Situația geopolitică încordată (războiul din Ucraina, crizele de legimitate a regimurilor conducătoare din Venezuela și Iran, dorința Statelor Unite de a prelua Groenlanda) dar și atacul Casei Albe asupra independenței Rezervei Federale au pus investitorii în gardă. Pentru a se proteja ei au apelat la investițiile în aur, în condițiile în care dolarul american își pierde din strălucire. Maximul istoric de 627,8925 lei/gram a rezistat doar peste ultimul sfârșit de săptămână, lunea aceasta prețul atingând un nou record de 643,3615 lei, după ce metalul galben a urcat la 4.602 dolari/uncie, depășind valoarea de 4.550,80 dolari/uncie atinsă în 26 decembrie. În 2025, aurul a crescut cu 65%, cea mai mare creştere anuală de după 1979, la care se adaugă acum alte 6%, în primele zile din acest an. Creșterea unciei de aur s-a datorat anunțului referitor la lansarea unei anchete penale îndreptate împotriva preşedintelui Rezervei Federale, Jay Powell, care vizează un proiect de renovare în valoare de 2,5 miliarde de dolari a sediului central al Fed din Washington. Șeful Fed a declarat că „ameninţarea cu acuzaţii penale este o consecinţă a deciziei Fed de stabilire a ratelor dobânzilor pe baza celei mai bune evaluări a noastre care va fi spre folosul publicului, în loc să urmăm preferinţele preşedintelui”, ceea ce pune sub semnul întrebării, în opinia analiștilor, independența băncii centrale americane. La rândul său, argintul a atins lunea aceasta un nou record de 84,60 dolari/uncie, după ce prețul acestuia a urcat anul trecut aproape cu 160%. Luna aceasta, Finanțele și-au propus să se împrumute din piața locală cu cel puțin 11,2 miliarde lei, la care se adaugă încă 300 milioane euro. Lunea aceasta, Trezoreria a atras 700 milioane lei prin redeschiderea unei emisiuni scadente în iulie 2030, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,43%, iar cererile de cumpărare s-au ridicat la aproape 2,3 miliarde lei. Statul s-a împrumutat cu alte 500 milioane lei, scadente în februarie 2038, la o dobândă medie anuală de 6,54%. Interesul mare pentru titlurile de stat locale, în ciuda scăderii dobânzilor acceptate de stat, se datorează lichidității mari din piața monetară, pe care BNR nu o mai sterilizează, așa cum a făcut-o în timpul puseului speculativ din luna mai, când se prognoza un curs al euro de peste 5,50 lei, chiar 6 lei. La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,10 la 6,06%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,23 la 6,17%, iar cel la 12 luni de la 6,44 la 6,40%. Cursul euro a crescut marginal lunea aceasta de la 5,0887 la 5,0896 lei, comparativ cu 5,0905 lei în prima ședință din acest an, iar cotațiile fluctuau între 5,087 și 5,091 lei. Punerea sub semnul întrebării a independenței Fed a înmulțit vânzarea de dolari și a scumpit bonurile de Tezaur americane. Euro a crescut până aproape de 1,17 dolari, maxim al ultimelor două săptămâni, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3702 la 4,3564 lei, valoare apropiată de cea de acum o săptămână, care a fost de 4,3557 lei. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4650 lei, față de 5,4781 lei acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8643 lei, aproape de cea de lunea trecută, care a fost de 5,8663 lei. Bitcoin fluctua între 90.265 – 92.415 dolari iar ethereum între 3.095 și 3.167 dolari.

Citeste pe larg

Situația geopolitică încordată (războiul din Ucraina, crizele de legimitate a regimurilor conducătoare din Venezuela și Iran, dorința Statelor Unite de a prelua Groenlanda) dar și atacul Casei Albe asupra independenței Rezervei Federale au pus investitorii în gardă. Pentru a se proteja ei au apelat la investițiile în aur, în condițiile în care dolarul american își pierde din strălucire. Maximul istoric de 627,8925 lei/gram a rezistat doar peste ultimul sfârșit de săptămână, lunea aceasta prețul atingând un nou record de 643,3615 lei, după ce metalul galben a urcat la 4.602 dolari/uncie, depășind valoarea de 4.550,80 dolari/uncie atinsă în 26 decembrie. În 2025, aurul a crescut cu 65%, cea mai mare creştere anuală de după 1979, la care se adaugă acum alte 6%, în primele zile din acest an. Creșterea unciei de aur s-a datorat anunțului referitor la lansarea unei anchete penale îndreptate împotriva preşedintelui Rezervei Federale, Jay Powell, care vizează un proiect de renovare în valoare de 2,5 miliarde de dolari a sediului central al Fed din Washington. Șeful Fed a declarat că „ameninţarea cu acuzaţii penale este o consecinţă a deciziei Fed de stabilire a ratelor dobânzilor pe baza celei mai bune evaluări a noastre care va fi spre folosul publicului, în loc să urmăm preferinţele preşedintelui”, ceea ce pune sub semnul întrebării, în opinia analiștilor, independența băncii centrale americane. La rândul său, argintul a atins lunea aceasta un nou record de 84,60 dolari/uncie, după ce prețul acestuia a urcat anul trecut aproape cu 160%. Luna aceasta, Finanțele și-au propus să se împrumute din piața locală cu cel puțin 11,2 miliarde lei, la care se adaugă încă 300 milioane euro. Lunea aceasta, Trezoreria a atras 700 milioane lei prin redeschiderea unei emisiuni scadente în iulie 2030, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,43%, iar cererile de cumpărare s-au ridicat la aproape 2,3 miliarde lei. Statul s-a împrumutat cu alte 500 milioane lei, scadente în februarie 2038, la o dobândă medie anuală de 6,54%. Interesul mare pentru titlurile de stat locale, în ciuda scăderii dobânzilor acceptate de stat, se datorează lichidității mari din piața monetară, pe care BNR nu o mai sterilizează, așa cum a făcut-o în timpul puseului speculativ din luna mai, când se prognoza un curs al euro de peste 5,50 lei, chiar 6 lei. La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,10 la 6,06%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,23 la 6,17%, iar cel la 12 luni de la 6,44 la 6,40%. Cursul euro a crescut marginal lunea aceasta de la 5,0887 la 5,0896 lei, comparativ cu 5,0905 lei în prima ședință din acest an, iar cotațiile fluctuau între 5,087 și 5,091 lei. Punerea sub semnul întrebării a independenței Fed a înmulțit vânzarea de dolari și a scumpit bonurile de Tezaur americane. Euro a crescut până aproape de 1,17 dolari, maxim al ultimelor două săptămâni, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3702 la 4,3564 lei, valoare apropiată de cea de acum o săptămână, care a fost de 4,3557 lei. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4650 lei, față de 5,4781 lei acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8643 lei, aproape de cea de lunea trecută, care a fost de 5,8663 lei. Bitcoin fluctua între 90.265 – 92.415 dolari iar ethereum între 3.095 și 3.167 dolari.

Citeste pe larg

Situația geopolitică încordată (războiul din Ucraina, crizele de legimitate a regimurilor conducătoare din Venezuela și Iran, dorința Statelor Unite de a prelua Groenlanda) dar și atacul Casei Albe asupra independenței Rezervei Federale au pus investitorii în gardă. Pentru a se proteja ei au apelat la investițiile în aur, în condițiile în care dolarul american își pierde din strălucire. Maximul istoric de 627,8925 lei/gram a rezistat doar peste ultimul sfârșit de săptămână, lunea aceasta prețul atingând un nou record de 643,3615 lei, după ce metalul galben a urcat la 4.602 dolari/uncie, depășind valoarea de 4.550,80 dolari/uncie atinsă în 26 decembrie. În 2025, aurul a crescut cu 65%, cea mai mare creştere anuală de după 1979, la care se adaugă acum alte 6%, în primele zile din acest an. Creșterea unciei de aur s-a datorat anunțului referitor la lansarea unei anchete penale îndreptate împotriva preşedintelui Rezervei Federale, Jay Powell, care vizează un proiect de renovare în valoare de 2,5 miliarde de dolari a sediului central al Fed din Washington. Șeful Fed a declarat că „ameninţarea cu acuzaţii penale este o consecinţă a deciziei Fed de stabilire a ratelor dobânzilor pe baza celei mai bune evaluări a noastre care va fi spre folosul publicului, în loc să urmăm preferinţele preşedintelui”, ceea ce pune sub semnul întrebării, în opinia analiștilor, independența băncii centrale americane. La rândul său, argintul a atins lunea aceasta un nou record de 84,60 dolari/uncie, după ce prețul acestuia a urcat anul trecut aproape cu 160%. Luna aceasta, Finanțele și-au propus să se împrumute din piața locală cu cel puțin 11,2 miliarde lei, la care se adaugă încă 300 milioane euro. Lunea aceasta, Trezoreria a atras 700 milioane lei prin redeschiderea unei emisiuni scadente în iulie 2030, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,43%, iar cererile de cumpărare s-au ridicat la aproape 2,3 miliarde lei. Statul s-a împrumutat cu alte 500 milioane lei, scadente în februarie 2038, la o dobândă medie anuală de 6,54%. Interesul mare pentru titlurile de stat locale, în ciuda scăderii dobânzilor acceptate de stat, se datorează lichidității mari din piața monetară, pe care BNR nu o mai sterilizează, așa cum a făcut-o în timpul puseului speculativ din luna mai, când se prognoza un curs al euro de peste 5,50 lei, chiar 6 lei. La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,10 la 6,06%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,23 la 6,17%, iar cel la 12 luni de la 6,44 la 6,40%. Cursul euro a crescut marginal lunea aceasta de la 5,0887 la 5,0896 lei, comparativ cu 5,0905 lei în prima ședință din acest an, iar cotațiile fluctuau între 5,087 și 5,091 lei. Punerea sub semnul întrebării a independenței Fed a înmulțit vânzarea de dolari și a scumpit bonurile de Tezaur americane. Euro a crescut până aproape de 1,17 dolari, maxim al ultimelor două săptămâni, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3702 la 4,3564 lei, valoare apropiată de cea de acum o săptămână, care a fost de 4,3557 lei. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4650 lei, față de 5,4781 lei acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8643 lei, aproape de cea de lunea trecută, care a fost de 5,8663 lei. Bitcoin fluctua între 90.265 – 92.415 dolari iar ethereum între 3.095 și 3.167 dolari.

Citeste pe larg

Situația geopolitică încordată (războiul din Ucraina, crizele de legimitate a regimurilor conducătoare din Venezuela și Iran, dorința Statelor Unite de a prelua Groenlanda) dar și atacul Casei Albe asupra independenței Rezervei Federale au pus investitorii în gardă. Pentru a se proteja ei au apelat la investițiile în aur, în condițiile în care dolarul american își pierde din strălucire. Maximul istoric de 627,8925 lei/gram a rezistat doar peste ultimul sfârșit de săptămână, lunea aceasta prețul atingând un nou record de 643,3615 lei, după ce metalul galben a urcat la 4.602 dolari/uncie, depășind valoarea de 4.550,80 dolari/uncie atinsă în 26 decembrie. În 2025, aurul a crescut cu 65%, cea mai mare creştere anuală de după 1979, la care se adaugă acum alte 6%, în primele zile din acest an. Creșterea unciei de aur s-a datorat anunțului referitor la lansarea unei anchete penale îndreptate împotriva preşedintelui Rezervei Federale, Jay Powell, care vizează un proiect de renovare în valoare de 2,5 miliarde de dolari a sediului central al Fed din Washington. Șeful Fed a declarat că „ameninţarea cu acuzaţii penale este o consecinţă a deciziei Fed de stabilire a ratelor dobânzilor pe baza celei mai bune evaluări a noastre care va fi spre folosul publicului, în loc să urmăm preferinţele preşedintelui”, ceea ce pune sub semnul întrebării, în opinia analiștilor, independența băncii centrale americane. La rândul său, argintul a atins lunea aceasta un nou record de 84,60 dolari/uncie, după ce prețul acestuia a urcat anul trecut aproape cu 160%. Luna aceasta, Finanțele și-au propus să se împrumute din piața locală cu cel puțin 11,2 miliarde lei, la care se adaugă încă 300 milioane euro. Lunea aceasta, Trezoreria a atras 700 milioane lei prin redeschiderea unei emisiuni scadente în iulie 2030, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,43%, iar cererile de cumpărare s-au ridicat la aproape 2,3 miliarde lei. Statul s-a împrumutat cu alte 500 milioane lei, scadente în februarie 2038, la o dobândă medie anuală de 6,54%. Interesul mare pentru titlurile de stat locale, în ciuda scăderii dobânzilor acceptate de stat, se datorează lichidității mari din piața monetară, pe care BNR nu o mai sterilizează, așa cum a făcut-o în timpul puseului speculativ din luna mai, când se prognoza un curs al euro de peste 5,50 lei, chiar 6 lei. La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,10 la 6,06%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,23 la 6,17%, iar cel la 12 luni de la 6,44 la 6,40%. Cursul euro a crescut marginal lunea aceasta de la 5,0887 la 5,0896 lei, comparativ cu 5,0905 lei în prima ședință din acest an, iar cotațiile fluctuau între 5,087 și 5,091 lei. Punerea sub semnul întrebării a independenței Fed a înmulțit vânzarea de dolari și a scumpit bonurile de Tezaur americane. Euro a crescut până aproape de 1,17 dolari, maxim al ultimelor două săptămâni, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3702 la 4,3564 lei, valoare apropiată de cea de acum o săptămână, care a fost de 4,3557 lei. Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4650 lei, față de 5,4781 lei acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8643 lei, aproape de cea de lunea trecută, care a fost de 5,8663 lei. Bitcoin fluctua între 90.265 – 92.415 dolari iar ethereum între 3.095 și 3.167 dolari.

Citeste pe larg

 Este pentru prima oară când președinta R. Moldova afirmă tranșant că este de acord cu reunificarea R. Moldova cu Romania. 

Noile actiuni si declaratii expansioniste ale președintelui Trump au sporit temerile și la Chișinău că ar exista o ințelegere intre Rusia și SUA pentru reimpărțirea sferelor de influență, astfel incât in viitor presiunile Federației Ruse asupra R.Moldova să crească

Maia declară ziaritilor britanici că nu ar exista o majoritate in R Moldova pentru reunificare, dar există petru aderarea la UE.

Cine ar putea organiza un referendum in R.Moldova, dacă nu Maia Sandu, Guvernul și Parlamentul R. Moldova?

In Romania nu cred că se impune un referendum pentru reintegrarea  in hotarele sale a fostului teritoriu cotropit de Imperiul Tarist și Uniunea Sovietică in anii 1812 si 1940.

Problema Transnistriei ar putea fi rezolvată prin negocieri intre Romania, Rusia și Ucraina.


Dați pe setari in videoclipul de mai jos subtitrare in limba română!

Citeste pe larg

 Este pentru prima oară când președinta R. Moldova afirmă tranșant că este de acord cu reunificarea R. Moldova cu Romania. 

Noile actiuni si declaratii expansioniste ale președintelui Trump au sporit temerile și la Chișinău că ar exista o ințelegere intre Rusia și SUA pentru reimpărțirea sferelor de influență, astfel incât in viitor presiunile Federației Ruse asupra R.Moldova să crească

Maia declară ziaritilor britanici că nu ar exista o majoritate in R Moldova pentru reunificare, dar există petru aderarea la UE.

Cine ar putea organiza un referendum in R.Moldova, dacă nu Maia Sandu, Guvernul și Parlamentul R. Moldova?

In Romania nu cred că se impune un referendum pentru reintegrarea  in hotarele sale a fostului teritoriu cotropit de Imperiul Tarist și Uniunea Sovietică in anii 1812 si 1940.

Problema Transnistriei ar putea fi rezolvată prin negocieri intre Romania, Rusia și Ucraina.


Dați pe setari in videoclipul de mai jos subtitrare in limba română!

Citeste pe larg

 Este pentru prima oară când președinta R. Moldova afirmă tranșant că este de acord cu reunificarea R. Moldova cu Romania. 

Noile actiuni si declaratii expansioniste ale președintelui Trump au sporit temerile și la Chișinău că ar exista o ințelegere intre Rusia și SUA pentru reimpărțirea sferelor de influență, astfel incât in viitor presiunile Federației Ruse asupra R.Moldova să crească

Maia declară ziaritilor britanici că nu ar exista o majoritate in R Moldova pentru reunificare, dar există petru aderarea la UE.

Cine ar putea organiza un referendum in R.Moldova, dacă nu Maia Sandu, Guvernul și Parlamentul R. Moldova?

In Romania nu cred că se impune un referendum pentru reintegrarea  in hotarele sale a fostului teritoriu cotropit de Imperiul Tarist și Uniunea Sovietică in anii 1812 si 1940.

Problema Transnistriei ar putea fi rezolvată prin negocieri intre Romania, Rusia și Ucraina.


Dați pe setari in videoclipul de mai jos subtitrare in limba română!

Citeste pe larg

 Este pentru prima oară când președinta R. Moldova afirmă tranșant că este de acord cu reunificarea R. Moldova cu Romania. 

Noile actiuni si declaratii expansioniste ale președintelui Trump au sporit temerile și la Chișinău că ar exista o ințelegere intre Rusia și SUA pentru reimpărțirea sferelor de influență, astfel incât in viitor presiunile Federației Ruse asupra R.Moldova să crească

Maia declară ziaritilor britanici că nu ar exista o majoritate in R Moldova pentru reunificare, dar există petru aderarea la UE.

Cine ar putea organiza un referendum in R.Moldova, dacă nu Maia Sandu, Guvernul și Parlamentul R. Moldova?

In Romania nu cred că se impune un referendum pentru reintegrarea  in hotarele sale a fostului teritoriu cotropit de Imperiul Tarist și Uniunea Sovietică in anii 1812 si 1940.

Problema Transnistriei ar putea fi rezolvată prin negocieri intre Romania, Rusia și Ucraina.


Dați pe setari in videoclipul de mai jos subtitrare in limba română!

Citeste pe larg

Prima săptămână din 2026 a fost pozitivă pentru leu, care s-a apreciat față de euro și s-a ieftinit prin scăderea indicilor ROBOR, însă aurul a atins un nou maxim istoric. După o creștere la 5,0905 lei, în prima ședință din 2026, euro a alunecat la 5,0871 lei și a încheiat săptămâna la 5,0887 lei, când cotațiile din piață au fost de 5,085 – 5,091 lei. Stabilitatea cursului euro este una din caracteristicile majore ale pieței locale. Fără episodul depreciativ care a urmat după primul tur al alegerilor prezidențiale din mai trecut, când se vorbea de o apreciere la 5,50 lei sau chiar 6 lei, care a obligat BNR să vândă peste 8 miliarde euro și să ridice dobânzile, euro ar fi încheiat 2025 la 4,9 – 5 lei. La nivel regional, leul a scăzut anul trecut cu 2,4% față de euro, zlotul s-a întărit cu 1,5%, forintul maghiar cu 6,6% iar coroana cehă cu 4,2%. Pentru 2026, analiștii BCR estimează o relativă stabilitate, „cel puțin în prima jumătate a anului, susținut și de intervențiile BNR. Totuși, este posibilă o ușoară depreciere în a doua parte a anului, dacă evoluțiile economice vor permite acest lucru”. Conform Raportului de toamnă al Comisiei de Prognoză, publicat în decembrie, inflația din acest an va scădea la finalul anului la 3,6%, cu o medie anuală de 6,5%, iar valoarea medie a cursului euro va fi de 5,11 lei iar a dolarului de 4,44 lei. Prima veste pozitivă din acest an a venit din partea agenției de evaluare DBRS Ratings, care a confirmat ratingurile României în valută și monedă națională la BB (stabil). Pe de altă parte, PIB-ul României estimat pentru trimestrul al treilea al anului trecut a crescut la 518,092 miliarde lei, mai mult cu 1,7% față de perioada similară din 2024, conform INS. În primele nouă luni din 2025 economia a crescut, comparativ cu perioada similară din 2024, cu 0,9% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier, în condițiile în care consumul, motorul creșterii, s-a gripat cu o scădere în noiembrie de 4,8% față de aceeași lună din 2024. Indicii ROBOR, cel puțin cel la trei luni, vor scădea până în martie sub pragul de 6%, consecință a excedentului de lei din piața monetară care se va majora pe fondul intrărilor de fonduri PNRR, ce pot depăși 15 miliarde de euro. Tendința se va accentua către jumătatea anului, atunci când se anticipează o primă tăiere a dobânzii de politică monetară care stagnează din august 2024 la 6,5%. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,12 la 6,10%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,25 la 6,23%, iar cel la 12 luni de la 6,46 la 6,44%. Din punct de vedere statistic, sfârșitul unui an este unul în care dolarul scade, terenul pierdut fiind recuperat în parte la începutul noului an. Euro a scăzut vineri la 1,1618 – 1,1663 dolari, după ce s-a anunțat că rata șomajului din SUA s-a redus în decembrie la 4,4% de la 4,6% în noiembrie iar investitorii anticipează pentru acest an două tăieri ale dobânzilor de către Rezerva Federală. În piața locală, cursul dolarului a urcat vineri de la 4,3538 la 4,3702 lei. Francul elvețian a încheiat săptămâna la 5,4644 lei iar lira sterlină la 5,8678 lei. Intervenția Statelor Unite în Venezuela și protestele uriașe din Iran au ridicat prețurile metalului galben pe piețele specializate. Uncia a urcat vineri până la 4.517,70 dolari iar în piața locală, prețul gramului de aur a urcat de la 620,6214 lei la un nou record 627,8925 lei. Precedentul maxim de 622,5801 lei a fost înregistrat în 23 decembrie.

Citeste pe larg

Prima săptămână din 2026 a fost pozitivă pentru leu, care s-a apreciat față de euro și s-a ieftinit prin scăderea indicilor ROBOR, însă aurul a atins un nou maxim istoric. După o creștere la 5,0905 lei, în prima ședință din 2026, euro a alunecat la 5,0871 lei și a încheiat săptămâna la 5,0887 lei, când cotațiile din piață au fost de 5,085 – 5,091 lei. Stabilitatea cursului euro este una din caracteristicile majore ale pieței locale. Fără episodul depreciativ care a urmat după primul tur al alegerilor prezidențiale din mai trecut, când se vorbea de o apreciere la 5,50 lei sau chiar 6 lei, care a obligat BNR să vândă peste 8 miliarde euro și să ridice dobânzile, euro ar fi încheiat 2025 la 4,9 – 5 lei. La nivel regional, leul a scăzut anul trecut cu 2,4% față de euro, zlotul s-a întărit cu 1,5%, forintul maghiar cu 6,6% iar coroana cehă cu 4,2%. Pentru 2026, analiștii BCR estimează o relativă stabilitate, „cel puțin în prima jumătate a anului, susținut și de intervențiile BNR. Totuși, este posibilă o ușoară depreciere în a doua parte a anului, dacă evoluțiile economice vor permite acest lucru”. Conform Raportului de toamnă al Comisiei de Prognoză, publicat în decembrie, inflația din acest an va scădea la finalul anului la 3,6%, cu o medie anuală de 6,5%, iar valoarea medie a cursului euro va fi de 5,11 lei iar a dolarului de 4,44 lei. Prima veste pozitivă din acest an a venit din partea agenției de evaluare DBRS Ratings, care a confirmat ratingurile României în valută și monedă națională la BB (stabil). Pe de altă parte, PIB-ul României estimat pentru trimestrul al treilea al anului trecut a crescut la 518,092 miliarde lei, mai mult cu 1,7% față de perioada similară din 2024, conform INS. În primele nouă luni din 2025 economia a crescut, comparativ cu perioada similară din 2024, cu 0,9% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier, în condițiile în care consumul, motorul creșterii, s-a gripat cu o scădere în noiembrie de 4,8% față de aceeași lună din 2024. Indicii ROBOR, cel puțin cel la trei luni, vor scădea până în martie sub pragul de 6%, consecință a excedentului de lei din piața monetară care se va majora pe fondul intrărilor de fonduri PNRR, ce pot depăși 15 miliarde de euro. Tendința se va accentua către jumătatea anului, atunci când se anticipează o primă tăiere a dobânzii de politică monetară care stagnează din august 2024 la 6,5%. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,12 la 6,10%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,25 la 6,23%, iar cel la 12 luni de la 6,46 la 6,44%. Din punct de vedere statistic, sfârșitul unui an este unul în care dolarul scade, terenul pierdut fiind recuperat în parte la începutul noului an. Euro a scăzut vineri la 1,1618 – 1,1663 dolari, după ce s-a anunțat că rata șomajului din SUA s-a redus în decembrie la 4,4% de la 4,6% în noiembrie iar investitorii anticipează pentru acest an două tăieri ale dobânzilor de către Rezerva Federală. În piața locală, cursul dolarului a urcat vineri de la 4,3538 la 4,3702 lei. Francul elvețian a încheiat săptămâna la 5,4644 lei iar lira sterlină la 5,8678 lei. Intervenția Statelor Unite în Venezuela și protestele uriașe din Iran au ridicat prețurile metalului galben pe piețele specializate. Uncia a urcat vineri până la 4.517,70 dolari iar în piața locală, prețul gramului de aur a urcat de la 620,6214 lei la un nou record 627,8925 lei. Precedentul maxim de 622,5801 lei a fost înregistrat în 23 decembrie.

Citeste pe larg

Situația gravă în care se află bugetul statului, care cheltuie mai mult decât încasează, necesită compensarea găurilor prin atragerea de bani, atât din piața locală cât și din cea externă. Trezoreria și-a propus să se împrumute în ianuarie cu cel puțin 11,2 miliarde lei, sumă care este mai mare cu 6,025 miliarde lei decât cea programată în decembrie 2025, profitând de cantitatea mare de lei existentă în piață, pe care băncile nu o folosesc pentru a credita economia, dar și de scăderea dobânzilor. Joia aceasta, Finanțele au atras 986,5 milioane lei iar ofertele de cumpărare s-au ridicat la aproape 2,16 miliarde lei. Statul a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 6,62% până la scadența din septembrie 2032. Statul s-a împrumutat cu alte aproape 1,25 miliarde lei, titluri scadente peste un an, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,08%, mai ridicat decât dobânda de 5,5%/an acordată de BNR băncilor în cazul facilității pentru depozit. Leul a profitat de apetitul pentru risc existent la început de an în piețele internaționale și a reușit să se aprecieze după minivacanța față de moneda unică, a cărei curs a scăzut de la 5,0905 la 5,0871 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 5,086 – 5,091 lei. Joia aceasta, a continuat procesul de scădere a dobânzilor interbancare, început la scurt timp după anunțarea rezultatelor la alegerile prezidențiale din mai trecut, înainte de care au fost atinse maxime ale ultimilor trei ani. În a doua ședință din acest an, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,14 la 6,12%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,28 la 6,25%, iar cel la 12 luni de la 6,49 la 6,46%. Scăderea în decembrie a inflației din zona euro de la 2,1 la 2%, a redus plasamentele în moneda unică, care s-a depreciat joi la 1,1669 – 1,1683 dolari, față de aproape 1,18 dolari la sfârșitul anului trecut. În piața locală cursul monedei americane a fost stabilit la 4,3538 lei. Creșterea cererii de dolari a depreciat francul elvețian față de euro iar cursul ei a coborât de la 5,4781 la 5,4641 lei. La rândul ei, lira sterlină a scăzut de la 5,8663 la 5,8560 lei. În perioada în care piața locală a fost închisă, aurul a testat revenirea peste pragul de 4.500 dolari/uncie, dar a scăzut joia aceasta la 4.407 – 4.467 dolari/uncie, astfel că prețul gramului de aur a coborât de la 621,3365 lei la 620,6214 lei. În 2025, metalul galben a înregistrat o creştere anuală de 64%, cea mai mare de după 1979. Bitcoin a crescut la începutul săptămânii la aproape 95.000 dolari, dar marcările rapide profit au coborât prețurile joi la 89.602 – 91.500 dolari. Ethereum fluctua între 3.077 și 3.178 dolari.

Citeste pe larg

BĂRBAT SANCȚIONAT CONTRAVENȚIONAL PENTRU DEPOZITAREA ILEGALĂ A DEȘEURILOR Autorul articolului Sursa articol si detinatorul dreptului de autor: https://gr.politiaromana.ro/ro/stiri-si-media/stiri/barbat-sanctionat-contraventional-pentru-depozitarea-ilegala-a-deseurilor Articol preluat automat prin functia rss pusa la dinpozitie de autor la adresa https://gr.politiaromana.ro/ro/rss Titlu original RSS – https://gr.politiaromana.ro/ Data originala articol 8 January 2026 23:30Citeste pe larg

Inregistrarea este din anul 1930, când ce s-a autoinstalat ca rege,  după ce l-a detronat prin Lovitura de Palat pe fiul său Mihăiță din Consiliul Regent instituit după moartea in anul 1927 a Regelui Ferdinand I 

Citeste pe larg