Cu toții am crescut cu obiceiurile și tradițiile din noaptea dintre an, precum și cu cele din prima zi a noului an. Sorcova reprezintă unul dintre colindele cele mai frumoase, fiind cântate de către copii în prima zi a anului cel nou. Urările celor mici sunt răsplătite cu covrigi, bomboane, fructe sau bani. Chiar dacă este un obicei celebru, puțini știu de ce se merge, de fapt, cu Sorcova pe 1 ianuarie. Tradiția este din fericire încă păstrată.
Motivul pentru care se merge cu Sorcova pe 1 ianuarie
În prima zi din an, se obișnuiește ca cei mici să meargă din casă în casă cu Sorcova. Acest obicei marchează noul an și, alături de Plugușor, dansul Caprei sau al Ursului, reprezintă o tradiție care se păstrează încă în preajma momentului trecerii dintre ani. Deși Sorcova este extrem de cunoscută la români, puțini cunosc de ce se merge pe 1 ianuarie cu acest colind.
Conform tradiției, acest obicei aduce prosperitate și belșug, iar cei care nu primesc colindătorii vor avea necazuri și vor fi săraci tot anul următor. Tradiția sorcovitului este una străveche și presupune ca cetele de copii să folosească o crenguță înmugurită de copac cu care să îi colinde pe adulți. Astăzi sorcovele sunt mai spectaculoase și se confecționează adesea dintr-un băț de care sunt împletite flori din hârtie creponată.
Mersul cu Sorcova, o tradiție de început de an
De unde își are originea Sorcova
Numele de „Sorcovă” este originar din cuvântul bulgăresc „surov”, care înseamnă verde fraged și desemnează o ramură îmbobocită. Înclinată spre persoana căreia i se face urarea, aceasta ar trebui să fie precum o baghetă magică, prin care se transmite tinerețea și vigoarea. Deși astăzi cu toții cunoaștem măcar o versiune a acestui colind, nu mulți știu că el provine de dinainte de Hristos.
Sorcova nu a avut mereu aceeași versiune. Prima dintre ele pare să dateze din anul 46 î. Hr, când Anul Nou începea la 1 martie. Pe vremea aceea, se obișnuia ca cei mici să colinde casele oamenilor cu ramuri de măslin, ca simbol al păcii, ori cu lauri, simbol al onoarei. Ulterior, se foloseau pentru Sorcovă ramurile înmugurite de măr, care se puneau în apă în noaptea de Sfântul Andrei şi care, până în ziua de Sfântul Vasile când se pleca la colindat, era înflorită.
Superstiții legate de tradiția sorcovitului
Mersul cu sorcova pe 1 ianuarie reprezintă un obicei marcat de numeroase tradiții și superstiții. Astfel, se spune că este permis ca numai copiii să colinde casele oamenilor, ei fiind puri și deci dorințele și urările de bine se împlinesc. Totodată, conform credinței populare, urările făcute de băieți se împlinesc mai repede decât cele făcute de fetițe.
Este bine să confecționezi în casă o sorcovă, aceasta având puteri mai mari decât una cumpărată. Se spune că nu trebuie să rămâi nesorcovit pentru că altfel îți va merge rău tot anul. În plus, colindătorii trebuie să primească o răsplată, așadar este semn rău dacă nu le oferi un dar copiilor.
Copii pornesc către casele oamenilor pentru a le face urări pentru noul an
„Sorcova vesela”, în varianta originală
Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Ca un măr, ca un păr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
La anul și la mulți ani!
Reflectorul de Sud