By:
On:
In: CNSAS, Legea 127/2019, Legea nr.223/2015-pensii militare, oug 24/2008, pensii speciale
După precedentul deja creat cu art. 71 indice 1 din Legea nr. 223/2015, potrivit căruia nu beneficiază de pensie de serviciu cei care au fost condamnați definitiv pentru infracțiuni contra umanității, USR propune extinderea deposedării de pensie militară și a securiștilor care au Decizii ale Curții de Apel București de constatare, la cererea CNSAS,  că au desfășurat activități în sensul OUG nr. 24/2008 de deconspirare a vechii securități.
Proiectul lui Drulă, Pl-x nr. 792/2022, nu spune, dar  foștii lucrători ai securității care au decizii CNSAS, confirmate de Curtea de Apel București, ar urma, potrivit actualului art. 71 indice 1, să devină pensionari în sistemul public de pensii, vechimea în serviciu recunoscută pentru stabilirea pensiei militare  constituind stagiu de cotizare în sistemul public de pensii.  
S-ar putea ca multor securiști să le convină bascularea useristă în sistemul public de pensii… după ce sistemul militar i-a blocat, ca vechi pensionari militari, la pensii actualizate doar până în anul 2017.
Olguța Vasilescu spunea pe 19 12 2022, în emisiunea lui Ciutacu, la  RTv, că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 127/2019, sistemul public de pensii va deveni atât de atractiv pentru cei care au avut venituri mari încât nici nu mai este nevoie de pensii speciale.
Cei care au suma punctajelor anuale mai mare de 100 puncte vor beneficia în sistemul public de pensii de majorarea actualelor pensii militare.

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: pensii magistrati

 Avizul pozitiv dat de CSM proiectului de lege vizând calcularea/recalcularea pensiilor magistraților, dar mai ales considerentele de ordin juridic și constituțional care au însoțit avizul fac proba că s-a modificat ceva în statutul moral al magistraților. 

Magistrații, în special judecătorii, au acceptat recalcularea pensiilor în plată tocmai pentru a nu se crea mai multe categorii de pensionari magistrați și pentru a stăvili cererile de pensionare. Cei care s-au pensionat cred că regretă.

Unii dintre vorbitori au promis că potrivit acestor considerente vor judeca în viitor eventualele litigii deduse spre soluționare instanțelor.

Găsiți mai jos motivări corecte care îi vor enerva pe câțiva dintre cititori, care se dau mai specialiști decât magistrații în calificarea pensiilor de serviciu, a retroactivității, a drepturilor câștigate etc.

Ciucanii din sitemul de apărare nu sunt de acord cu recalcularea pensiilor militare. Rămâne de văzut cât timp se mai pot opune. 

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215

 

Comunicatul informează  că „magistrații  pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul, însă cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul.”

„În ceea ce privește pensiile militare de stat, la stabilirea acestora, baza de calcul folosită este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a include sporuri, diurne sau alte drepturi de acest fel.”

Câte dezinformări prin omisiune cuprinde fraza din comunicat despre pensiile militare?

De ieri până azi a fost corectată greșeala de redactare cu „ultimele 12 luni consecutive din ultimii cinci ani”
Textul proiectului publicat în transparență poate fi citit AICI

UPDATE 26 12 2022
In forma actuală, fără recalcularea pensiilor militare în plată,  proiectul încurajează ieșirea anticipată la pensie… înainte de intrarea în vigoare a noii legi, deși proiectul nu modifică condițiile de vârstă și vechime pentru acordarea dreptului de pensie; umblă numai la cuantumul pensiei militare.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215

Lumea Justiției a publicat un nou draft al proiectului Legii pensiilor speciale AICI, dar partea care privește legea pensiilor militare nu îndreaptă,  la modificările rămase,  nici greșelile de redactare din primul draft.

Draftul anterior îl aveți pe prima pagină a blogului în partea dreaptă sus.

In esență, proiectul reglementează pentru pensiile militare viitoare calcularea cuantumului  dintr-o nouă bază de calcul, lărgită la 12 luni alese din ultimii 5 ani. 

Noul draft elimină abrogările anterioare care vizau stabilirea procentului de pensie, ceea ce duce la concluzia că respectivele articole 29 și 30 vor rămâne în vigoare. Rămân, de asemenea, în vigoare articolele 59 și 60, așa cum au fost modificate prin OUG 59/2017 și 114/2018.

Lucrul cel mai important și mai grav este că proiectul lasă la discreția instituțiilor militare să reglementeze inevitabilele recalculări/actualizări viitoare prin acte normative de grad inferior de aplicare a noii legi.Vedeți cum este redactat articolul X. 

Puteți să comparați și cu câte detalii este redactată partea care privește pensiile magistraților. Sunt stabilite termenele de recalculare a pensiilor în plată și momentul de la care se plătește noul cuantum recalculat.

Nu-i nimic, Normele Metodologice sunt mai ușor de atacat în contencios administrativ. Cam așa a pățit și Guvernul Boc cu HG 735/2010 de aplicare a L 119/2010.

Pe măsură ce ne apropiem de termenul scadent al Jalonului 215 al PNRR, se conturează tot mai mult intenția sistemului militar de a păstra actualele inechități generate tot de el în aplicarea legii pensiilor militare.

In loc de două categorii de pensionari militari, vom avea, după aplicarea așa zisei reforme, trei categorii de pensionari, categorii diferențiate de modul de stabilire a cuantumului pensiei militare.

Prima categorie este cea a vechilor pensionari, cu pensii stabilite/recalculate/actualizate până la 15 septembrie 2017, pensii al căror cuantum poate  să ajungă la 102% dintr-o bază de calcul înghețată la nivelul anului 2017, bază stabilită  din media soldelor brute a 6 luni consecutive alese din ultimii 5 ani de activitate, solde actualizate la nivelul anului 2017.

A doua categorie este cea a pensionarilor care au ieșit la pensie după 15 09 2017, potrivit modificărilor aduse articolului 60 din lege prin OUG nr. 59/2017, cu un cuantum net care nu poate fi mai mare de 58,5% din media a 6 solde brute alese din ultimii cinci ani de activitate, solde actualizate la momentul deschiderii dreptului. de pensie.

A treia categorie va fi cea căreia îi vor fi  stabilite  drepturile de pensie după intrarea în vigoare a legii Jalonului 215, cu pensii nete care nu vor putea fi mai mari de 58,5% din media a 12 solde lunare  brute alese din ultimii 5 ani de activitate, solde actualizate la momentul deschiderii dreptului de pensie.

Cu cât ne depărtăm de anul 2017, baza de calcul crește în  măsura creșterii valorii soldelor de grad și funcție potrivit Legii 153/2017.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215
Unde altundeva dacă nu la RTV ?

Zice că în luna ianuarie vor fi câteva zile de întârziere în plata pensiilor.

Despre proiectul legii pensiilor speciale zice că se află la Banca Mondială până mîine dimineață… pentru ultimele modelări înainte de a fi prezentat CE.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Rezerve petrol Marea Neagră

 Dincolo de fastul ceremonial de la Cotroceni cu care Iohannis și-a primit oaspeții din Azerbaidjan, Georgia și Ungaria, de importanța acordului pentru securitatea energetică a Europei.. ca alternativă la dependența de Rusia, este interesant de urmărit limbajul trupului oficialilor participanți, în special al premierului Viktor Orban.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 NOTA

-Proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 130/2021, Pl x nr.52/2002 este încă în dezbatere la Camera Deputaților, camera decizională,

-Pentru cei care se entuziasmează, decizia CCR este valabilă numai în viitor. 

-Fiind contestat in contencios administrativ art. XXIV din OUG,  Curtea de Apel București urmează să decidă acordarea petentului drepturile afectate încă de la intrarea în vigoare a ordonanței.

-De la data publicării Deciziei CCR în Monitorul Oficial, aplicarea textelor de lege declarate neconstituționale se suspendă.

-Parlamentul poate să decidă prin lege aceleași măsuri fiscale, dar ele vor fi aplicate numai  după intrarea în vigoare a legii.

-Cei care doresc să invoce această decizie într-o actiune de contencios administrativ o pot face în termen de un an de la publicarea deciziei în MO, potrivit art. 9 alin.(4).

-potrivit paginii CCR cu Sedinta din 15 12 2022, excepțiile sunt ridicate de câteva zeci de doamne din Alba Iulia, Timișoara, Tg. Mureș și București, rar apar și niște domni. Par a fi judecători, procurori și avocați. 

Să le felicităm pe doamnele care au contestat OUG 130/2021 în contenncios administrativ și au reușit să convingă CCR că stabilirea CASS pe pensii prin ordonanță de urgență este neconstituțională.

CCR

Comunicat de presă,15 decembrie 2022


2. Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.XXIV 

-pct.11 [cu referire la art.153 alin.(1) lit.f ind.2)], 

-pct.12 [cu referire la art.154 alin.(1) lit.h) sintagma „de până la suma de 4.000 lei lunar inclusiv”], 

-pct.13 [cu referire la art.155 alin.(1) pct.a ind.1)], 

-pct.14 [cu referire la sintagma „venituri din pensii” din cuprinsul titlului secţiunii a 3-a capitolul III al titlului V „Contribuții sociale obligatorii”], 

-pct.16 [cu referire la art.157 ind.3], 

-pct.17 [cu referire la sintagma „precum și al veniturilor din pensii” din cuprinsul titlului secțiunii a 4-a capitolul III al titlului V „Contribuții sociale obligatorii”], 

-pct.18 [cu referire la art.168 alin.(1) în privința trimiterii la art.153 alin.(1) lit.f ind.2), alin.(5) în privința trimiterii la art.157 ind.3 și alin.(7) ind.1] și

 -pct.19 [cu referire la alin.(1) lit.a) în privința trimiterii la art.153 alin.(1) lit.f ind.2)] și art.XXV alin.(1) lit.c) [cu referire la pct.12, 13, 16, 18 în privința alineatelor (1) și (5) ale art.168 și pct.19] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

În esență, Curtea a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.130/2021  a diminuat cuantumul pensiei prin instituirea unei contribuții la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Or, prin  ordonanță de urgență nu se poate diminua cuantumul pensiei, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contribuții, pentru că o asemenea măsură conduce la o afectare a dreptului la pensie prevăzut de art.47 alin.(2) din Constituție, fiind, astfel, contrară art.115 alin.(6) din Constituție, care interzice afectarea drepturilor și libertăților fundamentale prin ordonanțe de urgență.

De reținut preambulul încheierii prin care Curtea de Apel București a sesizat CCR cu excepția de neconstituționalitate, la cererea unui contestator al dispozițiilor din OUG nr. 130/2021 care a chemat Guvernul în contencios administrativ.

Curtea de apel Bucuresti

Incheiere….

Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub numărul …/2/2022, reclamantul …, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI anularea art. XXIV pct. 13 din OUG 130/2021 cu privire la introducerea literei al) in cuprinsul art. 155 alin. (l) din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal cu privire plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru contribuabilii ce obțin venituri din pensii ”pentru partea care depășește suma lunara de 4.000 lei”.

Zilele trecute am prezentat excepții similare ridicate de  @userul Mircea cu privire la anularea actualizării pensiilor militare prin OUG nr. 59/2017. Vezi https://www.huhurez.com/2022/12/material-care-poate-fi-folosit-de.html

Citeste pe larg

By:
On:
In: Legea 127/2019

Potrivit dispozițiilor finale ale L 127/2019, așa cum au fost modificate de Guvernul Cîțu, noua lege privind pensiile din sistemul public ar fi trebuit să intre în vigoare în luna septembrie, anul viitor.

Legea 127/2019, Articolul 182

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 septembrie 2023, cu excepția:

(la 01-09-2023, Partea introductivă a alineatului (1) din Articolul 182 , Capitolul II , Titlul VII a fost modificată de Punctul 3, Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 8 din 18 februarie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 168 din 18 februarie 2021 )

a) art. 86 alin. (2) lit. a), care intră în vigoare la data de 1 septembrie 2019;

b) art. 86 alin. (2) lit. b), care intră în vigoare la data de 1 septembrie 2020;

b^1) art. 86 alin. (2) lit. c), care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023;

(la 15-12-2021, Litera b^1) din Alineatul (1) , Articolul 182 ,Capitolul II , Titlul VII a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 125 din 15 decembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1189 din 15 decembrie 2021 )

b^2) art. 86 alin. (2) lit. b^1), care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2022;”

Noua ordonanță de urgență dată de Guvernul Ciucă, OUG nr. 168/2022, cea care a indexat suplimentar pensiile militare,  a amânat aplicarea legii cât și indexarea valorii punctului de pensie cu 50% din creșterea salariului mediu brut până la 01 01 2024. Intre timp va fi coafată potrivit Jalonului   214 al PNRR.

OUG nr. 168/2022, Articolul XLVI

„Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 86 alineatul (2), după litera b^1) se introduce o nouă literă, lit. b^2), cu următorul cuprins:

b^2) la data de 1 ianuarie 2023 – 1.785 lei;

2. La articolul 86 alineatul (2), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

c) începând cu anul 2024, valoarea prevăzută la lit. b^2) se majorează cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicați de Institutul Național de Statistică. Majorarea și data de acordare se stabilesc anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

3. La articolul 182 alineatul (1), partea introductivă și litera b^1) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024, cu excepția:

…………………………………………….

b^1) art. 86 alin. (2) lit. c), care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024;

4. La articolul 182 alineatul (1), după litera b^2) se introduce o nouă literă, lit. b^3), cu următorul cuprins:

b^3) art. 86 alin. (2) lit. b^2), care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023;”

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215
Marcel Boloș a spus la sfârșitul ședinței de guvern din 14 dec. 2022 că nu mai este o prioritate emiterea unei reglementări privind pensiile speciale până la sfârșitul anului. 
Rezolvarea problemei se amână până în lunile martie-aprilie 2023, când România transmite cererea nr. 3 de finanțare la CE. De ce nu… până la rocada guvernamentală din mai? Abia atunci Ciucă nu va mai reprezenta o piedică pentru reforma pensiilor militare.
Vezi de la minutul 12 în înregistrare.



 Reporter: Vă rog să ne spuneți ce se întâmplă cu reforma pensiilor speciale. Ar fi trebuit să fie adoptată până la finalul acestui an, însă legea nu a ajuns încă în guvern.

Marcel Boloş: Acum, termenul pe care îl avem în Planul Național de Redresare și Reziliență, într-adevăr, este 31 decembrie 2022, dar nu este un termen care, în cazul în care nu se respectă, are un impact financiar asupra intereselor României. Condiția, de fiecare dată, este ca până la depunerea cererii de plată numărul 3, în cazul nostru ar fi martie sau aprilie, când va dispune Guvernul României, să fie cerința îndeplinită. Așadar, până la transmiterea oficială a cererii de plată numărul 3 avem această obligație, ca să închidem jalonul 215 și, după cum se știe, cerințele pe care le urmărește Comisia Europeană, în ceea ce privește sustenabilitatea cheltuielilor cu pensiile speciale, au rămas aceleași, și anume: 
1 – ar fi să revenim în acea stare de normalitate privind reglementările pentru pensiile speciale; apoi 
2 – să avem o soluție pentru pensiile care depășesc un anumit nivel, un anumit plafon și sunt convins că acest lucru va fi propus de către Ministerul Muncii și împreună cu Ministerul Finanțelor, pentru a avea jalonul îndeplinit; şi, desigur, 
3 – ar fi problema de sustenabilitate, pe această condiție trebuie făcute simulări și văzut în timp ce se întâmplă cu evoluția acestei categorii de cheltuieli, pentru a putea fi suportabil din bugetul de pensii sau din bugetul de stat, după caz, pe termen lung.

Reporter: Domnule ministru, asta înseamnă că reforma pensiilor am putea s-o avem abia în martie sau aprilie?

Marcel Boloş: Dacă privim din perspectiva Planului Național de Redresare și Reziliență, termenul acesta este, acum să vedem varianta care va ajunge în mod oficial să fie discutată și dezbătută la nivelul Parlamentului. Eu nu sunt de principiu ca să ne grăbim pentru a ajunge să respectăm termenul, dar jalonul în continuare să fie o problemă pentru România. Eu cred că aici trebuie avută puţină răbdare pentru că mai bine să avem temele făcute. Ați văzut că din această perspectivă, Ministerul Muncii a derulat discuții cu Comisia Europeană dar în continuare pledez pentru a avea jalonul maturizat decât rezolvat în pripă, şi apoi punând interesele României, mă rog, din punct de vedere al impactului financiar și dificultăților de negociere pe care ulterior, le-am avea cu Comisia Europeană. 

Reporter: Domnule ministru, se discută în spațiul public, de ani de zile, despre aceste pensii speciale. De ce există această ezitare a guvernului în a aplica reforma?

Marcel Boloş: Nu cred că este o ezitare, eu cred că este vorba de a avea un proiect de ordonanță care să răspundă la condițiile pe care le-am menționat pentru că va fi foarte dificil de convins Comisia, indiferent ce tipuri de reglementări am avea sau cum am gândi reforma pensiilor speciale, dacă în spate nu vor fi simulările care privesc evoluția acestei categorii de cheltuieli pe termen mai lung – va fi foarte greu de convins că proiectul nostru de reformă este unul sustenabil și unul care să ne permită plata acestor cheltuieli pe termen lung. Deci, cred eu că aici va trebui să avem un pic de răbdare, pentru că termenul v-am precizat care este, nu putem trimite cererea de plată numărul 3 la Comisia Europeană, fără ca să nu avem acest jalon, să zicem, limpezit din perspectiva Comisiei și mai bine să avem un agrement, cum a fost şi cu decarbonizarea. Mai bine am așteptat să avem un agrement cu Comisia Europeană, decât să-l trimitem și să ne respingă cererea de plată. O respingere a cererii de plată nu are consecințe, cum să vă spun, pozitive asupra stabilității financiare a României. Trebuie să ne gândim și la acest lucru, de impactul pe care l-am avea în piețele financiare, sau cursul de schimb valutar, sau tot ce înseamnă o astfel de decizie la nivelul Comisiei Europene.

Reporter: Ca să fie clar: cursul leu- euro ar putea să fie influențat dacă această cerere ar fi respinsă, există acest risc?

Marcel Boloş: Există acest risc de instabilitate financiară, cred că toată lumea este conștientă că atunci când organismele financiare internaționale ar avea o astfel de decizie din partea Comisiei de respingere a cererii de plată, nu cred că ar fi de bun augur pentru ceea ce înseamnă, repet, stabilitatea financiară a României. Eu cred de fiecare dată că e bine, atunci când transmitem cererea de plată, mai ales când discutăm de jaloane și ținte sensibile, să avem maturizate jaloanele și temele de casă făcute în agrement cu Comisia Europeană. În caz contrar, sunt implicații pe care ni le asumăm.

Citeste pe larg