethereum fluctua în culoarul 3.290 – 3.320 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: pensii magistrati

La ședința precedentă, din luna decembrie,  a CCR,  aflasem că tocmai când să se supună la vot decizia de respingere a obiecțiunilor formulate de ICCJ la legea privind pensiile magistraților, patru judecători au zbughit-o din sală  pentru a nu exista cvorumul pentru adoptarea deciziei.

Dacă urma să se voteze, inseamnă că dezbaterile asupra dosarului se incheiaseră,  urmând ca doar pronunțarea să fie amânată pentru 16 ianuarie. Zbugheala celor 4 judecători nu a fost decât o formă de tergiversare a soluționării dosarului, așa… spre ciuda lui Bolojan.
Din comunicatul de ieri aflăm că, in cursul zilei de 15 01 2026,  ICCJ a depus noi documente la dosar, respectiv o expertiză contabilă extrajudiciară prin care un contabil independent autorizat a demonstrat că plafonarea pensiilor viitorilor magistrați la 70% din venitul net ar avea ca efect acordarea unei pensii de serviciu mai mică cu până la 51% decât pensia calculată contributiv. 
Aduugarea expertizei contabile și  de Note scrise suplimentare din partea autorului ICCJ au condus la repunereaa in dezbatere a dosarului și la o noua amânare tergiversatoare a pronunțării pentru data de 11 februarie a,c.
Se pune intrebarea:  dacă se incheiaseră dezbaterile si se rămasese in pronunțare, mai puteau fi admise, procedural , noi probe la dosar? La ICCJ…. precis nu se admit. 
De asemenea, CCR nu este o instanță judiciară care să admită sau să respingă concluziile unui expert contabil, fie el autorizat și independent.
Și, dacă sunt corecte constatările contabilului, nu este nicio problemă, pentru că Art. 211 alin.(6) din Legea nr. 303/2022, articol necontestat, rezolvă situația. 
Art. 211 din Legea 303/2022

(6) Personalul care are dreptul la pensia de serviciu stabilită potrivit prezentei legi, la pensie de serviciu stabilită potrivit altor acte normative sau la pensie în sistemul public de pensii are obligaţia de a opta pentru una din aceste pensii.

Mulți pensionari militari din categoria celor ostracizați de cca 9 ani, prin neactualizarea pensiilor militare,  ar fi tare fericiți dacă și in Legea pensiilor militare ar fi introdusă o asemenea opțiune… dacă pensia militară este mai mică decât cea calculată contributiv.

Notele suplimentare prin care magistrații se plâng că legea i-ar discrimina față de alte categorii de pensionari speciali, aluzie la pensiile militare, sunt de toată jena,

Casa Națională de Pensii ar putea trimite și ea- pro causa– la CCR, o Sinteză pe tranșe valorice, din mie in mie de Euro,  nu in lei, pentru toate cele aproape 5 000 de pensii ale magistraților, ca să fie comparate de opinia publică de toate culorile  cu sintezele pe care economica.net le-a  intocmit pentru pensiile din MApN și MAI. 
Doamna Savonea nu are simțul măsurii!
 


UPDATE, 18 01 2026

Si Casa Națională de Pensii a trimis un document la CCR, ca replică la Notele Suplimentare introduse de ICCJ:

Doamna Savonea s-a referit la calculul contributiv al pensiilor magistraților, calcul care se aplică numai după ce ei implinesc vârsta standard de pensionare de 65 ani. Până la acea vârstă toți magistrații primesc pensie specială de la bugetul de stat. 
Nu s-a referit la comparația cu cuantumul contributiv al amărâților din sistemul public.
Chiar și așa, documentul este zdrobitor pentru demantelarea  cârcotelilor domnei Savonea de la ICCJ.
Din document ne dăm seama și cât de tineri sunt magistrații pensionari, dacă numai 13% din din fondul de pensii de 1,7 miliarde lei anual e4te  suportat de la BASS.  Majoritatea de 87% din fond se acoperă de la Bugetul de Stat, pentru că foarte puțini beneficiari din rândul magistraților au ajuns la vârsta de 65 ani.

Datele trimise de Casa de Pensii judecătorilor CCR arată că diferența dintre pensiile magistraților și ale celor din sistemul public a crescut considerabil de la un an la altul. Așa s-a ajuns ca procurorii și judecătorii să aibă pensii și de 10 ori mai mari decât media celorlalte categorii.

De exemplu, în 2021, pensia medie de serviciu a unui magistrat era de 19.500 de lei brut, iar 4 ani mai târziu, 24.850. O creștere cu aproape 5 mii de lei net.

Asta înseamnă că anul trecut, de exemplu, pentru cei peste 5.700 de magistrați pensionați, statul român a plătit 1,7 miliarde de lei.

Din această sumă, doar puțin peste 13% reprezintă contributivitate. Restul sunt bani suportați de la bugetul de stat.

În sistemul public, în care sunt incluși medicii, profesorii și alți funcționari, în 2021 pensia medie era de aproape 1.570 lei brut, adică 1.410 lei net. Anul trecut, pensia medie a unui fost angajat a ajuns la 2.780 lei brut, adică net 2.500 lei.

Citeste pe larg

By:
On:
In: pensii magistrati

La ședința precedentă, din luna decembrie,  a CCR,  aflasem că tocmai când să se supună la vot decizia de respingere a obiecțiunilor formulate de ICCJ la legea privind pensiile magistraților, patru judecători au zbughit-o din sală  pentru a nu exista cvorumul pentru adoptarea deciziei.

Dacă urma să se voteze, inseamnă că dezbaterile asupra dosarului se incheiaseră,  urmând ca doar pronunțarea să fie amânată pentru 16 ianuarie. Zbugheala celor 4 judecători nu a fost decât o formă de tergiversare a soluționării dosarului, așa… spre ciuda lui Bolojan.
Din comunicatul de ieri aflăm că, in cursul zilei de 15 01 2026,  ICCJ a depus noi documente la dosar, respectiv o expertiză contabilă extrajudiciară prin care un contabil independent autorizat a demonstrat că plafonarea pensiilor viitorilor magistrați la 70% din venitul net ar avea ca efect acordarea unei pensii de serviciu mai mică cu până la 51% decât pensia calculată contributiv. 
Aduugarea expertizei contabile și  de Note scrise suplimentare din partea autorului ICCJ au condus la repunereaa in dezbatere a dosarului și la o noua amânare tergiversatoare a pronunțării pentru data de 11 februarie a,c.
Se pune intrebarea:  dacă se incheiaseră dezbaterile si se rămasese in pronunțare, mai puteau fi admise, procedural , noi probe la dosar? La ICCJ…. precis nu se admit. 
De asemenea, CCR nu este o instanță judiciară care să admită sau să respingă concluziile unui expert contabil, fie el autorizat și independent.
Și, dacă sunt corecte constatările contabilului, nu este nicio problemă, pentru că Art. 211 alin.(6) din Legea nr. 303/2022, articol necontestat, rezolvă situația. 
Art. 211 din Legea 303/2022

(6) Personalul care are dreptul la pensia de serviciu stabilită potrivit prezentei legi, la pensie de serviciu stabilită potrivit altor acte normative sau la pensie în sistemul public de pensii are obligaţia de a opta pentru una din aceste pensii.

Mulți pensionari militari din categoria celor ostracizați de cca 9 ani, prin neactualizarea pensiilor militare,  ar fi tare fericiți dacă și in Legea pensiilor militare ar fi introdusă o asemenea opțiune… dacă pensia militară este mai mică decât cea calculată contributiv.

Notele suplimentare prin care magistrații se plâng că legea i-ar discrimina față de alte categorii de pensionari speciali, aluzie la pensiile militare, sunt de toată jena,

Casa Națională de Pensii ar putea trimite și ea- pro causa– la CCR, o Sinteză pe tranșe valorice, din mie in mie de Euro,  nu in lei, pentru toate cele aproape 5 000 de pensii ale magistraților, ca să fie comparate de opinia publică de toate culorile  cu sintezele pe care economica.net le-a  intocmit pentru pensiile din MApN și MAI. 
Doamna Savonea nu are simțul măsurii!
 


UPDATE, 18 01 2026

Si Casa Națională de Pensii a trimis un document la CCR, ca replică la Notele Suplimentare introduse de ICCJ:

Doamna Savonea s-a referit la calculul contributiv al pensiilor magistraților, calcul care se aplică numai după ce ei implinesc vârsta standard de pensionare de 65 ani. Până la acea vârstă toți magistrații primesc pensie specială de la bugetul de stat. 
Nu s-a referit la comparația cu cuantumul contributiv al amărâților din sistemul public.
Chiar și așa, documentul este zdrobitor pentru demantelarea  cârcotelilor domnei Savonea de la ICCJ.
Din document ne dăm seama și cât de tineri sunt magistrații pensionari, dacă numai 13% din din fondul de pensii de 1,7 miliarde lei anual e4te  suportat de la BASS.  Majoritatea de 87% din fond se acoperă de la Bugetul de Stat, pentru că foarte puțini beneficiari din rândul magistraților au ajuns la vârsta de 65 ani.

Datele trimise de Casa de Pensii judecătorilor CCR arată că diferența dintre pensiile magistraților și ale celor din sistemul public a crescut considerabil de la un an la altul. Așa s-a ajuns ca procurorii și judecătorii să aibă pensii și de 10 ori mai mari decât media celorlalte categorii.

De exemplu, în 2021, pensia medie de serviciu a unui magistrat era de 19.500 de lei brut, iar 4 ani mai târziu, 24.850. O creștere cu aproape 5 mii de lei net.

Asta înseamnă că anul trecut, de exemplu, pentru cei peste 5.700 de magistrați pensionați, statul român a plătit 1,7 miliarde de lei.

Din această sumă, doar puțin peste 13% reprezintă contributivitate. Restul sunt bani suportați de la bugetul de stat.

În sistemul public, în care sunt incluși medicii, profesorii și alți funcționari, în 2021 pensia medie era de aproape 1.570 lei brut, adică 1.410 lei net. Anul trecut, pensia medie a unui fost angajat a ajuns la 2.780 lei brut, adică net 2.500 lei.

Citeste pe larg

By:
On:
In: pensii magistrati

La ședința precedentă, din luna decembrie,  a CCR,  aflasem că tocmai când să se supună la vot decizia de respingere a obiecțiunilor formulate de ICCJ la legea privind pensiile magistraților, patru judecători au zbughit-o din sală  pentru a nu exista cvorumul pentru adoptarea deciziei.

Dacă urma să se voteze, inseamnă că dezbaterile asupra dosarului se incheiaseră,  urmând ca doar pronunțarea să fie amânată pentru 16 ianuarie. Zbugheala celor 4 judecători nu a fost decât o formă de tergiversare a soluționării dosarului, așa… spre ciuda lui Bolojan.
Din comunicatul de ieri aflăm că, in cursul zilei de 15 01 2026,  ICCJ a depus noi documente la dosar, respectiv o expertiză contabilă extrajudiciară prin care un contabil independent autorizat a demonstrat că plafonarea pensiilor viitorilor magistrați la 70% din venitul net ar avea ca efect acordarea unei pensii de serviciu mai mică cu până la 51% decât pensia calculată contributiv. 
Aduugarea expertizei contabile și  de Note scrise suplimentare din partea autorului ICCJ au condus la repunereaa in dezbatere a dosarului și la o noua amânare tergiversatoare a pronunțării pentru data de 11 februarie a,c.
Se pune intrebarea:  dacă se incheiaseră dezbaterile si se rămasese in pronunțare, mai puteau fi admise, procedural , noi probe la dosar? La ICCJ…. precis nu se admit. 
De asemenea, CCR nu este o instanță judiciară care să admită sau să respingă concluziile unui expert contabil, fie el autorizat și independent.
Și, dacă sunt corecte constatările contabilului, nu este nicio problemă, pentru că Art. 211 alin.(6) din Legea nr. 303/2022, articol necontestat, rezolvă situația. 
Art. 211 din Legea 303/2022

(6) Personalul care are dreptul la pensia de serviciu stabilită potrivit prezentei legi, la pensie de serviciu stabilită potrivit altor acte normative sau la pensie în sistemul public de pensii are obligaţia de a opta pentru una din aceste pensii.

Mulți pensionari militari din categoria celor ostracizați de cca 9 ani, prin neactualizarea pensiilor militare,  ar fi tare fericiți dacă și in Legea pensiilor militare ar fi introdusă o asemenea opțiune… dacă pensia militară este mai mică decât cea calculată contributiv.

Notele suplimentare prin care magistrații se plâng că legea i-ar discrimina față de alte categorii de pensionari speciali, aluzie la pensiile militare, sunt de toată jena,

Casa Națională de Pensii ar putea trimite și ea- pro causa– la CCR, o Sinteză pe tranșe valorice, din mie in mie de Euro,  nu in lei, pentru toate cele aproape 5 000 de pensii ale magistraților, ca să fie comparate de opinia publică de toate culorile  cu sintezele pe care economica.net le-a  intocmit pentru pensiile din MApN și MAI. 
Doamna Savonea nu are simțul măsurii!
 


UPDATE, 18 01 2026

Si Casa Națională de Pensii a trimis un document la CCR, ca replică la Notele Suplimentare introduse de ICCJ:

Doamna Savonea s-a referit la calculul contributiv al pensiilor magistraților, calcul care se aplică numai după ce ei implinesc vârsta standard de pensionare de 65 ani. Până la acea vârstă toți magistrații primesc pensie specială de la bugetul de stat. 
Nu s-a referit la comparația cu cuantumul contributiv al amărâților din sistemul public.
Chiar și așa, documentul este zdrobitor pentru demantelarea  cârcotelilor domnei Savonea de la ICCJ.
Din document ne dăm seama și cât de tineri sunt magistrații pensionari, dacă numai 13% din din fondul de pensii de 1,7 miliarde lei anual e4te  suportat de la BASS.  Majoritatea de 87% din fond se acoperă de la Bugetul de Stat, pentru că foarte puțini beneficiari din rândul magistraților au ajuns la vârsta de 65 ani.

Datele trimise de Casa de Pensii judecătorilor CCR arată că diferența dintre pensiile magistraților și ale celor din sistemul public a crescut considerabil de la un an la altul. Așa s-a ajuns ca procurorii și judecătorii să aibă pensii și de 10 ori mai mari decât media celorlalte categorii.

De exemplu, în 2021, pensia medie de serviciu a unui magistrat era de 19.500 de lei brut, iar 4 ani mai târziu, 24.850. O creștere cu aproape 5 mii de lei net.

Asta înseamnă că anul trecut, de exemplu, pentru cei peste 5.700 de magistrați pensionați, statul român a plătit 1,7 miliarde de lei.

Din această sumă, doar puțin peste 13% reprezintă contributivitate. Restul sunt bani suportați de la bugetul de stat.

În sistemul public, în care sunt incluși medicii, profesorii și alți funcționari, în 2021 pensia medie era de aproape 1.570 lei brut, adică 1.410 lei net. Anul trecut, pensia medie a unui fost angajat a ajuns la 2.780 lei brut, adică net 2.500 lei.

Citeste pe larg