Expunerea Generalului Mircia Chelaru la Fundația Nicolae Titulescu despre ce inseamnă vecinătatea imediată și vecinătatea apropiată pentru Moscova. 

In vecinătatea imediată Rusia nu negociază. 

Cazul Transnistria. 
Romania a fost atenționată in 1992 să nu se amestece in conflictul din Transnistria. Conflictul trebuia rezolvat de Ucraina și de Federația Rusă.

Predicțiile lui Chelaru:
-R.Moldova nu va intra niciodată in UE impreună cu piatra de moară Transnistria.
-Basarabia nu se va uni cu România dacă va include și Transnistria.
-Ucraina va rămâne in continuare și va fi locul din care vor fi generate alte  casus belli.

Regal, Mircia Chelaru la Fundația Nicolae Titulescu. 
Moderator, Adrian Năstase.
Coliziune verbală cu Iulian Fota.

  

Citeste pe larg

 Este pentru prima oară când președinta R. Moldova afirmă tranșant că este de acord cu reunificarea R. Moldova cu Romania. 

Noile actiuni si declaratii expansioniste ale președintelui Trump au sporit temerile și la Chișinău că ar exista o ințelegere intre Rusia și SUA pentru reimpărțirea sferelor de influență, astfel incât in viitor presiunile Federației Ruse asupra R.Moldova să crească

Maia declară ziaritilor britanici că nu ar exista o majoritate in R Moldova pentru reunificare, dar există petru aderarea la UE.

Cine ar putea organiza un referendum in R.Moldova, dacă nu Maia Sandu, Guvernul și Parlamentul R. Moldova?

In Romania nu cred că se impune un referendum pentru reintegrarea  in hotarele sale a fostului teritoriu cotropit de Imperiul Tarist și Uniunea Sovietică in anii 1812 si 1940.

Problema Transnistriei ar putea fi rezolvată prin negocieri intre Romania, Rusia și Ucraina.


Dați pe setari in videoclipul de mai jos subtitrare in limba română!

Citeste pe larg

 Este pentru prima oară când președinta R. Moldova afirmă tranșant că este de acord cu reunificarea R. Moldova cu Romania. 

Noile actiuni si declaratii expansioniste ale președintelui Trump au sporit temerile și la Chișinău că ar exista o ințelegere intre Rusia și SUA pentru reimpărțirea sferelor de influență, astfel incât in viitor presiunile Federației Ruse asupra R.Moldova să crească

Maia declară ziaritilor britanici că nu ar exista o majoritate in R Moldova pentru reunificare, dar există petru aderarea la UE.

Cine ar putea organiza un referendum in R.Moldova, dacă nu Maia Sandu, Guvernul și Parlamentul R. Moldova?

In Romania nu cred că se impune un referendum pentru reintegrarea  in hotarele sale a fostului teritoriu cotropit de Imperiul Tarist și Uniunea Sovietică in anii 1812 si 1940.

Problema Transnistriei ar putea fi rezolvată prin negocieri intre Romania, Rusia și Ucraina.


Dați pe setari in videoclipul de mai jos subtitrare in limba română!

Citeste pe larg

 Este pentru prima oară când președinta R. Moldova afirmă tranșant că este de acord cu reunificarea R. Moldova cu Romania. 

Noile actiuni si declaratii expansioniste ale președintelui Trump au sporit temerile și la Chișinău că ar exista o ințelegere intre Rusia și SUA pentru reimpărțirea sferelor de influență, astfel incât in viitor presiunile Federației Ruse asupra R.Moldova să crească

Maia declară ziaritilor britanici că nu ar exista o majoritate in R Moldova pentru reunificare, dar există petru aderarea la UE.

Cine ar putea organiza un referendum in R.Moldova, dacă nu Maia Sandu, Guvernul și Parlamentul R. Moldova?

In Romania nu cred că se impune un referendum pentru reintegrarea  in hotarele sale a fostului teritoriu cotropit de Imperiul Tarist și Uniunea Sovietică in anii 1812 si 1940.

Problema Transnistriei ar putea fi rezolvată prin negocieri intre Romania, Rusia și Ucraina.


Dați pe setari in videoclipul de mai jos subtitrare in limba română!

Citeste pe larg

 Este pentru prima oară când președinta R. Moldova afirmă tranșant că este de acord cu reunificarea R. Moldova cu Romania. 

Noile actiuni si declaratii expansioniste ale președintelui Trump au sporit temerile și la Chișinău că ar exista o ințelegere intre Rusia și SUA pentru reimpărțirea sferelor de influență, astfel incât in viitor presiunile Federației Ruse asupra R.Moldova să crească

Maia declară ziaritilor britanici că nu ar exista o majoritate in R Moldova pentru reunificare, dar există petru aderarea la UE.

Cine ar putea organiza un referendum in R.Moldova, dacă nu Maia Sandu, Guvernul și Parlamentul R. Moldova?

In Romania nu cred că se impune un referendum pentru reintegrarea  in hotarele sale a fostului teritoriu cotropit de Imperiul Tarist și Uniunea Sovietică in anii 1812 si 1940.

Problema Transnistriei ar putea fi rezolvată prin negocieri intre Romania, Rusia și Ucraina.


Dați pe setari in videoclipul de mai jos subtitrare in limba română!

Citeste pe larg

 


56.490 de vizionări 13 nov. 2025

Prima operațiune specială lansată de Rusia după destrămarea URSS a avut loc împotriva românilor. Direcția în care pornise Republica Moldova după 1990, una de apropiere față de România și de ieșire din orbita Moscovei, a dus la reacția regimului de la Kremlin.
Sub pretextul protejării minorității rusofone din Transnistria, care ar fi fost persecutată și supusă pericolului unui genocid din partea românilor din Republica Moldova, Rusia a declanșat un război în fosta republică sovietică. În 1992, provocările rusești s-au transformat în agresiune directă, ceea ce a dus la confruntare militară. În sprijinul separatiștilor organizați, finanțați și înarmați de Rusia au intervenit atât trupele Armatei a 14-a rusești (care staționau în Republica Moldova), cât și voluntari cazaci din Ucraina.
Comandorul Sandu Valentin Mateiu, fost atașat militar la Ambasada României de la Chișinău și ofițer cu 20 de ani de activitate în serviciul de informații al Armatei române, vine la Colecționarul de istorie pentru a descrie întreaga conjunctură care a dus la războiul transnistrean – pe care comandorul Mateiu îl numește explicit „ultimul război româno-rus“ -, evoluția ostilităților și consecințele acestui conflict până în zilele noastre.
Vizionare plăcută!

PRESSONE

Citeste pe larg

 


56.490 de vizionări 13 nov. 2025

Prima operațiune specială lansată de Rusia după destrămarea URSS a avut loc împotriva românilor. Direcția în care pornise Republica Moldova după 1990, una de apropiere față de România și de ieșire din orbita Moscovei, a dus la reacția regimului de la Kremlin.
Sub pretextul protejării minorității rusofone din Transnistria, care ar fi fost persecutată și supusă pericolului unui genocid din partea românilor din Republica Moldova, Rusia a declanșat un război în fosta republică sovietică. În 1992, provocările rusești s-au transformat în agresiune directă, ceea ce a dus la confruntare militară. În sprijinul separatiștilor organizați, finanțați și înarmați de Rusia au intervenit atât trupele Armatei a 14-a rusești (care staționau în Republica Moldova), cât și voluntari cazaci din Ucraina.
Comandorul Sandu Valentin Mateiu, fost atașat militar la Ambasada României de la Chișinău și ofițer cu 20 de ani de activitate în serviciul de informații al Armatei române, vine la Colecționarul de istorie pentru a descrie întreaga conjunctură care a dus la războiul transnistrean – pe care comandorul Mateiu îl numește explicit „ultimul război româno-rus“ -, evoluția ostilităților și consecințele acestui conflict până în zilele noastre.
Vizionare plăcută!

PRESSONE

Citeste pe larg

 


56.490 de vizionări 13 nov. 2025

Prima operațiune specială lansată de Rusia după destrămarea URSS a avut loc împotriva românilor. Direcția în care pornise Republica Moldova după 1990, una de apropiere față de România și de ieșire din orbita Moscovei, a dus la reacția regimului de la Kremlin.
Sub pretextul protejării minorității rusofone din Transnistria, care ar fi fost persecutată și supusă pericolului unui genocid din partea românilor din Republica Moldova, Rusia a declanșat un război în fosta republică sovietică. În 1992, provocările rusești s-au transformat în agresiune directă, ceea ce a dus la confruntare militară. În sprijinul separatiștilor organizați, finanțați și înarmați de Rusia au intervenit atât trupele Armatei a 14-a rusești (care staționau în Republica Moldova), cât și voluntari cazaci din Ucraina.
Comandorul Sandu Valentin Mateiu, fost atașat militar la Ambasada României de la Chișinău și ofițer cu 20 de ani de activitate în serviciul de informații al Armatei române, vine la Colecționarul de istorie pentru a descrie întreaga conjunctură care a dus la războiul transnistrean – pe care comandorul Mateiu îl numește explicit „ultimul război româno-rus“ -, evoluția ostilităților și consecințele acestui conflict până în zilele noastre.
Vizionare plăcută!

PRESSONE

Citeste pe larg

 


56.490 de vizionări 13 nov. 2025

Prima operațiune specială lansată de Rusia după destrămarea URSS a avut loc împotriva românilor. Direcția în care pornise Republica Moldova după 1990, una de apropiere față de România și de ieșire din orbita Moscovei, a dus la reacția regimului de la Kremlin.
Sub pretextul protejării minorității rusofone din Transnistria, care ar fi fost persecutată și supusă pericolului unui genocid din partea românilor din Republica Moldova, Rusia a declanșat un război în fosta republică sovietică. În 1992, provocările rusești s-au transformat în agresiune directă, ceea ce a dus la confruntare militară. În sprijinul separatiștilor organizați, finanțați și înarmați de Rusia au intervenit atât trupele Armatei a 14-a rusești (care staționau în Republica Moldova), cât și voluntari cazaci din Ucraina.
Comandorul Sandu Valentin Mateiu, fost atașat militar la Ambasada României de la Chișinău și ofițer cu 20 de ani de activitate în serviciul de informații al Armatei române, vine la Colecționarul de istorie pentru a descrie întreaga conjunctură care a dus la războiul transnistrean – pe care comandorul Mateiu îl numește explicit „ultimul război româno-rus“ -, evoluția ostilităților și consecințele acestui conflict până în zilele noastre.
Vizionare plăcută!

PRESSONE

Citeste pe larg

 Maia Sandu și Nicușor Dan au făcut astăzi o baie de mulțime în preajma Pieții Marii Adunări Naționale, după ce au depus flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Este pentru prima dată de la Traian Băsescu încoace, când un președinte al României este primit cu atâta căldură de basarabeni.

Cei doi șefi de stat au discutat cu cetățenii, au făcut poze și au ascultat doleanțele lor.

Mulți dintre cei adunați au scandat diferite lozinci unioniste: „Unire, acum s-au niciodată”, „Trăiască, trăiască, trăiască și-nflorească Moldova, Ardealul și Țara Românească!”.

Citeste pe larg

 

Podul simbolic de flori va fi inlocuit cu sprijinul UE in pod real de piatra intre cele 2 tari romanesti.

Azi, 26 aprilie 2025, în zona localităţii Zagarancea, Republica Moldova, oficialitati din Romania si R. Moldova au participat la momentul primelor foraje pentru pilonii podului de peste Prut, realizat în regim de autostradă. Podul face parte din autostrada A8 Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş.
Vicepresedintele guvernului roman, Marian Neacsu, a subliniat ca pe acest pod va trece autostrada prin care Republica Moldova va ajunge in Uniunea Europeana.
La festivitate a participat si fostul comisar european pentru transporturi, Adina Vălean, care i-a informat pe moldoveni ca in cei cinci ani de comisariat a reusit sa integreze transporturile din Basarabia in UE. Prezentatorul moldovean al festivitatii nu a reusit sa-i pronunte corect numele.
In public se afla si viitorul presedinte al Romaniei
Ministrul moldovean al transporturilor a anuntat ca autostrada A8,  Tg-Mures – Iasi – Ungheni va continua pana la Chisinau si mai departe pana la Odesa.


Citeste pe larg

 

Podul simbolic de flori va fi inlocuit cu sprijinul UE in pod real de piatra intre cele 2 tari romanesti.

Azi, 26 aprilie 2025, în zona localităţii Zagarancea, Republica Moldova, oficialitati din Romania si R. Moldova au participat la momentul primelor foraje pentru pilonii podului de peste Prut, realizat în regim de autostradă. Podul face parte din autostrada A8 Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş.
Vicepresedintele guvernului roman, Marian Neacsu, a subliniat ca pe acest pod va trece autostrada prin care Republica Moldova va ajunge in Uniunea Europeana.
La festivitate a participat si fostul comisar european pentru transporturi, Adina Vălean, care i-a informat pe moldoveni ca in cei cinci ani de comisariat a reusit sa integreze transporturile din Basarabia in UE. Prezentatorul moldovean al festivitatii nu a reusit sa-i pronunte corect numele.
In public se afla si viitorul presedinte al Romaniei
Ministrul moldovean al transporturilor a anuntat ca autostrada A8,  Tg-Mures – Iasi – Ungheni va continua pana la Chisinau si mai departe pana la Odesa.


Citeste pe larg