By:
On:
In: Economic
La scurt timp după primul tur al alegerilor prezidențiale din luna mai, investitorii străini au decis să iasă din piața locală, temându-se de perspectiva câștigării fotoliului de la Cotroceni de către un candidat anti-european. Majorarea cererii de valută a depreciat cu rapiditate moneda națională iar euro a atins un maxim istoric de 5,1222 lei. Pentru a stopa acțiunile speculative, banca centrală a vândut circa 8 miliarde euro și a absorbit, în același timp, lichiditatea din piață, ceea ce a avut ca efect creșterea indicilor ROBOR, care au revenit la valori comparabile cu cele de la începutul anului 2023. Treptat, indicii ROBOR au început să scadă, însă ritmul a fost limitat de creșterea inflației, care s-a apropiat în septembrie de 10% și ar urma să se mențină și luna aceasta peste pragul de 9%. Marțea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,48 la 6,47%. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a continuat tendința de la începutul săptămânii și a coborât de la 6,62 la 6,61% iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,82 la 6,81%. Moneda națională a rezistat la revenirea aversiunii față de risc, care a depreciat alte valute de la marginea zonei euro. Cursul monedei unice a scăzut de la 5,0903 la 5,0879 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 5,085 – 5,091 lei. Evoluția pozitivă a venit în contextul în care, conform datelor publicate de BNR, deficitul de cont curent al României a crescut în primele opt luni ale anului cu aproape 800 milioane euro, la un total de 18,7 miliarde euro, iar datoria externă totală s-a majorat în aceeași perioadă cu 18,8 miliarde euro, la 222,3 miliarde euro. În așteptarea unei intervenții a unor oficiali ai Rezervei Federale, în special cea președintelui său, Jerome Powell, publicarea unor date care indică o scădere a sentimentului economic din zona euro, moneda unică a coborât la 1,1543 – 1,1594 dolari. În piața locală, media monedei americane a crescut de la 4,3905 la 4,4034 lei, maximul ultimelor două luni și jumătate. Cursul francului elvețian a urcat de la 5,4664 la 5,4759 lei iar cel al lirei sterline a scăzut de la 5,8560 la 5,8418 lei. Prețul gramului de aur a crescut marțea aceasta de la vechiul record de 575,7083 lei la unul nou de 584,3822 lei, consecință a aprecierii rapide a metalului galben care a urcat la un nou maxim de 4.186,30 dolari/uncie, după ce Donald Trump a anunțat că este gata să impună tarife suplimentare aurului rafinat în Elveția, iar foarte multe bănci centrale au decis să-și majoreze rezervele de aur, pentru a face față tensiunilor geopolitice și economice la nivel mondial. Media monedelor din regiune s-a depreciat la 4,2645 zloți/euro, respectiv 392,92 forinți/euro. Aprecierea monedei americane a afectat performanța monedelor digitale. Bitcoin se tranzacționa între 110.178 – 115.485 dolari, față de maximul de 125.689 dolari atins în 3 octombrie. Ether fluctua între 3.900 și 4.265 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Începutul de săptămână a fost pozitiv pentru leu, care a reușit să se aprecieze față de euro și dolar, în ciuda faptului că inflația a crescut în septembrie cu 9,9% față de 9,1% în luna precedentă. Evoluția a fost anticipată de BNR, care la ultima prezentare a raportului asupra inflației, a revizuit în creştere la 8,8% prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025, „probabil peste 9%”, de la 4,6% anterior, pentru ca la sfârșitul anului viitor să coboare spre 3%. Euro a început săptămâna pe scădere, de la 5,0927 la 5,0903 lei, față de un maxim de 5,0963 lei, atins miercurea trecută. Piața s-a deschis luni la 5,093 lei după care cotațiile au scăzut până la 5,085 lei, pe fondul majorării ofertei. Cererea mai mare de lei se datorează și interesului arătat de străini pentru dobânzile acceptate de Finanțe în cazul emisiunilor de titluri de stat. Trezoreria s-a împrumutat la început de săptămână cu 635 milioane lei cu scadența în octombrie 2033 pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 7,27%. La această sumă a mai adăugat alte 500 milioane lei cu scadența în octombrie 2028, la un randament mediu anual de 7,31%. Excedentul de lichiditate din piața monetară are ca efect apropierea indicilor ROBOR de nivelul ratei de politică monetară a BNR. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,48%. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât marginal de la 6,63 la 6,62% iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,72%. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1563 – 1,1630 dolari față de un vârf de 1,1733 dolari atins la începutul săptămânii trecute. În piața locală, cursul monedei americane a coborât de la 4,3982 la 4,3905 lei, în creșterea față de lunea trecută când cursul a fost stabilit la 4,3619 lei. Francul elvețian a crescut marginal lunea aceasta la 5,4664 lei iar lira sterlină a urcat la 5,8560 lei, față de 5,8841 lei, miercurea trecută. Joia trecută metalul galben a atins în piețele specializate un record de 4.053,30 dolari care a rezistat până la începutul acestei săptămâni, când uncia a urcat la 4.086,30 dolari. BNR a anunțat un preț al gramului de aur de 575,7083 lei, care a anulat precedentul maxim istoric de 570,6857 lei, atins miercurea trecută. În aceste condiții un raport al Bank of America a majorat prognoza privind evoluția metalului galben și-a ridicat perspectivele unciei în 2026 la 5.000 dolari, anticipând o medie anuală de 4.400 dolari. În cazul argintului se prognozează pentru anul viitor un vârf de 65 dolari/uncie și o medie de 56,25 dolari. Evoluția este pusă pe seama politicilor neconvenționale ale Administrației Trump, care stimulează majorarea deficitelor bugetare și creșterea datoriei americane, în condițiile continuării războiului comercial, în special cel cu China dar și dorința Casei Albe de a reduce ratele dobânzilor chiar dacă inflația se situează în jurul valorii de 3%, față de ținta de 2% a Rezervei Federale. Bitcoin, care a atins în urmă cu o săptămână un record de 125.689 dolari, a avut apoi o evoluție agitată și descendentă. După ce a atins vineri un minim de circa 107.000 dolari, principala criptomonedă se tranzacționa lunea aceasta în culoarul 113.866 – 115.975 dolari, iar ether se mișca între 4.059 și 4.216 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Începutul de săptămână a fost pozitiv pentru leu, care a reușit să se aprecieze față de euro și dolar, în ciuda faptului că inflația a crescut în septembrie cu 9,9% față de 9,1% în luna precedentă. Evoluția a fost anticipată de BNR, care la ultima prezentare a raportului asupra inflației, a revizuit în creştere la 8,8% prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025, „probabil peste 9%”, de la 4,6% anterior, pentru ca la sfârșitul anului viitor să coboare spre 3%. Euro a început săptămâna pe scădere, de la 5,0927 la 5,0903 lei, față de un maxim de 5,0963 lei, atins miercurea trecută. Piața s-a deschis luni la 5,093 lei după care cotațiile au scăzut până la 5,085 lei, pe fondul majorării ofertei. Cererea mai mare de lei se datorează și interesului arătat de străini pentru dobânzile acceptate de Finanțe în cazul emisiunilor de titluri de stat. Trezoreria s-a împrumutat la început de săptămână cu 635 milioane lei cu scadența în octombrie 2033 pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 7,27%. La această sumă a mai adăugat alte 500 milioane lei cu scadența în octombrie 2028, la un randament mediu anual de 7,31%. Excedentul de lichiditate din piața monetară are ca efect apropierea indicilor ROBOR de nivelul ratei de politică monetară a BNR. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,48%. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât marginal de la 6,63 la 6,62% iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,72%. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1563 – 1,1630 dolari față de un vârf de 1,1733 dolari atins la începutul săptămânii trecute. În piața locală, cursul monedei americane a coborât de la 4,3982 la 4,3905 lei, în creșterea față de lunea trecută când cursul a fost stabilit la 4,3619 lei. Francul elvețian a crescut marginal lunea aceasta la 5,4664 lei iar lira sterlină a urcat la 5,8560 lei, față de 5,8841 lei, miercurea trecută. Joia trecută metalul galben a atins în piețele specializate un record de 4.053,30 dolari care a rezistat până la începutul acestei săptămâni, când uncia a urcat la 4.086,30 dolari. BNR a anunțat un preț al gramului de aur de 575,7083 lei, care a anulat precedentul maxim istoric de 570,6857 lei, atins miercurea trecută. În aceste condiții un raport al Bank of America a majorat prognoza privind evoluția metalului galben și-a ridicat perspectivele unciei în 2026 la 5.000 dolari, anticipând o medie anuală de 4.400 dolari. În cazul argintului se prognozează pentru anul viitor un vârf de 65 dolari/uncie și o medie de 56,25 dolari. Evoluția este pusă pe seama politicilor neconvenționale ale Administrației Trump, care stimulează majorarea deficitelor bugetare și creșterea datoriei americane, în condițiile continuării războiului comercial, în special cel cu China dar și dorința Casei Albe de a reduce ratele dobânzilor chiar dacă inflația se situează în jurul valorii de 3%, față de ținta de 2% a Rezervei Federale. Bitcoin, care a atins în urmă cu o săptămână un record de 125.689 dolari, a avut apoi o evoluție agitată și descendentă. După ce a atins vineri un minim de circa 107.000 dolari, principala criptomonedă se tranzacționa lunea aceasta în culoarul 113.866 – 115.975 dolari, iar ether se mișca între 4.059 și 4.216 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Vineri seară, după închiderea pieței locale, agenția Standard & Poor’s a confirmat ratingul de credit pentru România la BBB-/Negative/A-3, ultimul nivel înainte de intrarea în categoria nerecomandată investițiilor. Această decizie va permite guvernului să se împrumute în condiții mai bune din piețele internaționale, la costuri mai mici. Ultima ieșire a Finanțelor a fost la începutul acestei luni, când s-a împrumutat cu 4 miliarde euro, cu scadența la 7 ani, 12 ani și 20 de ani. Tot la sfârșitul săptămânii trecute, agenția Fitch și-a prezentat previziunile actualizate, care prognozează  o scădere a deficitului general de la 9,3%, anul trecut, la 8,5%, în 2025, care ar urma să coboare la 7% în 2026 și 6,5% în 2027. Raportul evidențiază faptul că s-au îmbunătăţit condiţiile pentru obținerea împrumuturilor externe, după reducerea incertitudinilor politice şi creşterea apetitului investitorilor pentru activele din pieţele emergente. La rândul său, INS a anunțat creșterea PIB în primul semestru cu 0,3%, pe serie brută, şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier. Datele pozitive s-au reflectat în evoluția cursului euro, care după ce a urcat miercuri la maximul ultimelor cinci luni de 5,0963 lei, a scăzut la sfârșitul săptămânii la 5,0927 lei, în timp ce tranzacțiile din piață s-au realizat în culoarul 5,092 – 5,096 lei. Presiunea asupra cursului se va menține însă, iar BNR pare dispusă să permită o depreciere controlată a leului, după ce INS a anunțat că deficitul comercial al României a crescut în primele 8 luni ale anului cu 4,9%, la 21,9 miliarde euro. Decizia BNR de a menține rata de referință la 6,5%, nivel stabilit în august trecut, a adus o scădere a indicilor ROBOR, în primă instanță, urmată de o stabilizare. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,48%. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,63% iar cel la 12 luni la 6,72%. O analiză Libra Internet Bank anticipează menținerea dobânzii de politică monetară până la jumătatea anului viitor, în condițiile în care inflația se va menține peste ținta de sus a intervalului agreat de BNR, cel de 3,5%. Prețurile se vor afla la cote superioare după creșterea la începutul lui 2026 a accizelor (carburanți, tutun etc) și ridicarea din 1 aprilie 2026 a plafonului la prețul gazelor naturale. Situația politică încordată din Franța și-a pus amprenta pe evoluția euro, care de la un vârf de 1,1733 dolari, la începutul săptămânii, la 1,1556 – 1,1631 dolari, la finalul ei, și cu închiderea din piața americană la 1,1620 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a fost stabilit vineri la 4,3982 lei. Media francului elvețian a fost influențată de raportul său față de euro, ceea ce a făcut ca vineri să scadă de la 5,4723 la 5,4605 lei. Cursul lirei sterline a coborât la sfârșitul săptămânii la 5,8456 lei, după creșterea de la jumătatea ei la 5,8841 lei. Prețul gramului de aur a atins miercuri un nou maxim istoric de 570,6857 lei însă a coborât vineri la 565,9821 lei, în condițiile în care metalul galben a închis săptămâna la 3.946,50 – 4.025 dolari, la o zi după ce a atins un record de 4.053,30 dolari/uncie. Bitcoin, care a atins duminica trecută un record de 125.689 dolari, a cunoscut o retragere, determinată de marcările de profit dar și de aprecierea monedei americane. La sfârșitul acestei săptămâni, principala monedă digitală fluctua între 109.723 și 112.177 dolari. Ether a alunecat, la rândul său la 3.701 – 3.861 dolari. Analiza cuprinde perioada 29 septembrie – 3 octombrie

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Decizia de miercuri a băncii centrale de a menține dobânda de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, în condițiile în care se anticipează depășirea pragului de 10% a inflației din septembrie, a oprit traseul ascendent al euro, care s-a apropiat de 5,10 lei. Cursul monedei unice a scăzut joi de la 5,0963 lei, maximul ultimelor 5 luni, la 5,0953 lei, în contextul în care cotațiile la care s-au realizat tranzacțiile au coborât la 5,091 – 5,096 lei. La aprecierea leului a contribuit și creșterea cererii de monedă națională de către străinii care au licitat pentru cumpărarea de titluri de stat românești. Trezoreria s-a împrumutat joi cu 400 milioane lei prin intermediul unei emisiuni de titluri de stat cu scadența în iulie 2040, pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 7,39%. La a doua licitație a zilei, Finanțele au atras aproape 663 milioane lei, scadente sfârșitul lui septembrie viitor la o dobândă medie de 6,72%. După scăderea ușoară de miercuri a indicilor ROBOR, ședința de joi a fost una de consolidare a dobânzilor interbancare. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,48%, față de 6,51%, fiind a doua ședință în care el se află sub pragul ratei de referință. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,63%, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,72%. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1603 – 1,1649 dolari, astfel că media monedei americane a scăzut ușor de la 4,3898 la 4,3848 lei. Cursul francului elvețian a alunecat la 5,4723 lei iar cel al lirei sterline la 5,8554 lei. Uncia de aur fluctua joi, după anunțarea cursurilor de către BNR, în culoarul 4.000,70 – 4.053,30 dolari, și a atins astfel un nou maxim istoric. Creșterea nu a fost prinsă în prețul gramului de aur care a coborât de la recordul de 570,6857 lei la 569,1075 lei. În regiune, media monedei poloneze se deprecia modest la 4,2569 zloți/euro, iar a celei maghiare se întărea marginal la 392,09 forinți/euro. Bitcoin fluctua între 121.197 și 123.760 dolari iar ether se tranzacționa în culoarul 4.325 – 4.532 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
La jumătatea acestei săptămâni, uncia de aur a urcat de la 3.978,50 dolari la noul maxim istoric de 4.048,30 dolari și nu dă semne că se va opri aici, creșterea de la începutul anului fiind de 53%, la care se adaugă câștigul de 27% din 2024. În piața locală, prețul gramului de aur a sărit de la 555,6475 lei la recordul de 570,6857 lei, față de 401,0611 la sfârșitul anului trecut. Însă, principalul eveniment al pieței locale a fost ședința de politică monetară a BNR care a decis să mențină rata de referință la 6,5%, valoarea stabilită în august 2024. Decizia vine în contextul în care, conform comunicatului de presă care a urmat ședinței, unul mult mai prudent decât de obicei, „cele mai recente date și analize indică o cvasi-stagnare a activității economice pe ansamblul semestrului II 2025”, în condițiile în care „incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să provină din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, tensiunile comerciale globale, precum și războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, iar pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE.” În opinia majorității analiștilor, banca centrală va menține dobânda-cheie la 6,5% și în primele luni ale anului viitor cu scopul de a asigura o plasă de siguranță pentru moneda națională, care așteaptă decizia agenției Standard & Poor’s în ceea ce privește confirmare ratingului investițional pentru România. În ultimele săptămâni, la nivelul pieței valutare se observă o tendință de revenire a cursului euro peste pragul de 5,10 lei, care nu a mai fost atins din prima parte a lunii mai, în contrast cu evoluția apreciativă a altor monede de la marginea zonei euro. Forintul maghiar a câştigat 5,6%, coroana cehă 3,8% iar zlotul polonez s-a apreciat cu 0,6%. Raportul „FY2026 Macroeconomic Outlook” realizat de CFA România, anticipează pentru anul viitor o continuarea a procesului de creștere a cursului de schimb al monedei unice în intervalul cuprins între 5,15 – 5,20 lei. Miercurea aceasta, cotațiile din piață au urcat până la 5,102 lei, astfel că media a urcat de la 5,0916 la 5,0963 lei, nou maxim al ultimelor cinci luni, față de 5,0820 lei, la jumătatea săptămânii trecute. Nivelul ridicat al lichidității din piață, asigură o evoluție descendentă a indicilor ROBOR, în ciuda stabilității la nivelul BNR. Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a alunecat de la 6,50 la 6,48%, față de 6,51%, în urmă cu o săptămână. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,64 la 6,63%, dela 6,66% miercurea trecută iar cel la 12 luni a coborât după mai multe săptămâni de stagnare de la 6,84 la 6,82%. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1606 – 1,1662 dolari, de la aproape 1,18 dolari în urmă cu o săptămână. În piața locală, cursul monedei americane a urcat miercuri de la 4,3652 la 4,3898 lei. Francul elvețian a urcat miercurea aceasta de la 5,4373 lei, la jumătatea săptămânii trecute, la 5,4805 lei, iar lira sterlină s-a apreciat de la 5,8323 la 5,8841 lei. Bitcoin, a atins la sfârșitul săptămânii trecute un nou record de 125.689 dolari, s-a retras miercuri la 121.128 – 123.241 dolari, zi în care ether fluctua între 4.418 și 4.508 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Cu câteva zile înainte ca agenția Standard & Poor’s să prezinte ratingurile și perspectivele pentru Ungaria și România, eveniment care va avea loc vineri seară, după închiderea pieței locale, CFA România a prezentat marțea aceasta raportul „FY2026 Macroeconomic Outlook”, care anticipează pentru anul viitor o continuarea a procesului de apreciere a cursului de schimb al monedei unice în intervalul cuprins între 5,15 – 5,20 lei. Această evoluție vine în condițiile în care analiștii estimează estimează pentru 2026 o creştere economică de 0,5%, față de o prognoză de 1,2% a Comisiei Naționale de Prognoză, prezentată în prognoza de vară publicată la începutul lui septembrie. Esențial rămâne modul în care vor fi accesate fondurile europene în cursul anului viitor. Deprecierea leului ar putea fi mai mare în situația în care România va fi retrogradată la un rating sub nivelul pentru investiţii (junk) sau în cazul unei schimbări majore la nivel politic, de exemplu o coaliție de guvernare PSD-AUR sau alegeri anticipate. Miercuri, va avea loc ședința de politică a BNR. Piața nu anticipează o scădere a ratei de referință, care se află din august trecut la 6,5%, nivel care ar urma să fie menținut până la jumătatea anului viitor. Marțea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,50%, nivel egal cu cel al ratei de politică monetară practicată de BNR. În schimb, indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,65 la 6,64%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,84%. Pentru cei interesați, la începutul acestei săptămâni, Ministerul Finanţelor a lansat cea de-a zecea ediţie a Programului Tezaur din acest an, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 6,95%, 7,50%, respectiv, 7,85%. Se pare că BNR a decis să lase o destindere a cotațiilor din piața valutară și va permite revenirea în jurul pragului de 5,10 lei, care a fost atins în prima parte a lunii mai, după anunțarea rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidențiale. Marți, cursul euro a crescut de la 5,0886 la 5,916 lei, în timp ce tranzacțiile erau realizate în culoarul 5,088 – 5,094 lei. Înainte de publicarea unor date economice din Statele Unite, euro se deprecia ușor la 1,1655 – 1,1717 dolari, evoluție la care contribuie și situația politică din Franța, după demisia demisia lui Sébastien Lecornu din fruntea guvernului. În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,3619 la 4,3652 lei. Francul elvețian și lira sterlină au profitat de situația din Franța și s-au apreciat față de euro, ceea ce a făcut ca media lor să urce la 5,4704 lei, respectiv 5,8662 lei. Metalul galben a crescut de la „vechiul” record de 3.896,30 dolari/uncie, atins luni, la cel nou de 3.978,50 dolari/uncie, ceea ce a ridicat prețul gramului de aur de la 552,7057 lei la noul maxim istoric de 555,6475 lei. Media monedelor din regiune se deprecia la 4,2559 zloți/euro, respectiv 391,88 forinți/euro. Bitcoin, care a atins la sfârșitul săptămânii trecute un nou record de 125.689 dolari, se tranzacționa în culoarul 123.467 – 125.198 dolari. Ether fluctua între 4.643 și 4.749 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
De la sfârșitul lunii trecute au apărut semne de revenire a presiunii asupra cursului monedei naționale, în contrast cu evoluția altor monede de la marginea zonei euro. Lunea aceasta, media monedei unice a scăzut modest de la 5,0889 la 5,0886 lei, față de 5,0783 lei la începutul săptămânii trecute. Tranzanzacțiile se realizau în culoarul 5,086 – 5,091 lei, valori comparabile cu cele din prima parte a lunii mai, atunci când a fost atins maximul istoric de 5,1222 lei. Pentru BNR va fi mai ușor să oprească eventualele tentative de speculare a cursului, după ce Ministerul de Finanțe a apelat pentru a patra oară în acest an la piețele internaționale și a împrumutat un total de 4 miliarde euro destinate finanțării deficitului bugetar prin trei emisiuni de euroobligațiuni cu scadențe la 7, 12 și 20 de ani. În ultimele zile, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,50%, nivel egal cu cel al ratei de politică monetară practicată de BNR. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,65%, iar cel la 12 luni la 6,84%. Finanțele au continuat să se împrumute și din piața locală. La începutul acestei săptămâni, Trezoreria a atras 500 milioane lei cu scadența în iulie 2034 pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 7,34%, la care s-au adăugat alte 500 milioane lei cu scadența în aprilie 2028 la un randament mediu anual de 7,37%. Demisia lui Sébastien Lecornu din fruntea guvernului francez, al cincilea prim-ministru numit de președintele Macron în ultimii doi ani, după doar 27 de zile în care a ocupat funcția, a pus presiune pe evoluția monedei unice. Situația este complicată pentru Emmanuel Macron care de ales dintre a convoca alegeri anticipate, la circa un an de precedentele, propria demisia sau încercarea de numire a unui nou prim-ministru. Euro a scăzut până la 1,1652 dolari, după ce săptămâna trecută s-a menținut peste pragul de 1,17 dolari. Lunea aceasta, cursul monedei americane a urcat de la 4,3349 la 4,3619 lei, maxim al ultimelor cinci săptămâni. Media francului elvețian a urcat luni la 5,4593 lei, față de 5,4389 lei în urmă cu o săptămână. La rândul ei, lira sterlină a început săptămâna la 5,8587 lei față de 5,8217 lei, lunea trecută. Preţul gramului de aur care a urcat miercurea trecută la un record de 541,6013 lei, a coborât vineri la 538,1818 lei. Prima ședință a acestei săptămâni a adus însă un nou maxim istoric de 552,7057 lei. Noua creștere se datorează atât aprecierii monedei americane dar și a metalului galben ca a atins lunea aceasta al 40-lea maxim istoric din acest an, cel de 3.950,60 dolari/uncie. Precedentul maxim istoric din acest an de 3.896,30 dolari/uncie a fost atins în prima ședință din octombrie. Investitorii s-au îndreptat către metalul prețios considerat drept un „refugiu”, după închiderea parțială a sistemului federal american, a incertitudinilor economice și posibilitatea unor noi reduceri ale ratei dobânzii de către Rezerva Federală. Bitcoin a atins la sfârșitul săptămânii trecute un nou record de 125.689 dolari și se tranzacționa lunea aceasta între 123.164 – 124.847 dolari. Ether fluctua între 4.492 și 4.595 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Chiar dacă la nivel regional s-a manifestat o tendință de apreciere a monedelor, cea națională nu a putut să profite de reducerea aversiunii față de risc, iar cursul s-a apropiat de valorile din urmă cu cinci luni, la câteva zile după primul tur al alegerilor prezidențiale. Vineri, cursul euro a urcat de la 5,0837 la 5,0889 lei, față de 5,0783 lei, la începutul săptămânii, și a atins un maxim de al ultimelor aproape cinci luni. Cotațiile la care s-au realizat tranzacțiile s-au majorat de la un minim de 5,076 lei la 5,094 lei, în ședința de vineri, când piața s-a închis la 5,089 lei, pe fondul creșterii cererii comerciale și în lipsa unor rezultate majore în privința redresării deficitului bugetar care de la o proiecție inițială de 7% a fost majorat la ultima rectificare bugetară la 8,4% din PIB. De altfel, indicatorul de încredere în economia românească publicat de Comisia Europeană a scăzut în septembrie la 94,2 puncte față de 94,4 puncte în august. Rezervele valutare ale BNR au scăzut marginal la finalul lui septembrie la 65,015 miliarde euro, însă se vor mări la sfârșitul acestei luni, după ce Ministerul de Finanțe a apelat pentru a patra oară în acest an la piețele internaționale și a împrumutat un total de 4 miliarde euro destinate finanțării deficitului bugetar prin trei emisiuni de euroobligațiuni cu scadențe la 7, 12 și 20 de ani. Pentru scadența de 7 ani cererea a fost de peste 4,6 miliarde euro, iar Trezoreria s-a împrumutat cu 2 miliarde euro. Pentru maturitatea de 12 ani cererea a fost de peste 2,1 miliarde euro, iar suma atrasă a fost de 1 miliard euro, iar pentru scadența de 20 de ani cererea a fost de peste 2,7 miliarde euro, iar suma împrumutată a fost de 1 miliard euro. La sfârșitul săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,50%, nivel egal cu cel al ratei de politică monetară practicată de BNR. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,65%, iar cel la 12 luni la 6,84%. Euro s-a tranzacționat la sfârșitul săptămânii în culoarul 1,1713 – 1,1759 dolari și a închis piața americană la 1,1743 dolari, în condițiile în care investitorii sunt influențați de incertitudinea legată shutdown-ul administrației federale americane, care nu a permis publicarea unor date economice fundamentale din Statele Unite, precum raportul privind piața muncii din sectorul non-agricol american. Francul elvețian a încheiat săptămâna cu un curs de 5,4403 lei iar lira sterlină cu cel de 5,8302 lei. Preţul gramului de aur care a urcat miercuri la maximul istoric de 541,6013 lei, a coborât la sfârșitul săptămânii la 538,1818 lei, după ce metalul galben a fluctuat între 3.837 și 3.892 dolari/uncie sub cel de al 39-lea maxim istoric din acest an de 3.896,30 dolari/uncie, atins în prima ședință din 1 octombrie. Investitorii și-au intensificat la sfârșitul săptămânii plasamentele în activele digitale, în condițiile în care din punct de vedere istoric ultimul trimestru din an este caracterizat de o creștere a cererii. Ultimul maxim atins de bitcoin a fost de 124.456 dolari, înregistrat în 14 august. Ether a urcat până la 4.891,70 dolari în noiembrie 2021. La finalul acestei săptămâni, bitcoin a urcat până la 125.689 dolari iar ether la 4.616 dolari. Analiza cuprinde perioada 29 septembrie – 3 octombrie

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Trezoreria intenționează să se împrumute în octombrie cu circa 7 miliarde lei, prin licitații și sesiuni suplimentare de oferte necompetitive la acestea, mai mult cu 1 miliard de lei față de suma inițială de luna trecută. Finanțele au atras joia aceasta mai mult de un sfert suma prognozată pentru octombrie, prin intermediul a două licitaţii de titluri de stat. Prima emisiune cu scadența în iulie 2031 a avut o valoare programată de 500 milioane lei, însă statul a atras 695 milioane lei la un randament mediu anual de 7,37%. La a doua licitație, cu scadența în aprilie 2027 și o valoare programată tot de 500 milioane lei, Trezoreria s-a împrumutat cu 920 milioane lei, la o dobândă medie anuală care a scăzut la 7,09%. În perioada următoare, România dorește să se împrumute pe piețele externe, unde va vinde obligațiuni denominate în euro cu maturitate de 7, 12 și 20 de ani. Scopul emisiunilor este acela de a acoperi deficitul bugetar și de a refinanța emisiunile externe precedente. În ultimele ședințe ale pieței valutare, moneda națională cunoaște o tendință de depreciere față de cea unică. Cursul euro a crescut de la 5,0820 la 5,0837 lei, iar cotațiile au urcat la 5,082 – 5,086 lei. Rezervele valutare ale BNR au scăzut la finalul lunii septembrie la 65,015 miliarde euro, faţă de 65,188 miliarde euro la 31 august 2025, însă rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 septembrie 2025 au urcat la 75,786 miliarde euro, faţă de 74,915 miliarde euro la 31 august  2025, consecință a scumpirii metalului galben. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,50%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,65%, iar cel la 12 luni la 6,84%. Euro fluctua joi în culoarul 1,1724 – 1,1758 dolari, după publicarea unor date negative venite din partea angajatorilor privați din Statele Unite, care au redus numărul locurilor de muncă, și shutdown-ul administrației federale. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,3306 la 4,3258 lei. Media francului elvețian a scăzut modest la 5,4354 lei iar cea a lirei sterline s-a întărit marginal la 5,8393 lei. Intrarea administrației americane în primul shutdown din aproape şapte ani, în primul mandat al lui Donald Trump, a ridicat miercuri cotațiile metalului galben la maximul de 3.896,30 dolari/uncie. Joi, uncia a fluctuat între 3.852,10 și 3.892,80 dolari, astfel că prețul gramului de aur a alunecat de la 541,6013 lei la 539,2475 lei. În regiune, cursul monedei poloneze s-a întărit la 4,2560 zloți/euro iar al celei maghiare s-a depreciat la 389,36 forinți/euro. Bitcoin a crescut la 118.383 – 119.483 dolari iar ether la 4.335 – 4.422 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Leul a avut în septembrie o evoluție mixtă față de principalele valute, influențată de nivelul aversiunii față de risc. Cursul euro a crescut față de sfârșitul lui august cu aproape 0,9 bani, dolarul a pierdut circa doi bani, francul elvețian a câștigat 0,25 bani iar lira sterlină a urcat cu aproape 1,6 bani. Luna s-a încheiat cu o apreciere a mediei monedei unice de la 5,0783 la 5,0811 lei, consecință a creșterii cotațiilor la 5,079 – 5,083 lei. Indicii ROBOR au coborât la noi minime față de data de 7 mai, imediat după publicarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale. Atunci BNR s-a confruntat cu o puternică presiune asupra cursului iar euro a atins un maxim de 5,1222 lei. Pentru a stopa mișcările speculative, care mizau pe atingerea pragului de 5,20 lei, banca centrală a aspirat leii din piața monetară și a vândut peste 8 miliarde de euro. Creșterea dobânzilor interbancare au împins în sus IRCC, indicele în funcție de care se calculează rata creditelor ipotecare, care va urca în ultimul trimestru al acestui an la 6,06%, față de 5,55% în ultimele trei luni. La IRCC se adaugă marja băncilor comerciale care este de circa 2,5%. În primul trimestru al anului viitor se anticipează o valoare a indicelui de 5,70%, care se va retrage în perioada aprilie – iunie, după ce dobânzile interbancare s-au apropiat la sfârșitul acestei luni foarte mult de nivelul ratei de politică monetară practicată de BNR, care se situează la 6,5%. În ultima ședință din septembrie, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,52 la 6,51%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,67 la 6,66%, față de 6,53% în data de 7 mai. Indicele la 12 luni a alunecat de la 6,85 la 6,84%, față de 6,58% în 7 mai. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1712 – 1,1761 dolari iar media monedei americane a scăzut de la 5,4389 la 5,4253 lei. Media francului elvețian a coborât de la 5,4389 la 5,4253 lei iar cea a lirei sterline de la 5,8217 la 5,8159 lei. Metalul galben a atins în cursul nopții, pe segmentul asiatic al piețelor specializate un nou record de 3.872,50 dolari/uncie, după ce la începutul săptămânii a urcat până la 3.832,30 dolari/uncie. Marcarea profiturilor, care a urmat în Europa, a coborât uncia până la 3.792,40 dolari, astfel că prețul gramului de aur a scăzut de la 530,7520 lei la 528,0976 lei, evoluție la care a contribuit și deprecierea monedei americane. Monedele din regiune se depreciau la 4,2692 zloți/euro, respectiv 391,11 forinți/euro. Volatilitatea bitcoin s-a restrâns la 112.743 – 114.847 dolari iar cea a ether la 4.139 – 4.238 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Perspectiva pierderii independenței Rezervei Federale americane, consecință a presiunilor politice ale președintelui Trump, adâncirea deficitelor bugetare ale multor state, în frunte cu Statele Unite, deprecierea dolarului, temerile privind evoluția economiei mondiale dar și majorarea cererii comerciale sau a băncilor centrale sunt printre cei mai importanți factori care ridică cotațiile metalului galben, care se apropie rapid de pragul de 4.000 dolari/uncie, valoare anticipată de Goldman Sachs sau J.P. Morgan pentru finalul acestui an. Marțea trecută, uncia a atins un maxim de 3.790 dolari, pentru ca lunea aceasta să urce la un nou record istoric 3.832,30 dolari, avansul din ultimele 30 de zile fiind de peste 370 dolari. Evoluția a împins lunea aceasta prețul gramului de aur de la vechiul maxim de 524,0023 lei, înregistrat la sfârșitul săptămânii trecute, la 530,7520 lei, față de circa 412 lei la începutul acestui an. În piață se observă menținerea unei anumite presiuni venite de pe segmentul cererii comerciale de valută, care împinge cursul euro în sus. La începutul acestei săptămâni, media euro a urcat de la 5,0772 la 5,0783 lei, față de 5,0753 lei, lunea trecută. Tranzacțiile se realizau în culoarul 5,076 – 5,082 lei. Nivelul dobânzilor interbancare a stagnat la valorile stabilite la sfârșitul săptămânii trecute. Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,52%, cea mai scăzută valoare din 7 mai. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,67%, față de 6,53% în data de 7 mai. Indicele la 12 luni a stagnat la 6,85%, față de 6,58% în 7 mai. După ce s-a împrumutat la finalul săptămânii trecute cu peste 1,3 miliarde lei, cu scadențele în octombrie 2028 și în aprilie 2035, lunea aceasta Trezoreria a atras 547,5 milioane lei scadente în septembrie 2032 pentru care a acceptat să schite o dobândă medie anuală de 7,35%. Euro se tranzacționa în culoarul 1,17 – 1,1734 dolari, față de minimul de 1,1658 dolari, atins vineri, înainte de publicarea în cursul acestei săptămâni a unor indici economici importanți din Statele Unite, în timp ce Congresul american nu a reușit să ajungă la un compromis în ceea ce privește bugetul pentru următorul exercițiu financiar, care începe în data de 1 octombrie. În piața locală, cursul monedei americane a coborât de la 4,3460 la 4,3338 lei, față de 4,3117 lei, lunea trecută. Francul elvețian a crescut modest de la 5,4363 la 5,4389 lei. Cursul lirei sterline a urcat de la 5,8068 la 5,8217 lei. În regiune, moneda maghiară s-a întărit modest la 390,53 forinți/euro iar cea poloneză s-a depreciat marginal la 4,2688 zloți/euro. Bitcoin a crescut de la 111.000 dolari, la sfârșitul săptămânii trecute, la 113.494 dolari. Ether a urcat de la 4.000 dolari la un vârf de 4.160 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Leul a avut la nivel săptămânal o evoluție descendentă față de principalele valute, însă s-a manifestat o tendință de contracție a indicilor ROBOR, care se apropie astfel de pragul de 6,50%, echivalentul dobânzii de politică monetară a BNR. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a alunecat de la 6,54 la 6,52%, cea mai scăzută valoare din 7 mai, când indicele se situa la 6,47%, în momentul începerii unui ciclu de creștere rapidă, după primul tur al alegerilor prezidențiale. Atunci, BNR a fost nevoită să absoarbă leii din piață și să vândă peste 8 miliarde de euro. Tot la sfârșitul săptămânii, indicele ROBOR la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,68 la 6,67%, față de 6,53% în data de 7 mai. Indicele la 12 luni a stagnat la 6,85%, față de 6,58% în 7 mai. Revenirea aversiunii față de risc în piețele financiare a provocat deprecierea monedelor de la marginea zonei euro, inclusiv a leului. Cursul monedei unice a fluctuat între 5,0753 și 5,0784 lei, cel de vineri fiind stabilit la 5,0772 lei, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,076 – 5,082 lei. Seara, după închiderea pieței locale, cotațiile au atins un vârf de 5,086 lei/euro. Joi, Trezoreria a redeschis o emisiune de obligațiuni scadente în octombrie 2028 și a atras 357,5 milioane lei la un randament mediu anual de 7,38%, sumă suplimentată vineri cu alte 60 milioane lei la aceeași dobândă. În aceeași zi, Finanțele au profitat de volumul mare de oferte de cumpărare de peste 2,2 miliarde lei, și s-au împrumutat cu 841,5 miliarde lei, cu scadența în aprilie 2025, la o dobândă de 7,29%, sumă pe care a completat-o vineri cu încă 60 milioane lei. Euro a atins marți un maxim de 1,1820 dolari și un minim de 1,1650 dolari, joi seară, tranzacțiile de la sfârșitul săptămânii s-au realizat în culoarul 1,1658 – 1,1708 dolari, cu închiderea pieței la 1,1702 dolari. În piața locală, media monedei americane a urcat vineri la 4,3460 lei, față de 4,3012 lei, la începutul săptămânii. Aprecierea dolarului s-a datorat publicării datelor privind PIB-ul Statelor Unite care a crescut cu 3,8% în trimestrul al doilea, ceea ce a demonstrat reziliența economiei. Față de începutul anului, indicele dolarului față de un coș al principalelor valute a scăzut cu 9,3%. Pierderea s-ar putea majora, investitorii așteptând noi tăieri ale dobânzii de către Fed. Însă, principalul risc pe termen scurt pentru moneda americană constă în posibilitatea ca intervențiile președintelui Trump să reducă independența Fed prin care să forțeze o scădere prea mare a dobânzilor. Media francului a scăzut modest de la 5,4352 la 5,4306 lei, după ce Banca Națională a Elveției a menținut dobânda de politică monetară la 0%. Cursul lirei sterline a scăzut modest de la 5,8165 la 5,8121 lei, evoluție la care au contribuit îngrijorările investitorilor privind situația finanțelor publice britanice. Sfârșitul săptămânii a adus un nou record pentru gramul de aur care a urcat de la 522,2141 lei la 524,0023 lei. Precedentul maxim istoric de 522,9390 lei a fost atins marți. Creșterea s-a datorat aprecierii cursului monedei americane, în timp ce metalul galben a fluctuat între 3.733,80 și 3.784,60 dolari, aproape de recordul de 3.790 dolari/uncie care s-a înregistrat marți. La sfârșitul săptămânii, bitcoin stagna în jurul pragului de 109.000 dolari iar ether în apropierea celui de 4.000 dolari. Analiza cuprinde perioada 15 – 19 septembrie

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Moneda națională a avut o evoluție apreciativă față de cea unică, după șase ședințe consecutive de pierderi. Cursul euro a scăzut de la 5,0784 la 5,0754 lei, într-o ședință în care a crescut oferta comercială din partea companiilor care își achită taxele și impozitele lunare la bugetul de stat. Tranzacțiile se realizau în culoarul 5,073 – 5,079 lei. Evoluția este de apreciat în condițiile în care datele economice fundamentale publicate joi nu sunt unele îmbucurătoare. Astfel, premierul Bolojan a anunțat că ținta de deficit din acest an este una de 8,4% și ar putea scădea spre 6% în 2026, în condițiile în care statul are de achitat în 2025 dobânzi în valoare totală de 51 de miliarde de lei, la împrumuturile realizate până acum. Pe de altă parte, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a redus prognoza de creștere a economiei româneşti la 0,9% în acest an, faţă de estimarea din mai de 1,6%. Valoarea este mai optimistă decât cea anticipată Comisia Națională de Prognoză care în ultimul său raport a prognozat o creștere de 0,6%, față de 0,8% în 2024. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,68%, iar cel la 12 luni la 6,85%. Indicele de referinţă pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) se situează până la sfârșitul acestei luni la 5,55%, pentru ca în ultimul trimestru să urce la 6,07%. Volatilitatea perechii euro/dolar era minimă, 1,1731 – 1,1754 dolari, față de un maxim de un maxim de 1,1820 dolari, atins miercuri. Calmul se datora faptului că investitorii așteptau ziua de vineri, când va fi publicat indicele prețurilor cheltuielilor de consum personale (PCE) din Statele Unite, principalul indicator al inflației urmărit de Rezerva Federală americană. Joi, urmau să fie anunțate datele privind PIB-ul SUA pentru trimestrul al doilea și cererile săptămânale de șomaj. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3162 la 4,3210 lei. Media francului elvețian a scăzut modest de la 5,4352 la 5,4306 lei, după ce Banca Națională a Elveției a menținut dobânda de politică monetară la 0% și a anunțat că este pregătită să intervină pe piața valutară, însă a exclus revenirea la un curs de schimb minim. Cursul lirei sterline a scăzut modest de la 5,8165 la 5,8121 lei, evoluție la care au contribuit îngrijorările investitorilor privind situația finanțelor publice britanice. Prețul gramului de aur a scăzut de la 522,8926 lei la 522,2141 lei, foarte aproape de maximul istoric de 522,9390 lei, atins marți. În piețele specializate, metalul galben fluctua între 3.728,80 și 3.762,30 dolari, sub recordul de 3.790 dolari/uncie, atins tot marțea aceasta. În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,2619 zloți/euro. În schimb, a celei maghiare s-a depreciat marginal la 390,75 forinți/euro. Prețul criptomonedelor era stabil. Bitcoin fluctua între 111.225 și 113.553 dolari iar ether se tranzacționa în culoarul 3.950 – 4.161 dolari.

Citeste pe larg