By:
On:
In: Cultură-Educaţie
Fetească ori Băbească („E curată, românească”), horincă („de familie, de tradiție”), zacuscă („cu hribi, cu vinete sau cu fasole, de ce nu?”) sau mâncărică de praz și întregul inventar aproape nesfârșit de ciorbe, plus nenumărate alte bucate „istorice” sau „modernizate cu cap”, sunt la baza reconstrucției „brandului de țară” al țării noastre, susțin inițiatorii legii (79/2019) care proclamă prima duminică din octombrie, în fiecare an, drept Zi națională a gastronomiei și vinurilor din România – jurnaliștii și activiștii sociali Cosmin Dragomir și Cezar Ioan. (Fotografii de Sorin Retevoi) Festivalul “Scrumbii de Rusalii, reuniunea de “Vinuri și bucate dobrogene” dar și “Craiova, capitală gastronomică est-europeană” sau “Conferințele gastronomice” sunt doar începutul Într-o conversație purtată cu prilejul anunțării celui mai recent proiect de promovare turistică a unei localități – e vorba de seria care începe cu Festivalul „Scrumbii de Rusalii”, care are loc în Satul Pescăresc Tradițional al municipiului Tulcea în 6-8 iunie 2025, și care continuă cu acțiunea dedicată aceluiași scop în Capitală, în 14-15 iunie, sub numele de „Vinuri și bucate dobrogene” – Cosmin Dragomir și Cezar Ioan au anunțat și continuarea unei campanii care a debutat în 2024 și care consacră municipiul Craiova drept „capitală gastronomică est-europeană” (târg-festival cu participare internațională, urmat de vânzări de preparate tipice din 11 țări europene într-o rețea de 11 restaurante de top din Bănie). Interesul public în creștere față de gastronomia românească arată clar o direcție pe care se construiește imaginea de țară „Vedem un interes în creștere – din partea publicului, în primul rând, dar și din partea autorităților, asociațiilor și companiilor private din HoReCa – pentru înțelegerea gastronomiei ca vector de promovare a unor destinații turistice de la noi din țară”, a afirmat Cezar Ioan, care și explică: “Dacă păstrăm în minte niște vorbe înțelepte – că suntem ceea ce mâncăm, că dragostea trece prin stomac și că cine mănâncă împreună, rămâne împreună – devine foarte clar că una dintre cele mai importante surse de identitate, de coeziune comunitară și de atractivitate către descoperire, către experiențe noi și seducătoare, este mâncarea, “cu tot alaiul ei” de băuturi și ritualuri mai vechi sau mai moderne”.  Bucătăria românească de azi e o sinteză pe care nu o regăsești nicăieri în altă parte Cei doi activiști arată că „este de datoria conducătorilor din administrațiile locale, dar și a oamenilor de cultură, de artă și de afaceri din domeniul ospitalității, să redescopere și să scoată la lumină, în toată splendoarea lor, rețete și ingrediente regionale. Gastronomia nu e un moft, nu e o distracție, ci este – și asta e extraordinar de important de notat! – unul dintre elementele fundamentale care au ținut pur și simplu în viață locuitorii acestor meleaguri. Și este fascinant să observăm cum România de azi, departe de a fi “furat” sau “primit de pomană” rețete de la cele trei mari imperii înconjurătoare și a grupurilor etnice conlocuitoare, a integrat, a sintetizat și a îmbogățit aceste rețete, transformându-le în cu totul altceva – ceva distinct, definitoriu”. România e sigură, accesibilă, frumoasă și deosebit de ofertantă gustativ Cei doi inițiatori ai Zilei naționale pentru gastronomia și vinurile din România sunt de părere că „poți merge în Turcia și vei degusta foarte bine bucătărie otomană, poți merge în Rusia sau Ucraina și să te delectezi cu preparatele slavilor și poți merge la Viena să te bucuri de bucatele Europei centrale, dar numai în România poți întâlni, la un loc, toate aceste tipologii de mâncăruri”. Ei mai arată că țara noastră este una sigură pentru turiști, din ce în ce mai accesibilă prin linii aeriene și terestre de transport, relativ ieftină față de marile capitale europene și, totodată, oferă o diversitate deosebită de peisaje, gusturi, produse, obiceiuri și culturi locale și regionale. „Noua ospitalitate românească, cea la care încercăm și noi să punem umărul prin acțiunile și ideile noastre, poate fi o propunere, o ofertă de nerefuzat pentru majoritatea turiștilor din grupul țintă de interes din punct de vedere al veniturilor, al educației și al intereselor”, mai îndeamnă la reflecție pe toți cei interesați Cosmin Dragomir și Cezar Ioan.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
Presa scrisă este un element de bază în societatea informației, cu atât mai mult cu cât devine esențială capacitatea de a distinge între adevăr și fake news. La Sala de lectură a Bibliotecii Județene „I.A. Bassarabescu” Giurgiu (Șos. București, nr. 53) puteți consulta în orice zi, gratuit, de luni până vineri, în intervalul orar 8-18, publicații periodice reprezentative din domenii variate, care includ: literatură, artă, politică, istorie, științe, divertisment și mondenități, dar și legislație actualizată permanent. Publicații zilnice: Adevărul Click Jurnalul Libertatea România liberă Monitorul Oficial al României, Partea I Publicații săptămânale: Dilema Veche Formula As Magazin Cultural Științific Observator Cultural România literară Publicații lunare: Historia Ramuri Tribuna Învățământului (apariție trimestrială)

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
Biblioteca Judeţeana „I.A. Bassarabescu” Giurgiu vă invităla fim, luni, 24 martie, ora 11.00, într-un proiect de excepție care aduce un număr tot mai mare de vizitatori la Biblioteca Județeană Giurgiu. Vă puteți înscrie la telefon 0246/21.23.46 În program -„Micul erou” – aduce cu sine o dorință nespusă de a petrece timp împreună, o problemă de actualitate în contextul societății moderne care tinde să acapareze tot mai mult din viața personală. -„Dorința unui șoricel” – familia înseamnă dragoste și o legătură puternică dincolo de timp și spațiu, aceasta își dorește cu ardoare un suflet rămas singur pe lume. -„Atacul peștelui balon” – o comedie românească, cu tentă retro, într-un mediu desprins parcă din amintirile bunicilor noștri, în care o investigație tulbură ape adânci. -„Trofeul tinereții” – vă mai amintiți excursiile la băi, lungile drumuri și peisajele rămase ancorate în timp, demne statui ale unor vremuri apuse? Le vom parcurge împreună, pe firul depănat din memoria unui fost călător. Biblioteca Judeteana “I.A. Bassarabescu” Giurgiu

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
Biblioteca Judeţeana „I.A. Bassarabescu” Giurgiu vă invităla fim, luni, 24 martie, ora 11.00, într-un proiect de excepție care aduce un număr tot mai mare de vizitatori la Biblioteca Județeană Giurgiu. Vă puteți înscrie la telefon 0246/21.23.46 În program -„Micul erou” – aduce cu sine o dorință nespusă de a petrece timp împreună, o problemă de actualitate în contextul societății moderne care tinde să acapareze tot mai mult din viața personală. -„Dorința unui șoricel” – familia înseamnă dragoste și o legătură puternică dincolo de timp și spațiu, aceasta își dorește cu ardoare un suflet rămas singur pe lume. -„Atacul peștelui balon” – o comedie românească, cu tentă retro, într-un mediu desprins parcă din amintirile bunicilor noștri, în care o investigație tulbură ape adânci. -„Trofeul tinereții” – vă mai amintiți excursiile la băi, lungile drumuri și peisajele rămase ancorate în timp, demne statui ale unor vremuri apuse? Le vom parcurge împreună, pe firul depănat din memoria unui fost călător. Biblioteca Judeteana “I.A. Bassarabescu” Giurgiu

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
În antichitate, romanii celebrau Anul Nou în ziua de 1 martie, iar luna era dedicată zeului Marte, care, înainte de a deveni simbolul războiului, a fost un ocrotitor al vegetaţiei şi protector al căsătoriilor. Poporul român, la fel ca alte neamuri din jurul său, celebrează în fiecare an Mărțișorul – începutul primăverii – zi dedicată feminității, sărbătoare care acum este urmată  și consolidată de 8 martie, Ziua Femeii. Începând cu 2017, Mărțișorul, diminutivul lui marț, vechiul nume popular pentru luna martie, face parte din patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității al UNESCO. Organizația Învie Tradiția sărbătorește aceste zile speciale prin organizarea unui Târg de Mărțișor, care are loc atât în showroom-ul său de pe strada Mihai Eminescu, nr 142 din București, în fiecare zi între orele 10:00 și 17:00, dar și online. Aici, simbolic, fiecare șnur alb-roșu împletește o poveste, fiecare pandantiv cusut aduce cu el norocul și speranța unui nou început. Puteți găsi mărțișoare pentru toate gusturile: din lemn, ceramică, pânză sau brodate, fiecare având un farmec aparte. Fie că doriți un model tradițional, inspirat din vechile motive populare, fie unul delicat și modern, meșteșugarii noștri au creat adevărate bijuterii, menite să fie purtate cu mândrie. Și pentru că un mărțișor merită să fie oferit împreună cu un dar de suflet, sunteți așteptați și cu alte surprize: ii tradiționale cusute cu măiestrie, ceramică pictată manual, obiecte de decor inspirate din folclor și chiar delicii culinare artizanale. Știm cu toții că primăvara aduce prospețime, flori și sentimentul momentelor împărtășite. Un mărțișor oferit din inimă, poate o cană ceramică, însoțită de miere și dulceață, poate transforma orice zi într-o sărbătoare. Învie Tradiția este un proiect național care susține meșterii populari și producătorii locali, contribuind la promovarea și perpetuarea meșteșugurilor tradiționale românești. Cu fiecare ediție a târgului, Învie Tradiția aduce în prim-plan frumusețea artei populare și creează o punte între trecut și prezent, oferind o nouă piață de desfacere pentru produsele autentice.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
Biblioteca Județeană din Giurgiu este partener, în perioada 3 -5 martie 2025,  în Festivalul online „Primăvară românească, pretutindeni!” Programul celor trei zile de festival se subscrie scopului general de promovare a limbii române, a culturii române, a tradițiilor, a contribuțiilor istorice și actuale ale românilor la cultura și civilizația lumii și educarea noilor generații pentru păstrarea identității culturale. Bibliotecii Județene Giurgiu îi revine misiunea de a derula activitățile de pregătire a momentelor din festival dedicate comunităților românești din afara granițelor, de a promova festivalul în rândul copiilor, familiilor, școlilor românești, din comunitățile lor, dar și în comunitatea mai largă, inclusiv în media locală. Toate aceste evenimente dedicate descoperirii limbii române frumoase din creațiile autorilor români clasici și contemporani se vor concretiza în dezbateri moderate, cu participarea scriitorilor, criticilor literari și profesorilor invitați. Astfel, ediția cu numărul 5 a Festivalului se va desfășura anul acesta cu tematica Continuitate și schimbare în viața culturală a românilor de pretutindeni. Vor avea loc intervenții online și înregistrate ale scriitorilor, actorilor, muzicienilor, artiștilor plastici, profesorilor, copiilor, ale reprezentanților instituțiilor și asociațiilor cu scop cultural din România și din comunitățile de români din teritoriile istorice și Diaspora. Agenda include evenimentul pe contul propriu și va prezenta și facilita toate intervențiile. În plus, se vor acorda premii pentru concursul de limba română din ziua a doua a festivalului și se vor elibera diplome pentru toți participanții. Participă asociații, reviste, edituri, scriitori, artiști, profesori din România și 15 țări: Franța, Italia, Spania, Belgia, SUA, UK, Serbia, Rep. Moldova, Liban, Iordania, Maroc, Bulgaria, Islanda, Canada, Grecia. Este un mod clasic și în același timp inovator prin care Biblioteca Județeană Giurgiu alege să continue moștenirea culturală românească și să aducă elemente moderne, contemporane, într-un demers unic de promovare a obiceiurilor, tradițiilor și creației populare în comunitățile reprezentate în festival.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
Proiectul național Învie Tradiția, cel mai mare magazin de artă populară, întâmpină ca de obicei sărbătorile magice ale Crăciunului într-un mod special, prin organizarea Târgului de Crăciun. Cei care doresc să cumpere produse artizanale românești, creații ale meșteșugarilor locali tinerilor creatori, atent alese, la prețuri corecte, o pot face fie la showroom-ul Învie Tradiția aflat în București, strada Mihai Eminescu, nr. 142, fie prin intermediul Târgului de Crăciun Învie Tradiția. „Am adunat din atelierele artizanilor și meșterilor populari mii de produse românești artizanale și cadouri tradiționale, pentru a cinsti obiceiurile și tradițiile, pentru ca acestea să fie transmise din generație în generație. Produse tradiționale care există în casele românilor de sute de ani: ceramică și lut, din lemn, din piele, decorațiuni și mobilier, port tradițional, obiecte de cult, suveniruri și cadouri pentru suflet”, precizează dl. Cosmin Cucoș, co-fondator Învie Tradiția. În cadrul târgului, cumpărătorii pot alege dintre următoarele categorii: Bunătăți Tradiționale Românești, Obiecte din atelierele meșterilor populari, Coșuri cadou de Crăciun, Cadouri corporate, Colțul artizanilor tineri, Cadouri pentru bugete mici și Vestimentație inspirată de tradiție. Târgul promite o experiență de neuitat, oferind vizitatorilor o gamă variată de cadouri tradiționale românești, create cu migală și pasiune de meșteri populari din cele mai renumite regiuni etnografice ale țării. Mii de obiecte unice, de la decorațiuni de Crăciun și articole vestimentare inspirate de portul popular, până la bunătăți culinare specifice sărbătorilor sunt disponibile pentru cei care doresc să aducă spiritul autentic al României în casele lor. Organizatorii oferă și o zonă specială pentru cadourile corporate, ideale pentru companiile care doresc să îmbine tradiția cu eleganța în darurile oferite partenerilor de afaceri și angajaților. Cu o varietate de coșuri cadou și pachete personalizabile se oferă soluții adaptate pentru fiecare buget și preferință. Învie Tradiția este un proiect național care susține meșterii populari și producătorii locali, contribuind la promovarea și perpetuarea meșteșugurilor tradiționale românești. Cu fiecare ediție a târgului, Învie Tradiția aduce în prim-plan frumusețea artei populare și creează o punte între trecut și prezent, oferind o nouă piață de desfacere pentru produsele autentice.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
Comunicat se presă Teatrul Tudor Vianu are plăcerea de a anunța premiera spectacolului „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, o adaptare impresionantă a bine-cunoscutului basm cules de Petre Ispirescu, care va oferi prilejul, atât celor mici, cât și celor mari, să redescopere poveștile pline de învățăminte din folclorul românesc. Premiera spectacolului va avea loc pe data de 9 octombrie 2024, la ora 11:00,  în Sala Dem Rădulescu (Sala Mare) a Teatrului Tudor Vianu. Povestea fascinantă a lui Făt-Frumos, eroul care pornește într-o călătorie magică pentru a descoperi tărâmul nemuririi, înfruntând numeroase pericole și provocări, este pusă în scenă de tânăra regizoare Miruna Hriscu, într-o adaptare special gândită pentru copiii de toate vârstele, dar care păstrează și mesajul profund al poveștii. „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” este un spectacol magic, o aventură plină de culoare în care cei mici se vor întâlni nu doar cu eroii cunoscuți, ci și cu personaje noi, care îi vor inspira. Povestea ne îndeamnă să visăm către idealuri mărețe, să cautăm mereu ceva dincolo de orizontul obișnuit, să realizăm că adevăratele comori nu sunt cele de aur și argint, ci acelea care se ascund în prietenia sinceră, în loialitate și în curajul de a-ți urma inima. În timp ce am lucrat la acest spectacol, am descoperit un citat care m-a inspirat în tot procesul de creație : ”Adevăratul  curaj înseamna să înfrunti viața fără să tresari. Nu mă refer la momentele în care calea cea dreapta este grea, ci glorioasa la sfarsit. Vorbesc despre a indura plictiseala, dezordinea si inconvenientul de a face ceea ce este corect.” – Robin Hobb”  spune regizoarea Miruna Hriscu „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” vorbește despre curaj, devotament și înțelepciune, dar și despre sacrificiu și prețul dorinței de a atinge imposibilul, fiind totodată o invitație la visare, o reîntoarcere în lumea poveștilor care au încântat generații întregi. Managerul teatrului Tudor Vianu, Ana Sivu-Daponte, spune despre acest spectacol: „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” este unul dintre basmele care mi-au marcat copilăria, iar bucuria de a-l aduce pe scenă este imensă. Întreaga echipă a pus mult suflet în acest proiect deoarece pentru noi, este mai mult decât un spectacol, este o invitație să ne amintim de copilărie și de frumusețea poveștilor cu care am crescut. Prin această punere în scena îmi doresc ca și generațiile actuale să descopere frumusețea basmului românesc.” Scenografia este realizată de studenții de la UNARTE București, sub îndrumarea profesorilor Anca Albani și Adrian Lis. Studenții Mihaela Filip, Anemona Dragomir, Maria Bădeci, Tavita Costache, Alisia Mariș, Rianna Avram, Elena Spireanu și Youssef Ammar construiesc cu răbdare o lume de basm, plină de magie și culoare, și aduc la viață creaturi fantastice și eroi curajoș icare  vor vrăji spectatorii. Personajele basmului vor fi aduse la viață cu măiestrie de actorii: Vlad Bînzoiu, Anca Pascu, Georgiana Vrațiu, Evelyn Marcu, Robert Poiană, Ștefan Liță, Claudia Moroșanu, Delia Hriscu-Badea. Anca Pascu este cea care semnează și coregrafia spectacolului, în timp ce muzica originală, compusă de Șerban Chițu, contribuie la crearea unei lumi pline de farmec. Biletele pot fi achiziționate de la casa de bilete a teatrului. Contact și informații suplimentare: Email: teatrultudorvianu@gmail.com, Website: teatrultudorvianu.ro „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” după Petre Ispirescu Regie și dramatizare: Miruna Hriscu Distribuția: Vlad Bînzoiu, Anca Pascu, Georgiana Vrațiu, Evelyn Marcu, Robert Poiană, Ștefan Liță, Claudia Moroșanu, Delia Hriscu-Badea Coregrafie: Anca Pascu Scenografie: UNARTE București – Clasa profesorilor Anca Albani si Adrian Lis. Studenți: Mihaela Filip, Anemona Dragomir, Maria Bădeci, Tavita Costache, Alisia Marviș, Rianna Avram, Elena Spireanu și Youssef Ammar. Compoziție muzicală: Șerban Chițu

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
Asociația Mai MultVerde și voluntarii de la Novartis România au realizat prima intervenție de igienizare pe traseul ecoturistic Via Danubiana. Potrivit unui studiu realizat de Asociație, aproape 100 de tone de plastic sunt purtate anual de apele Dunării pe teritoriul României, iar astfel de acțiuni contribuie în mod semnificativ la conservarea resurselor de mediu și a ecosistemului natural al Dunării. Voluntarii au intervenit în zona Podul Prieteniei, parte din Ostrovul Mocanu, o plajă sălbatică, cu pădure și nisip fin, ce face parte dintr-o rețea de ostroave și brațe ale Dunării. Aceștia au colectat 325 de saci cu deșeuri, dintre care aproape 70% au fost plastic și aluminiu. Restul au fost deșeuri menajere (70 de saci) și o cantitate considerabilă de sticlă (35 de saci).  Acțiunea este cu atât mai importantă, cu cât în zilele următoare se preconizează creșterea debitului Dunării, inclusiv în zona Giurgiu, iar deșeurile acumulate pe malurile fluviului ar putea fi luate de ape și transportate până în Delta Dunării și Marea Neagră. Conform datelor Asociației MaiMultVerde, sectorul românesc al Dunării transportă anual, în medie, 48,5 tone de microplastic și 48 tone de macroplastic, cele mai mari concentrații fiind găsite la suprafața apei, dar și la adâncime mai mare, până spre fundul apei, ceea ce are un impact major asupra biosferei acvatice. Polietilena a fost identificată în toate probele, în proporție de 52-86%. Acest polimer este întâlnit în majoritatea ambalajelor alimentare și produselor de uz casnic precum pungile și recipientele. Via Danubiana este cel mai nou traseu ecoturistic din țară noastră, ce se întinde momentan pe o lungime de 100 km de-a lungul Dunării, în județul Giurgiu, și este gândit de Asociația MaiMultVerde cu scopul principal de a promova ecoturismul în comunitățile dunărene. „Suntem extrem de fericiți să ne alăturăm acestei inițiative și admirăm eforturile Asociației MaiMultVerde. Implicarea noastră este mai mult decât un simplu gest de responsabilitate socială, este o expresie a valorilor care definesc Novartis ca organizație. Ne angajăm nu doar să îmbunătățim sănătatea oamenilor prin inovații medicale, ci și să le influențăm pozitiv viața în toate dimensiunile sale. De aceea, ne implicăm activ în inițiative care au un impact pozitiv asupra comunităților și a mediului înconjurător, înțelegând că sănătatea înseamnă și un mediu sănătos, care poate crea oportunități de dezvoltare și bunăstare generală pentru oameni”, declară Marcelo Rainer, General Manager al Novartis România.  Pentru voluntarii de la Novartis România, participarea la acțiunea de igienizare de pe traseul ecoturistic Via Danubiana face parte din inițiativa „Community Day”, prin care aceștia se reunesc pentru activități de voluntariat, ce contribuie la protejarea mediului și sprijinirea comunităților. Inițiativa Asociației MaiMultVerde își propune să documenteze în teren noi tronsoane pe traseul Via Danubiana, să le mapeze și să le amenajeze prin intervenții minim-invazive (borne kilometrice, signalistică) care vor lega într-o singură cărare diguri, păduri, sate, orașe și câmpuri de pe marginea Dunării. Prima astfel de bornă a fost montată luna aceasta în județul Giurgiu, când a fost lansat și un „Ghid al călătorului”, ce oferă o multitudine de variante pentru petrecerea timpului liber, pe care asociația își propune să îl replice pentru fiecare județ dunărean. „Obiectivul nostru este ca, în următorii ani, cu ajutorul comunităților și autorităților locale, să cartăm întregul parcurs al Dunării pe teritoriul României, deoarece aceste zone naturale prezintă un mare potențial ecoturistic, cu beneficii atât pentru operatorii de servicii ecoturistice, pentru turiști, cât și pentru comunitățile locale. Vizitatorii pot descoperi îndeaproape oameni, tradiții și chiar preparate specifice locale. Mulțumim companiei Novartis și voluntarilor care ne-au fost alături în realizarea primei intervenții de igienizare pe acest traseu și ne dorim ca împreună să fim un exemplu de bune practici în ecoturism și protecția mediului”, spune Alexandra Damian, director comunicare Asociația MaiMultVerde. Via Danubiana – traseul care te întoarce cu fața către apă – oferă în județul Giurgiu numeroase oportunități de petrecere a timpului liber. Iubitorii de natură pot explora o diversitate impresionantă de specii, ceea ce face din această zonă un loc ideal pentru birdwatching și observarea faunei și florei specifice Dunării. De-a lungul traseului se întâlnesc arii naturale protejate care adăpostesc peste 300 de specii de plante și o faună bogată, incluzând specii rare de nevertebrate, păsări, reptile, amfibieni și mamifere. Din punct de vedere cultural-istoric, traseul ascunde câteva locuri de interes puțin cunoscute și nesemnalizate, precum ruinele cetății lui Mircea cel Bătrân din Giurgiu, podurile peste Dunăre, bordeiul istoric din oraș sau ansamblul de cazemate din Slobozia. Pentru iubitorii de gastronomie locală, tradițiile culinare pot fi revitalizate, incluzând preparate precum plăcintele dulangaci specifice zonei româno-bulgare riverane Dunării, salatele de ardei și vinete coapte pe jar sau ciorba de gâscă. De asemenea, plajele de pe malurile Dunării pot deveni destinații perfecte de weekend, atât pentru localnici, cât și pentru turiști din întreaga țară.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
COMUNICAT DE PRESA. Lansare hartă stilizată Județul Giurgiu are, începând de astăzi, o hartă unică, stilizată, un instrument original de promovare a patrimoniului imobil județean care transmite mesajul că Giurgiu are o puternică identitate locală. Documentul, lucrat manual de artista poloneză Adrianna Borucka, cuprinde locuri din județ încărcate de istorie și tradiție autentică și a fost realizat special pentru proiectul „Tineri giurgiuveni pentru patrimoniu” derulat în această toamnă de Asociația Pro Democrația în parteneriat cu Consiliul Județean Giurgiu, în urma asocierii celor două entități care își propun creșterea gradului de informare și participare cu privire la obiectivele de patrimoniu cultural din județ. Harta scoate în evidență 20 de obiective de patrimoniu imobil valorificabile care, odată descoperite, dezvăluie povești și legende fascinante, cum ar fi legenda subteranelor de la Turn, povestea Arinei de la cetate, istoricul apei din Giurgiu și monumentele din sfera transporturilor, conacele din județ și legenda Sfântului Nicolae – protectorul mânăstirilor medievale giurgiuvene, picturile murale de la Vedea și Clejani semnate de Gheorghe Tăttărescu, izvoarele istorice din jurul controversei mormântului lui Vlad Țepeș de la mânăstirea Comana și a miticei fântâni cu nuc, șamd. Tinerii vor fi invitați să cunoască toate aceste obiective de patrimoniu și poveștile lor prin tururi tematice ghidate în municipiu și județ, vor beneficia de instruire fotografică street art photography și vor fi consultați asupra celor mai potrivite modalități de valorificare a patrimoniului local în cadrul unei audieri publice cu autoritățile iar, în final, vor contribui la schimbarea percepției giurgiuvenilor despre propriul județ. „Giurgiu este frumos, iar frumusețea stă în ochii privitorului și… călătorului. Vă invităm, așadar, să priviți harta și…să călătoriți în propriul județ. Obiectivele de patrimoniu cultural evidențiate sunt adevărate simboluri ale județului, ele influențează pozitiv solidaritatea, coeziunea socială și chiar mobilizează cetățenii în jurul unor cauze civice. Acestea sunt adevărate mărci identitare care pot stimula participarea giurgiuvenilor la dezvoltarea comunitară a propriului județ”, conchide lect. univ. dr. Viviana Anghel, managerul de proiect. În secolul vitezei și al informațiilor virtuale, demersul lăudabil al APD de promovare a obiectivelor de patrimoniu material invită la câteva clipe de aducere aminte a unui trecut glorios. Dacă nu e prea mult, invităm pe toți cei atrași de subiect si la alte câteva zeci de minute în care să privim, să atingem, să auzim poveștile monumentelor din județul nostru. Activitățile proiectului Tineri giurgiuveni pentru patrimoniu vor fi actualizate și promovate prin aplicația eParticipare ai căreia giurgiuvenii sunt beneficiari de mai bine de un an, și care este rezultatul unui alt proiect derulat la Giurgiu de Asociația Pro Democrația, cu fonduri europene. Asociatia Pro Democratia – Centrul National de Coordonare

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
În perioada 13-15 septembrie 2024, Giurgiu a găzduit prima ediție a Festivalului de Film PLAY Giurgiu, un eveniment dedicat filmului de animație și producțiilor cinematografice destinate copiilor și adolescenților. Organizat de Asociația Animest, în colaborare cu Teatrul „Tudor Vianu”, festivalul a adunat un public numeros, oferind trei zile de proiecții de film, teatru, muzică și activități educative. Spectatorii din Giurgiu au avut ocazia să urmărească 12 proiecții de film și serii de  scurtmetraje, atât producții românești, cât și internaționale. Filmele au fost prezentate în sala mică a teatrului Tudor Vianu și în aer liber, pe esplanadă, unde un ecran uriaș a transformat centrul orașului într-un cinematograf în aer liber. Pe lângă proiecțiile de film, copiii între 6 și 14 ani au putut participa la atelierele de ateliere de decupaj sau pixelation, unde sub îndrumarea artistei Nicoleta Miron, cei mici au învățat tehnici pentru a crea propriul filmuleț. În data de 14 septembrie, organizatorii festivalului au pus la dispoziția partenerilor bulgari de la centrul cultural “Bloc 14” din Ruse scurtmetraje animate care au fost proiectate simultan cu cele din Giurgiu. Ultima zi a festivalului a oferit pe lângă proiecții de film și numeroase activități dedicate celorlalte arte. Spectacolul interactiv Teatrul Altfel, pus în scenă de actorii teatrului Tudor Vianu, a adus un plus de energie si a oferit ocazia atât părinților, cât și copiilor să se implice activ în jocul actorilor, spectacolul combinând elemente ale teatrului interactiv cu jocuri specifice cursurilor de dezvoltare personală pentru copii. În sala mare a Școlii Gimaziale de Artă „Victor Karpis” a fost  prezentat un un recital de pian, vioară, oboi și muzică vocală, susținut de elevi claselor II-VI ai școlii de Artă pregătiți sau acompaniați de profesorii lor. ONG-ul “aWare”a invitat micuții la atelierul de pictură din cadrul unui picnic comunitar, iar Magic Platform a oferit gratuit tuturor participanților la festival o amintire fotografică. Evenimentul a fost finanțat de Centrului Național al Cinematografiei și s-a desfășurat cu sprijinul Consiliului Județean Giurgiu, Primăriei Municipiului Giurgiu și, iar promovarea a fost realizată cu ajutorul partenerilor media locali, precum Giurgiuveanul, Jurnal Giurgiuvean, Cronica Giurgiuveană, Giurgiu Express, TV Giurgiu, Giurgiu Tribune și Kiss FM Giurgiu. PLAY Giurgiu a fost mai mult decât un simplu eveniment cultural, devenind un adevărat proiect comunitar, susținut de instituții locale și parteneri din mediul privat. Printre aceștia se numără Rotary Danubius Giurgiu, Platforma Tranzit 2030.eu, AWare, Școala de Artă „Victor Karpis”, Cofetăria Vanilla, Katre Doner, Magic Platform și Centrul Cultural „Ion Vinea”. De asemenea, grupul de implicare civică Salvează Cinema Giurgiu, principala pagina de comunicare a festivalului,  a lansat un apel pentru implicare comunitară, invitând voluntari, artiști și sponsori să sprijine festivalul. Pe această cale, Animest și Teatrul „Tudor Vianu” doresc să mulțumească tuturor celor care au contribuit la succesul acestui festival, voluntari, sponsori și parteneri, pentru profesionalismul și dedicarea lor. Fără sprijinul și colaborarea fiecăruia, prima ediție a Festivalului de Film PLAY Giurgiu nu ar fi fost posibilă. Având în vedere succesul primei ediții, organizatorii își propun ca festivalul să devină o tradiție anuală în Giurgiu, care va continua să promoveze educația cinematografică și să aducă filme de calitate în fața publicului.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
Presa scrisa este un element de baza in societatea informatiei, cu atat mai mult cu cat devine esentiala capacitatea de a distinge intre adevar şi fake news. La Sala de lectura a Bibliotecii Judetene ,,I.A. Bassarabescu” Giurgiu ( şos. Bucureşti, nr. 53) puteti consulta in orice zi, de luni pana vineri, in intervalul orar 8-16, publicatii periodice reprezentative din domenii variate, care includ: literatura, arta, politica, istorie, ştiinţe,divertisment şi mondenitati, dar şi legislatie actualizata permanent. Publicatii zilnice: Adevarul; Click; Jurnalul; Libertatea; Romania libera; Ziarul financiar; Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I Publicatii saptamânale: Dilema Veche; Formula As; Magazin Cultural ştiinţific; Observator Cultural; Romania literara Publicatii lunare: Historia; Ramuri; Tribuna lnvatamantului (aparitie trimestriala)

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
În urmă cu aproximativ o săptămână apărea pe un site respectabil, mă refer aici la pressone.ro, sub semnătura unei foarte tinere reporter (încă la studii), Luiza Popovici, un reportaj intitulat „Turist de o zi la Giurgiu, orașul din România unde nimeni, nimic”. În primă fază am decis că n-ar fi primul neadevăr sau mizerie care se scrie despre Giurgiu şi să arunc informaţia în coşul de gunoi. M-am răzgândit cu gândul că totuşi este vorba de PressOne, publicaţie electronică ce se confundă cu Emilia Şercan, jurnalist cu o probitate morală impecabilă şi cu un simţ al realităţii nealterat. Ca mine probabil gândesc mulţi cititori ai respectivei publicaţii. Pe cale de consecinţă, reportajul tinerei reporter vine cu probitatea Emiliei Şercan. Nu e corect faţă de cititorii pressone şi nici faţă de giurgiuveni. În primul rând, cam o treime din prima parte a reportajului se referă mai degrabă la mersul trenurilor pe ruta Bucureşti Nord- Giurgiu Oraş, de parcă reporterul ar fi avertizor de calitate la CFR călători, iar ruta ar fi administrată de Giurgiu. Primele informaţii despre Giurgiu le-a luat de la trei proaspeţi liceeni, nevetişti. Adică trei copii minori de la ţară, care probabil vin la oraş doar cu părinţii când aceştia fac cumpărături în supermarketuri. Chiar şi dacă ar fi fost mai mari ca vârstă viaţa lor s-ar fi petrecut între orele de şcoală, navetă şi traiul din localitatea de domiciliu. Concluzie? Irelevant! Urmează o discuţie cu un paznic într-un parc cu bănci pe care nu se află nimeni. Ţinând cont de canicul de la prânz era şi normal. I-a fost recomandat Portul. Atât a ştiut omul, atât i-a spus! Îşi completează documentarea cu un taximetrist. Omul are frustrările lui: nostalgic după Ceauşescu, după tinereţea lui petrecută ca şofer al „celui mai mere general din Ministerul de Interne până în 1989”, adică atunci când era şi el cineva, că doar era şofer de general. Plus că nu-i place pietonala din centrul oraşului. A citit repede clientul şi a pedepsit-o pe domnişoară cu un tarif dublu până în Port. „De zonă turistică” sau de fazan. Să-şi mai scoată oful! A tras un ochi la restaurante şi i s-au părut pline ochi. A numărat doar două restaurante. Sunt trei în realitate. Păcat a pierdut ocazia să mănânce o saramură bună. Cea mai tare fază este cu doi turişti Olandezi care veniseră în port să facă baie în Dunăre. Ori fi fost practicanţi de sporturi extreme care înoată printre vapoare şi macarale în porturile Rotterdam şi Amsterdam! Dacă povestea nu este scoasă din burtă şi dacă jurnalista îşi făcea temele ar fi ştiut să-i îndrume spre o plajă la Dunăre. Reporter grăbit nu a avut timp să piardă cinci minute la Cetatea lui Mircea, măcar să citescă panoul de prezentare şi să facă o poză. N-a avut timp nici să treacă pragul Muzeului. Ar fi putut să vadă câteva exponate unice în România şi în Europa. Nu a intrat nici în Parcul Alei să vadă bustul lui Eminescu realizat de marele sculptor Cornel Medrea şi aleile cu galeria de statui ale eroilor din Războiului de Independenţă. Poate vedea şi căsuţele de autor cu cărţi puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană. Aşa cum nu a văzut nici cărţile din sala de aşteptare a Gării Giurgiu Oraş pe care navetişti le pot împrumuta măcar pentru o lectură pe tren. Despre Bibliotecă şi-a cules informaţiile de la o fătucă „cultă” cu pretenţii de urmat studii universitare în străinătate care nu ştia că există o Bibliotecă Judeţeană cu trei sedii în Giurgiu, cu un fond de carte de peste 230.000 de titluri, cu acces electronic la peste 250.000 de înregistrări bibliografice. Juna culturii giurgiuvene „se duce la Bucureşti dacă are nevoie de o carte”. S-o creadă Mutu că sursa reporterei a citit ceva la viaţa ei! Dacă ar fi fost aşa, măcar de pe Facebook ar fi ştiut de manifestări culturale naţionale organizate de Biblioteca Judeţeană „I.A. Bassarabescu” Din nou nu şi-a făcut temele. Nu a scris nici un cuvânt despre istoria locului, despre personalităţile marcante pe care oraşul le-a dat României. Domnişoara Luiza Popovici a plecat din Giurgiu şi ne-a lipit o etichetă „…Giurgiu, orașul din România unde nimeni, nimic”. O etichetă construită de personaje care mai de care mai îndoilnice, de superficialitatea reporterului. Păcat! (foto Ionuţ Preda) Ioan Mănăilă

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
Între 13 și 15 septembrie 2024, Asociația Animest revine în Giurgiu, de data aceasta cu Festivalul de Film PLAY Giurgiu. Entuziasmul cu care Animest+ a fost primit de spectatorii din Giurgiu în luna iunie a anului trecut i-a motivat pe organizatori să meargă mai departe și să lanseze un festival dedicat animației și filmului pentru copii și adolescenți, gândit ca un eveniment anual dedicat orașului Giurgiu. Astfel a luat naștere PLAY Giurgiu. Vor fi trei zile pline de producții noi, românești și străine, ateliere de animație, scurtmetraje, întâlniri cu tineri artiști giurgiuveni, realizatori de film și invitați speciali. Evenimentele se vor desfășura atât în aer liber pe esplanada Teatrului „Tudor Vianu”, cât și în sălile teatrului. Filme pentru toți, de la mic la mare Pe parcursul festivalului, sunteți invitați să vizionați după-amiaza o selecție de scurtmetraje și un spectacol de teatru interactiv pe esplanada teatrului, cu participare gratuită. În acest timp, sălile teatrului vor găzdui proiecții speciale ale unor producții recente și ateliere, la prețuri accesibile, cu bilete începând de la 12 lei. În fiecare seară, programul continuă cu o proiecție specială de film pe ecranul uriaș înălțat în fața teatrului. În aceste trei zile, veți avea ocazia să întâlniți tineri artiști din Giurgiu, realizatori de film, autori și invitați speciali, iar cei mai mici dintre spectatori vor putea participa la ateliere de animație. Vino alături de noi! PLAY Giurgiu nu este doar despre filme, cât mai ales despre comunitatea locală, de aceea împreună cu grupul de inițiativă civică Salvați Cinema Giurgiu lansăm un apel de implicare comunitară. Dacă vrei și poți să te alături echipei festivalului în calitate de voluntar, artist sau sponsor, abia așteptăm să te cunoaștem.  Completează aici formularul și vei afla cum poți face parte din familia PLAY Giurgiu. Organizatori și Parteneri PLAY Giurgiu este un festival organizat de Asociația Animest, alături de Teatrul „Tudor Vianu”, Consiliul Județean Giurgiu, Primăria Municipiului Giurgiu, platforma tranzit2030.eu,  Asociația Pro Democrația și „Zâmbete și Vise”. Festivalul este finanțat de Centrul Național al Cinematografiei. Parteneri media: Giurgiuveanul, Jurnal Giurgiuvean, Cronica Giurgiuveană, TV Giurgiu, Giurgiu Express, KissFm Giurgiu, platforma Friendshipbridge.eu, Presshub.ro Contact Pentru mai multe informații, nu ezitați să ne contactați la playgiurgiu@animest.ro, să accesați https://www.teatrultudorvianu.ro/ sau paginile de social media Salvează Cinema Giurgiu: https://www.facebook.com/cinegiurgiu Asociația Animest a fost înființată în 2014, având ca scop principal promovarea filmului de animație în general și a filmelor animate românești în mod deosebit, în România și în străinătate; facilitarea mobilității culturale și, nu în ultimul rând, susținerea educației cinematografice și educației prin cultură.

Citeste pe larg