Este „gaz pe foc”, a spus Kuzmin, într-o conferinţă de presă, referitor la sosirea unor trupe americane şi franceze în România în cadrul NATO.
În plus, deloc surprinzător, ambasadorul rus a reiterat că baza de la Deveselu afectează echilibrul de securitate şi reprezintă o ameninţare pentru ţara sa chiar şi în calitate de sistem defensiv.
„Nu este o noutate că stabilitatea strategică este bazată pe paritate. Dacă una din părţi îşi creşte potenţialul defensiv, slăbeşte potenţialul de contraatac al ceilalte tabere”, a spus Kuzmin.
Ambasadorul Valeri Kuzmin a făcut aceste declaraţii într-o conferinţă de presă online susţinută miercuri cu ocazia Zilei Diplomatului Rus.
Şeful misiunii ruse la Bucureşti a făcut aceste declaraţii în contextul crizei ruso-ucrainene, provocate de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, prin comasarea a peste 100.000 de militari la graniţa cu Ucraina, emiterea unor pretenţii de securitate şi formularea unor ameninţări cu recurgerea la „măsuri tehnico-militare”. Printre pretenţiile lui Putin figurează retragerea infrastructurii NATO la anul 1997, adică inclusiv din România, care în acel an nu era membră NATO.
În contextul acestor ameninţări, statele membre NATO iau în calcul, într-un efort de disuasiune, sporirea prezenţei militare pe flancul estic. Statele Unite au decis să transfere, pentru început, 1.000 de militari din Germania în România şi să trimită 1.700 de militari în Polonia şi 300 în Germania, în timp ce Franţa s-a arătat dispusă să desfăşoare trupe în România.
Într-un interviu acordat duminică pentru postul Prima TV, ministrul de Externe Bogdan Aurescu a dat asigurări din nou că baza de la Deveselu nu a fost niciodată o ameninţare pentru Rusia, iar conducerea actuală de la Moscova ştie acest lucru, doar că recurge la retorica anti-Deveselu întrucât este deranjată că o fostă ţară socialistă deţine o astfel de infrastructură militară în cadrul NATO.
„Este clar că acest scut, chiar şi pentru Federaţia Rusă, nu reprezintă o ameninţare, deci chiar şi în percepţia Federaţiei Ruse eu sunt convins că realitatea este cunoscută. Singura explicaţie pe care o putem găsi e aceea că Federaţia Rusă este deranjată de faptul că pe teritoriul unui stat care a făcut parte la un moment dat din blocul socialist, din sfera sa de influenţă, există o bază americană cu caracter permanent care în acelaşi timp este şi o bază NATO, pentru că acest scut face parte din sistemul NATO anti-rachetă, ceea ce arată, cu claritate, că România nu se mai află şi nu se va mai afla niciodată în sfera de influenţă a Federaţiei Ruse. Oricum, conceptul însuşi de sferă de influenţă este un concept desuet care nu poate să fie şi nu îşi mai poate găsi locul în secolul XXI, atunci când vorbim despre securitatea europeană”, a declarat ministrul Aurescu.
„Este o susţinere repetată constant de Federaţia Rusă cum că acest scut de la Deveselu ar avea caracter ofensiv, cum că ar exista amplasate acolo sau că ar putea fi amplasate foarte rapid, iminent, rachete ofensive de tip Tomahawk şi că, evident, acest scut, pentru Federaţia Rusă reprezintă o ameninţare, ceea ce este complet fals. Noi am răspuns de-a lungul timpului, încă de la momentul negocierii, deci chiar înainte de 2016 – e vorba de un sistem defensiv, el nu are legătură cu Federaţia Rusă, pentru că amplasarea lui şi tipurile de interceptoare care sunt puse acolo vizează eventuale ameninţări cu rachete balistice din afara spaţiului euro-atlantic, dinspre Orientul Mijlociu”, a subliniat Bogdan Aurescu.
Şeful diplomaţiei române a mai precizat că scutul nu poate permite amplasarea de rachete ofensive.
Întrebat dacă reprezentanţi ai Rusiei au dat vreun răspuns la invitaţia de a vizita vaza de la Deveselu, ministrul Aurescu a răspuns că există o discuţie pe această temă.
„Este o discuţie pe care am avut-o de multă vreme cu SUA pentru că ne-am aşteptat să existe solicitări de transparenţă faţă de terţi şi nu vedem nimic nelalocul lui într-o transparenţă crescută cu privire la ce se află la Deveselu”, a spus Aurescu.
Ministrul de Externe al României a mai afirmat că i se pare firesc ca Moscova să fie la fel de transparentă: „Dacă va exista un astfel de aranjament, mie mi se pare firesc ca şi noi, împreună cu alţi aliaţi, împreună cu SUA, să putem să facem vizite în Federaţia Rusă, la situri de rachete ale Federaţiei Ruse”.
Preşedintele rus Vladimir Putin s-a plâns la întâlnirea avută săptămâna trecută cu premierul ungar Viktor Orban că principalele sale „propuneri de securitate” au fost ignorate de Vest. El s-a referit la oprirea „expansiunii” NATO, retragerea dotărilor armate din apropierea graniţelor Rusiei şi revenirea la nivelul infrastructurii militare a NATO de la nivelul anului 1997.
„Este deja clar că partea americană a ignorat preocupările fundamentale ale Rusiei”, a spus liderul de la Kremlin.
În spiritul ideii de cetate asediată, Putin a reluat viziunea sa precum că Rusia este permanent obligată să se apere de o SUA agresivă şi ostilă prin intermediul NATO.
Însă Statele Unite s-au arătat dispuse să examineze posibilitatea de a le permite experţilor Rusiei, în baza principiului reciprocităţii, ocazia de a se asigura că nu există rachete de croazieră Tomahawk la bazele NATO din România şi din Polonia.
Insistenţe pentru garanţii în scris
Vorbind despre această posibilitate, Valery Kuzmin a susţinut că „nu există mari beneficii” în vizitarea bazei de la Deveselu şi că Moscova preferă „adoptarea de tratate în scris”.
„În Deveselu a fost lansat modelul numit MK 41. Nu sunt expert militar, dar acesta ar putea fi uşor şi rapid reajustat pentru arme strategice, de exemplu rachete de croazieră Tomahawk, iar aceste rachete de croazieră pot avea orice tip de focos, convenţional sau neconvenţional. Aceasta este ideea principală. Auzim în România că americanii v-au dat garanţii. Eu vă pot spune că baza de la Deveselu, din ceea ce ştiu eu, a fost vizitată de un reprezentant al Rusiei, doar o dată, în faza de început, când se vedea doar ceea ce urma să fie instalaţia americană din acest loc”, a spus Kuzmin.
„Până acum, putem spune, cel puţin din câte informaţii mi-au parvenit, că nu există mari beneficii legate de vizitarea sitului, pentru că noi ştim de aceste lansatoare. Construcţia şi capabilităţile nu sunt un mare secret la acest moment pentru întreaga comunitate militară. Şi aş adăuga că nicio garanţie verbală americană. Dacă aveţi garanţii scrise, vă felicităm, dar noi nu avem de la americani şi vorbim de o bază americană. Garanţiile verbale sunt doar presupuneri sau doar declaraţii derutante, am auzit asta ani de zile, decenii, iar acum, încet-încet, aflăm că nu au nimic de-a face cu realitatea”, a adăugat el.
„Sugerăm adoptarea de tratate în scris, cu valoare legală. Nu va schimba gradul nostru de încredere, dar va fi un pas înainte”, a insistat ambasadorul rus.
Întrebat despre dovezile pe care le are în acest sens, Valeri Kuzmin a răspuns: „Mă bazez pe informaţiile, consilierea şi opinia experţilor noştri militari. Ei ne spun ceea ce v-am transmis”.
Într-o conferinţă de presă susţinută luni seara alături de preşedintele francez Emmanuel Macron, Vladimir Putin a reiterat că peninsula Crimeea, anexată în 2014, este deja a Rusiei şi că orice discuţie asupra statutului ei este închisă definitiv. Preşedintele rus a recunoscut că forţa NATO este mai mare decât cea a ţării sale, dar a ameninţat cu folosirea bombelor nucleare în cazul unui război în jurul Crimeei – un scenariu imaginat doar de conducerea actuală de la Moscova.
Reflectorul de Sud