După mai multe săptămâni de avertismente din partea Occidentului, tratate drept „isterii” de Rusia lui Putin şi trolii săi, războiul s-a întors în Europa. În zorii zilei de joi, 24 februarie, armata rusă a lansat un război masiv – aerian, naval şi terestru – împotriva Ucrainei. Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a decis să lanseze, potrivit spuselor sale, o „operaţiune militară specială” pentru „protejarea” locuitorilor din Donbas.
Noaptea de miercuri spre joi a fost una foarte agitată pentru numeroşi ucraineni. În timp ce site-uri guvernamentale şi bănci erau vizate de un nou atac cibernetic, al treilea de la începutul anului, preşedintele american Joe Biden avertiza că un atac al Rusiei este posibil în următoarele 48 de ore. În Donbas, liderii separatişti proruşi ai regiunii i-ar fi solicitat lui Putin ajutor militar pentru „respingerea agresiunii forţelor armate ucrainene”. Consiliul de Securitate al ONU, prezidat, ironic, de Rusia, s-a reunit de urgenţă la 03.30.
Cu ochii fixaţi spre camere, secretarul general al ONU Antonio Guterres i-a transmis lui Vladimir Putin să nu atace Ucraina. „Daţi o şansă păcii. Prea multe persoane au fost ucise deja”, a îndemnat Guterres, referindu-se la evaluara ONU precum că între 14.200 şi 14.400 de persoane au murit până la 21 februarie 2022 în cei aproape opt ani de război în Donbas între forţele separatiste din regiune şi armata ucraineană. Dar era prea târziu.
[embedded content]
Aproape în acelaşi moment, cu puţin timp înainte de ora 06.00 la Moscova (05.00 în România), Putin anunţa la televiziune că a luat decizia să trimită armata în Ucraina. Evitând cuvântul război, Putin îşi prezenta: denazificarea Ucrainei. Practic inventa o acuzaţie. Captiv unei mentalităţi imperiale şi dictatoriale specifice altor secole, liderul de la Kremlin susţine că vrea să „demilitarizeze” ţara vecină şi să-i pună conducerea „în genunchi”.
La scurt timp de la încheierea discursului lui Putin, ucrainenii erau vizaţi de primele bombe. Rachetele cădeau la sud, la est şi la nord, de la Odesa şi Dnipro la Harkiv şi Kiev. „Este cel mai trist moment din mandatul meu de secretar general al ONU. Domnule preşedinte Putin, în numele umanităţii, menţineţi-vă trupele în Rusia! Acest conflict trebuie să se încheie acum”, revenea Guterres.
Putin, comparat cu Hitler de tot mai mulţi europeni FOTO EPA-EFE
Statele Unite şi NATO au condamnat imediat un „război premeditat” şi „nejustificat”. În Ucraina, ministrul de Externe Dmitro Kuleba a chemat „lumea să-l oprească pe Putin”. Ucraina „se va apăra” în faţa armatei preşedintelui rus, dădea asigurări el.
Kievul, obiectivul râvnit de Putin
Conform planului anticipat de occidentali, primii soldaţi ruşi au intrat în teritoriul ucrainean la puţin timp după înspăimântarea ucrainenilor cu bombardamente. Trupele ruse au irupt frontierele pe la Harkiv, peninsula Crimeea şi dinspre Belarus, la 150 de kilometri nord de Kiev. O tentativă de debarcare a avut loc la Odesa. Capitala Ucrainei părea ţinta principală, fiind lovită de rachete balistice.
Rusia susţine că atacurile sale sunt ţintite, vizând distrugerea infrastructurii militare. Dar, după primul val de rachete, armata ucraineană a deplâns 40 de morţi în rândurile sale şi 10 morţi în rândul civililor. Un proiect de rezoluţie a fost depus la ONU pentru vineri în vederea condamnării agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei.
Pe Instagram, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski anunţă instituirea legii marţiale. „Nu intraţi în panică, vom învinge”, adaugă el. Locuitorii Kievului păreau calmi dimineaţă, dar sirenele de alarmă s-au activat mai ales după-amiază. „Pregătiţi un bagaj de urgenţă – documente, un minim de lucruri necesare – pentru a ajunge rapid, dacă este necesar, la un adăpost. Autorităţile oraşului (rămân) în capitală. Continuăm să asigurăm funcţionarea oraşului”, transmite primarul Vitali Kliciko, un fost boxer.
România declară „sprijin deplin” pentru Ucraina
După cum a tot avertizat, Joe Biden a anunţat „sancţiuni severe” împotriva Rusiei, în timp ce preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul britanic Boris Johnson au denunţat o „încălcare flagrantă” a dreptului internaţional şi „vărsarea de sânge” începută de Putin. Într-un mesaj solemn, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că „sancţiunile se vor ridica la înălţimea agresiunii”. „Franţa este alături de Ucraina. Libertatea lor este a noastră”, a insistat liderul de la Elysee.
La finalul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, ţinută dimineaţă, preşedintele Klaus Iohannis dădea asigurări că „România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina”. „România este pregătită să facă faţă oricăror consecinţe economice şi umanitare pe care le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia şi Ucraina”, sublinia şeful statului. Preşedintele Iohannis l-a sunat apoi pe preşedintele Zelenski „pentru a-l asigura de sprijinul şi solidaritatea deplină a României în faţa agresiunii militare iresponsabile a Federaţiei Ruse şi pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”.
Premierul ungar Viktor Orban, văzut de mulţi analişti un „cal troian” al lui Putin în UE, a ţinut să se delimiteze de acţiunile preşeddintelui rus, condamnând la rândul său „atacul militar” şi precizând că este alături de UE şi NATO. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a denunţat o lovitură dată stabilităţii şi păcii din regiune.
Preocupată, ca de obicei, de soarata omului obişnuit, ONU a invitat ţările vecine Ucrainei să menţină frontierele deschise pentru refugiaţi. România s-a declarat imediat gata să primească peste 500.000 de cetăţeni ucraineni ameninţaţi de război.
NATO a intrat în alertă, decizând să se întrunească de urgenţă şi să activeze pentru prima dată planurile pentru apărarea Europei de Est.
Stare de urgenţă în Republica Moldova
Agitaţia a cuprins şi Republica Moldova, unde preşedinta Maia Sandu a instituit starea de urgenţă. În acelaşi timp, pe malul stâng al Nistrului, în regiunea separatistă prorusă Transnistria, trupele ruse desfăşurau „exerciţii speciale”.
Aproape de prânz, bombardamentele s-au intensificat în Ucraina cu un al doilea val de rachete. Aeroportul din Kiev a fost lovit de o rachetă balistică şi a devenit teatrul unor lupte intense. Atacuri aeriene erau semnalate şi în vestul Ucrainei, la Liov şi la Luţk, lângă graniţa cu Polonia, dar şi în zona fostei centrale nucleare de la Cernobîl.
Confruntat cu atacuri pe toate fronturile, Zelenski a ordonat mobilizarea generală, iar ambasadorul Ucrainei în Turcia, Vasil Bodnar, a solicitat închiderea strâmtorilor Bosfor şi Dardanele pentru navele de război ale Rusiei. Armata ucraineană anunţă că a incendiat patru tancuri ruseşti pe şoseaua de centură a oraşului Harkiv. În plus, afirmă că a luat doi soldaţi ruşi prizonieri, a eliminat alţii 40 în Donbas şi a doborât cinci avioane şi un elicopter.
Apoi preşedintele Zelenski i-a îndemnat pe occidentali să facă o „coaliţie anti-Putin” ca să „constrângă Rusia să meargă pe calea păcii” şi a anunţat ruperea relaţiilor diplomatice între Kiev şi Moscova.
Ameninţarea voalată a lui Lukaşenko
În Rusia, opozantul Aleksei Navalnîi, vizat de un nou proces, a crticiat aspru războiul, apreciind că este dus de Putin pentru a „deturna atenţia de la jefuirea cetăţenilor ruşi”. Încă aflată în libertate, activista Marina Litvinovici a făcut apel la manifestaţii anti-război în întreaga ţară. Autorităţile ruse au reacţionat imediat, ameninţând, cum s-au obişnuit sub regimul Putin, cu reprimarea oricărei „manifestaţii neautorizate”. Şi totuşi oamenii nu s-au descurajat şi au ieşit în stradă, aşa cum s-a întâmplat şi în alte oraşe ale Europei
Dar toate acestea nu împiedică armata rusă să avanseze şi să ocupe primele oraşe din regiunile Doneţk, Luhansk şi Herson. 74 de instalaţii militare, între care 11 aerodromuri, ar fi fost distruse până la prânz în Ucraina, după cum susţinea un purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.
La Minsk, dictatorul Aleksandr Lukaşenko a ţinut încă din primele ore ale dimineţii să spună că Putin l-a sunat înainte de atac, dar că armata sa nu este implicată „în operaţiune”. În schimb, a cerut sisteme de rachete Iskander şi S-400 pentru a „monitoriza situaţia până la Berlin”. O ameninţare voalată la adresa întregii Europe?
La Kremlin, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a făcut o amplă pledoarie pentru război şi a ameninţat că va dura atâta timp cât va fi necesar. Iar ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a plusat, acuzând, fără scrupule, că Occidentul „nu respectă dreptul internaţional”.
„Vladimir Putin este un Hitler al zilelor noastre”, a declarat, vizibil furios, fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko.
Reflectorul de Sud