Decizia de vineri a agenției Moody’s de a reconfirma ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3 pentru datoria pe termen lung și P-3 pentru datoria pe termen scurt, precum și perspectiva negativă, urmând exemplul precedent al agențiilor Fitch și Standard & Poor’s, a fost primită pozitiv de investitori. Euro a încheiat săptămâna cu o scădere a mediei sale la 5,0694 lei, după creșterea de marți la 5,0737 lei, aproape de maximul ultimelor două luni. Tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,067 – 5,072 lei, cu închiderea pieței locale la 5,068 lei, însă în seara de vineri, cotația a atins pe piețele internaționale până la 5,059 lei, minim al ultimelor trei săptămâni. Evoluția se datorează posibilității ca Rezerva Federală să decidă reducerea dobânzilor, la ședința sa care se va desfășura marți și miercuri, după ce s-a anunțat scăderea în august a prețurilor de producție din Statele Unite. Aceasta a pus în umbră decizia Fondului Monetar Internaţional de a revizui în jos prognoza de creştere economică a României din acest an, la 1%, de la 1,6% în estimările anterioare, şi la 1,4% pentru 2026. Estimarea FMI este mai optimistă decât cea a Comisiei Naționale de Prognoză, care anticipează o creștere reală a PIB în 2025 de 0,6%, pentru ca în 2026 aceasta să fie de 1,2%. Explozia din august a inflației anuale, care a sărit în august la 9,9%, față de 7,8% în iulie, a stopat evoluția descendentă a indicilor ROBOR, care s-au menținut la minime ale ultimelor cinci luni. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,54%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,68%. Indicele la 12 luni a scăzut joi de la 6,85 la 6,83%, dar s-a întors la sfârșitul săptămânii la 6,85%. Statul a redeschis joi o emisiune de titluri de stat cu scadența iulie 2040, cea mai îndepărtată dată la care s-a împrumutat statul până în prezent. Valoarea programată a fost de 300 milioane lei, sumă care a fost atrasă la o dobândă medie anuală de 7,67%, la care s-au adăugat alte 45 milioane lei, obținute printr-o licitație suplimentară organizată vineri. Tot joi, Finanțele s-au împrumutat pentru scadența aprilie 2028 cu 400 milioane lei la un randament mediu de 7,60%, la care s-au adăugat alte 60 milioane lei, printr-o licitație suplimentară. Euro a atins marți un maxim al ultimelor circa două luni de 1,1780 dolari. Vineri, tranzacțiile s-au realizat între 1,1701 și 1,1749 dolari iar piața americană a închis la 1,1734 dolari. Cursul monedei americane a fluctuat între 4,3122 și 4,3397 lei, cel de la sfârșitul săptămânii fiind stabilit la 4,3258 lei. Vineri, media francului elvețian a scăzut modest la 5,4221 lei iar cea a lirei sterline la 5,8565 lei. Șirul recordurilor istorice atinse de gramul de aur s-a încheiat miercuri când prețul a urcat până la 508,6964 lei, după care în următoarele ședințe acesta a fost stabilit la 505,2770 lei, respectiv 506,8417 lei. La rândul său, metalul galben a atins marți un maxim istoric de 3.659,40 dolari/uncie, iar la sfârșitul săptămânii s-a tranzacționat în culoarul 3.629,30 – 3.657,60 dolari/uncie. Posibila ieftinire a creditelor din Statele Unite a stimulat cererea de criptomonede. La sfârșitul săptămânii, bitcoin s-a apropiat de pragul de 117.000 dolari iar ether de cel de 4.800 dolari.

Citeste pe larg

În așteptarea unei decizii din partea Rezervei Federale de normalizare a politicii sale monetare, solicitată constant de Donald Trump înainte și după preluarea funcției de președinte, a redus plasamentele în moneda americană și le-a majorat pe cele în metalul galben. Majoritatea analiștilor anticipează o tăiere cu 25 puncte de bază a dobânzii de politică monetară din Statele Unite, care se situează de la sfârșitul anului trecut la 4,25 – 4,50%. Uncia de aur a crescut marțea aceasta la 3.700,20 dolari, depășind astfel fostul record de 3.659,40 dolari atins în urmă cu o săptămână. Creșterea față de aceeași dată a anului trecut este de aproape de 1.115 dolari. Aceasta a făcut ca prețul gramului de aur să crească, în ciuda deprecierii monedei americane, de la 504,1740 lei la 509,4008 lei. Analiștii din această industrie anticipează continuarea până la începutul anului viitor a procesului de creștere a prețurilor unciei, cu noi maxime succesive, dar care va fi urmată de o corecție, înainte de atingerea pragului de 4.000 dolari. La rândul său, euro s-a apreciat la 1,1757 – 1,1818 dolari, o valoare mai ridicată, de 1,1830 dolari, fiind înregistrată la începutul lui iulie. Evoluția s-a reflectat în scăderea cursului monedei americane de la 4,3104 la 4,2848 lei. La aprecierea monedei unice a contribuit și îmbunătățirea indicelui calculat de institutul ZEW care măsoară aşteptările mediului de afaceri de la 34,7 puncte în iulie la 37,3 puncte. Menținerea unui nivel mai ridicat al apetitului pentru risc a permis leului să cunoască o evoluție stabilă față de euro. Cursul monedei europene a crescut modest de la 5,0632 lei, minimul ultimelor trei săptămâni, la 5,0634 lei, în timp ce transferurile se realizau în culoarul 5,062 – 5,066 lei. De la începutul anului, leul are cea mai slabă performanță din regiune cu o depreciere de circa 1,8%, consecință a crizei politice create de primul tur al alegerilor prezidențiale din mai dar și a situației precare a deficitelor gemene. Cea mai bună performanță o are forintul maghiar care s-a întărit cu circa 5,5%, după ce Banca Națională a Ungariei a decis să folosească cursul drept instrument pentru reducerea inflației. Zlotul polonez a câștigat circa 0,6% iar coroana cehă s-a apreciat cu 3,7%. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,55%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,69%. Indicele la 12 luni s-a oprit la 6,85%. Creșterea șomajului din Regatul Unit s-a reflectat în scăderea cursului lirei sterline la 5,8462 lei, în timp ce francul elvețian a fost stabil cu o medie de 5,4177 lei. Media monedelor din regiune s-a depreciat marginal la 4,2504 zloți/euro, respectiv 390 forinți/euro. Bitcoin stagna la 115.000 – 116.044 dolari iar ether fluctua între 4.495 și 4.538 dolari.

Citeste pe larg

Pariurile puse de investitorii internaționali pe începerea procesului de normalizare a politicii monetare a Rezervei Federale americane, la ședința sa care se va desfășura marți și miercuri, a determinat majorarea apetitului pentre activele considerate riscante, așa cum este și leul. Cursul euro a coborât lunea aceasta de la 5,0694 la 5,0632 lei, minimul ultimelor trei săptămâni, după ce marțea trecută a atins un vârf de 5,0737 lei. Cotațiile au scăzut în cursul nopții pe segmentul asiatic al pieței la 5,057 lei, iar cele din piața locală au fluctuat între 5,062 și 5,07 lei. O ușoară creștere a cererii de lei a ridicat valoarea indicilor ROBOR, la un nivel comparabil cu cel de la începutul săptămânii trecute. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 6,54 la 6,55%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, de la 6,68 la 6,69%. Indicele la 12 luni a scăzut joi de la 6,85 la 6,83%, dar s-a întors la sfârșitul săptămânii la 6,85%, valoare care s-a menținut și la începutul celei prezente. Statul s-a împrumutat lunea aceasta 1,077 miliarde lei, prin intermediul a două emisiuni de titluri de stat, profitând de creșterea interesului după ce agenția Moody’s a reconfirmat, la sfârșitul săptămânii trecute, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3 pentru datoria pe termen lung și P-3 pentru datoria pe termen scurt, precum și perspectiva negativă. Ofertele de cumpărare s-au ridicat la un total de circa 3,1 miliarde lei iar Trezoreria a atras 598 milioane lei cu scadența iulie 2033 și alte 479 milioane lei scadente în 2029. Demn de remarcat este egalizarea dobânzilor medii anuale acceptate de Finanțe la 7,5%, egalul ratei Lombard pentru facilitatea de creditare utilizată de BNR. Euro s-a apreciat la începutul acestei săptămâni la 1,1717 – 1,1771 dolari, sub maximul ultimelor trei luni de 1,1780 dolari, atins marțea trecută. Media monedei americane a scăzut de 4,3258 la 4,3104 lei. Cursul francului elvețian a scăzut la 5,4178 lei. În schimb, cel al lirei sterline a urcat modest la 5,8585 lei. Gramul de aur a cunoscut a trei ședință consecutivă de scădere a prețului, și a alunecat de 506,8417 lei la 504,1740 lei, după ce a atins miercurea trecută maximul istoric de 508,6964 lei. Deprecierea se datorează faptului că metalul galben a coborât la 3.625,50 – 3.647,40 dolari/uncie iar moneda americană a pierdut teren în fața celei europene. Bitcoin, care a scăzut marțea trecută sub pragul de 111.000 dolari, se tranzacționa la începutul acestei săptămâni între 114.682 și 116.761 dolari. Ether, care de circa două luni este cea mai tranzacționată monedă digitală ca volum, fluctua în culoarul 4.505 – 4.672 dolari.

Citeste pe larg

Prețurile au crescut în perioada august 2024 – august 2025 cu 9,9%, conform INS, față de 7,8% între iulie 2024 – iulie 2025. Față de începutul anului (august 2025 comparativ cu decembrie 2024) rata inflaţiei a urcat la 8,1%. Prognoza de vară a Comisiei Naţionale de Prognoză anticipează pentru sfârșitul anului o inflație de 8,9%, cu o medie anuală de 7,9%. Evoluția prețurilor a afectat estimările privind creșterea PIB, care a fost revizuit în jos de la 1,5%, în prognoza de vară, la 0,6%, urmare a amplitudinii semnificative a şocurilor corecţiilor fiscale, cât şi creşterii preţurilor la energia electrică. O analiză a BCR Erste anticipează o creștere a inflației în decembrie la 9,7%, faţă de 8,8% cât anticipa anterior, ceea ce va face ca rata de politică monetară să încheie acest an la 6,50%, nivel stabilit în august trecut. Aceste date negative nu au afectat imediat evoluția monedei naționale. Cursul euro a scăzut de la 5,0733 la 5,0707 lei, într-o ședință agitată în care cotațiile au fluctuat în „dinți de furculiță”, cu un minim de 5,07 și un maxim 5,078 lei. Prognoza CNP anticipează pentru 2025 un curs mediu anual de 5,04 lei, care ar urma să crească în 2026 la 5,10 lei. Creșterea inflației nu a afectat piața monetară. Mai mult, indicele ROBOR la 12 luni a scăzut de la 6,85 la 6,83%. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,68%. În așteptarea datelor privind inflația din SUA și ședința de politică monetară a Rezervei Federale, care se va desfășura săptămâna trecută, euro s-a depreciat la 1,1677 – 1,1707 dolari, față de 1,1780 dolari, maxim al ultimelor trei luni, atins marți. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3297 la 4,3397 lei. Scăderea euro este pusă pe seama situației socio-politice din Franța, unde proaspăt instalatul premier Sebastien Lecornu s-a confruntat deja cu un val de proteste ale străzii. Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,4353 la 5,4290 lei iar cel al lirei sterline de la 5,8651 la 5,8604 lei. Metalul galben fluctua între 3.648,10 și 3.614,20 dolari/uncie sub recordul atins marți de 3.659,40 dolari/uncie. Evoluțiile din piețele specializate au afectat prețul gramului de aur care a coborât de la maximul istoric de 508,6964 lei la 505,2770 lei. Perspectiva atingerii în următoarele de către uncia de aur a pragului de 4.000 dolari, față de 500 – 600 dolari în urmă cu 20 de ani, este alimentată de cererea anuală, atât comercială și a băncilor centrale, care se ridică la circa 5.000 tone. În regiune, media monedei poloneze a scăzut la 4,2626 zloți/euro, iar cea a monedei maghiare s-a întărit la 392,85 forinți/euro. Bitcoin creștea joi la 113.732 – 114.482 dolari iar ether a urcat la 4.340 – 4.448 dolari.

Citeste pe larg

Pariurile puse de investitorii internaționali pe începerea procesului de normalizare a politicii monetare a Rezervei Federale americane, la ședința sa care se va desfășura marți și miercuri, a determinat majorarea apetitului pentre activele considerate riscante, așa cum este și leul. Cursul euro a coborât lunea aceasta de la 5,0694 la 5,0632 lei, minimul ultimelor trei săptămâni, după ce marțea trecută a atins un vârf de 5,0737 lei. Cotațiile au scăzut în cursul nopții pe segmentul asiatic al pieței la 5,057 lei, iar cele din piața locală au fluctuat între 5,062 și 5,07 lei. O ușoară creștere a cererii de lei a ridicat valoarea indicilor ROBOR, la un nivel comparabil cu cel de la începutul săptămânii trecute. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 6,54 la 6,55%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, de la 6,68 la 6,69%. Indicele la 12 luni a scăzut joi de la 6,85 la 6,83%, dar s-a întors la sfârșitul săptămânii la 6,85%, valoare care s-a menținut și la începutul celei prezente. Statul s-a împrumutat lunea aceasta 1,077 miliarde lei, prin intermediul a două emisiuni de titluri de stat, profitând de creșterea interesului după ce agenția Moody’s a reconfirmat, la sfârșitul săptămânii trecute, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3 pentru datoria pe termen lung și P-3 pentru datoria pe termen scurt, precum și perspectiva negativă. Ofertele de cumpărare s-au ridicat la un total de circa 3,1 miliarde lei iar Trezoreria a atras 598 milioane lei cu scadența iulie 2033 și alte 479 milioane lei scadente în 2029. Demn de remarcat este egalizarea dobânzilor medii anuale acceptate de Finanțe la 7,5%, egalul ratei Lombard pentru facilitatea de creditare utilizată de BNR. Euro s-a apreciat la începutul acestei săptămâni la 1,1717 – 1,1771 dolari, sub maximul ultimelor trei luni de 1,1780 dolari, atins marțea trecută. Media monedei americane a scăzut de 4,3258 la 4,3104 lei. Cursul francului elvețian a scăzut la 5,4178 lei. În schimb, cel al lirei sterline a urcat modest la 5,8585 lei. Gramul de aur a cunoscut a trei ședință consecutivă de scădere a prețului, și a alunecat de 506,8417 lei la 504,1740 lei, după ce a atins miercurea trecută maximul istoric de 508,6964 lei. Deprecierea se datorează faptului că metalul galben a coborât la 3.625,50 – 3.647,40 dolari/uncie iar moneda americană a pierdut teren în fața celei europene. Bitcoin, care a scăzut marțea trecută sub pragul de 111.000 dolari, se tranzacționa la începutul acestei săptămâni între 114.682 și 116.761 dolari. Ether, care de circa două luni este cea mai tranzacționată monedă digitală ca volum, fluctua în culoarul 4.505 – 4.672 dolari.

Citeste pe larg

Decizia de vineri a agenției Moody’s de a reconfirma ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3 pentru datoria pe termen lung și P-3 pentru datoria pe termen scurt, precum și perspectiva negativă, urmând exemplul precedent al agențiilor Fitch și Standard & Poor’s, a fost primită pozitiv de investitori. Euro a încheiat săptămâna cu o scădere a mediei sale la 5,0694 lei, după creșterea de marți la 5,0737 lei, aproape de maximul ultimelor două luni. Tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,067 – 5,072 lei, cu închiderea pieței locale la 5,068 lei, însă în seara de vineri, cotația a atins pe piețele internaționale până la 5,059 lei, minim al ultimelor trei săptămâni. Evoluția se datorează posibilității ca Rezerva Federală să decidă reducerea dobânzilor, la ședința sa care se va desfășura marți și miercuri, după ce s-a anunțat scăderea în august a prețurilor de producție din Statele Unite. Aceasta a pus în umbră decizia Fondului Monetar Internaţional de a revizui în jos prognoza de creştere economică a României din acest an, la 1%, de la 1,6% în estimările anterioare, şi la 1,4% pentru 2026. Estimarea FMI este mai optimistă decât cea a Comisiei Naționale de Prognoză, care anticipează o creștere reală a PIB în 2025 de 0,6%, pentru ca în 2026 aceasta să fie de 1,2%. Explozia din august a inflației anuale, care a sărit în august la 9,9%, față de 7,8% în iulie, a stopat evoluția descendentă a indicilor ROBOR, care s-au menținut la minime ale ultimelor cinci luni. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,54%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,68%. Indicele la 12 luni a scăzut joi de la 6,85 la 6,83%, dar s-a întors la sfârșitul săptămânii la 6,85%. Statul a redeschis joi o emisiune de titluri de stat cu scadența iulie 2040, cea mai îndepărtată dată la care s-a împrumutat statul până în prezent. Valoarea programată a fost de 300 milioane lei, sumă care a fost atrasă la o dobândă medie anuală de 7,67%, la care s-au adăugat alte 45 milioane lei, obținute printr-o licitație suplimentară organizată vineri. Tot joi, Finanțele s-au împrumutat pentru scadența aprilie 2028 cu 400 milioane lei la un randament mediu de 7,60%, la care s-au adăugat alte 60 milioane lei, printr-o licitație suplimentară. Euro a atins marți un maxim al ultimelor circa două luni de 1,1780 dolari. Vineri, tranzacțiile s-au realizat între 1,1701 și 1,1749 dolari iar piața americană a închis la 1,1734 dolari. Cursul monedei americane a fluctuat între 4,3122 și 4,3397 lei, cel de la sfârșitul săptămânii fiind stabilit la 4,3258 lei. Vineri, media francului elvețian a scăzut modest la 5,4221 lei iar cea a lirei sterline la 5,8565 lei. Șirul recordurilor istorice atinse de gramul de aur s-a încheiat miercuri când prețul a urcat până la 508,6964 lei, după care în următoarele ședințe acesta a fost stabilit la 505,2770 lei, respectiv 506,8417 lei. La rândul său, metalul galben a atins marți un maxim istoric de 3.659,40 dolari/uncie, iar la sfârșitul săptămânii s-a tranzacționat în culoarul 3.629,30 – 3.657,60 dolari/uncie. Posibila ieftinire a creditelor din Statele Unite a stimulat cererea de criptomonede. La sfârșitul săptămânii, bitcoin s-a apropiat de pragul de 117.000 dolari iar ether de cel de 4.800 dolari.

Citeste pe larg

Decizia de vineri a agenției Moody’s de a reconfirma ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3 pentru datoria pe termen lung și P-3 pentru datoria pe termen scurt, precum și perspectiva negativă, urmând exemplul precedent al agențiilor Fitch și Standard & Poor’s, a fost primită pozitiv de investitori. Euro a încheiat săptămâna cu o scădere a mediei sale la 5,0694 lei, după creșterea de marți la 5,0737 lei, aproape de maximul ultimelor două luni. Tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,067 – 5,072 lei, cu închiderea pieței locale la 5,068 lei, însă în seara de vineri, cotația a atins pe piețele internaționale până la 5,059 lei, minim al ultimelor trei săptămâni. Evoluția se datorează posibilității ca Rezerva Federală să decidă reducerea dobânzilor, la ședința sa care se va desfășura marți și miercuri, după ce s-a anunțat scăderea în august a prețurilor de producție din Statele Unite. Aceasta a pus în umbră decizia Fondului Monetar Internaţional de a revizui în jos prognoza de creştere economică a României din acest an, la 1%, de la 1,6% în estimările anterioare, şi la 1,4% pentru 2026. Estimarea FMI este mai optimistă decât cea a Comisiei Naționale de Prognoză, care anticipează o creștere reală a PIB în 2025 de 0,6%, pentru ca în 2026 aceasta să fie de 1,2%. Explozia din august a inflației anuale, care a sărit în august la 9,9%, față de 7,8% în iulie, a stopat evoluția descendentă a indicilor ROBOR, care s-au menținut la minime ale ultimelor cinci luni. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,54%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,68%. Indicele la 12 luni a scăzut joi de la 6,85 la 6,83%, dar s-a întors la sfârșitul săptămânii la 6,85%. Statul a redeschis joi o emisiune de titluri de stat cu scadența iulie 2040, cea mai îndepărtată dată la care s-a împrumutat statul până în prezent. Valoarea programată a fost de 300 milioane lei, sumă care a fost atrasă la o dobândă medie anuală de 7,67%, la care s-au adăugat alte 45 milioane lei, obținute printr-o licitație suplimentară organizată vineri. Tot joi, Finanțele s-au împrumutat pentru scadența aprilie 2028 cu 400 milioane lei la un randament mediu de 7,60%, la care s-au adăugat alte 60 milioane lei, printr-o licitație suplimentară. Euro a atins marți un maxim al ultimelor circa două luni de 1,1780 dolari. Vineri, tranzacțiile s-au realizat între 1,1701 și 1,1749 dolari iar piața americană a închis la 1,1734 dolari. Cursul monedei americane a fluctuat între 4,3122 și 4,3397 lei, cel de la sfârșitul săptămânii fiind stabilit la 4,3258 lei. Vineri, media francului elvețian a scăzut modest la 5,4221 lei iar cea a lirei sterline la 5,8565 lei. Șirul recordurilor istorice atinse de gramul de aur s-a încheiat miercuri când prețul a urcat până la 508,6964 lei, după care în următoarele ședințe acesta a fost stabilit la 505,2770 lei, respectiv 506,8417 lei. La rândul său, metalul galben a atins marți un maxim istoric de 3.659,40 dolari/uncie, iar la sfârșitul săptămânii s-a tranzacționat în culoarul 3.629,30 – 3.657,60 dolari/uncie. Posibila ieftinire a creditelor din Statele Unite a stimulat cererea de criptomonede. La sfârșitul săptămânii, bitcoin s-a apropiat de pragul de 117.000 dolari iar ether de cel de 4.800 dolari.

Citeste pe larg

În data de 8 octombrie se va desfășura penultima ședință de politică monetară a BNR din acest an, de la care nu se așteaptă o reducere a dobânzilor, în așteptarea exploziei prețurilor în această lună la circa 10%, evoluție care se poate spune că face parte din „pachetele” de austeritate ale actualei coaliții de guvernare. „A reduce dobânzile interne înainte de a putea măsura rezultate palpabile în restrângerea deficitului, iar asta exact în momentul în care presiunile inflaţioniste cresc, nu are cum să fie credibilă. Scăderea dobânzilor băncii centrale nu poate fi decât consecința îmbunătățirii sentimentului pieței”, opinează Eugen Rădulescu, director al Direcției stabilitate financiară din cadrul BNR, într-un articol publicat pe opiniibnr.ro. Satisfacerea excentricităţilor politice pe seama umflării deficitului public, a făcut ca „procesul de reducere a ratei dobânzii de referință a BNR, de la vârful de 7% din ianuarie 2023, să fie stopat la 6,5%, în august 2024, când devenise evident că deficitul nu va scădea, aşa cum era prevăzut, ci va creşte”, explică Eugen Rădulescu. Această perspectivă a stopat tendința de scădere a indicilor ROBOR, chiar dacă media zilnică a excedentului de lichiditate din piață a fost în august de 15,3 miliarde lei. El a fost „depus” la BNR la o dobândă de 5,5%, egală cu cea pentru facilitatea de depozit. Guvernatorul BNR a declarat la jumătatea lunii trecute că „nu se poate face o reducere de dobândă decât atunci când dobânzile din piață vor scădea sub nivelul dobânzii de politică monetară.” Miercurea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54% față de 6,56% în urmă cu o săptămână. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,68% de la 6,71%, miercurea trecută, iar cel la 12 luni a alunecat la nivel săptămânal de la 6,88 la 6,84%. Cursul euro a scăzut modest de la 5,0737 la 5,0733 lei, iar cotațiile fluctuau între 5,072 și 5,077 lei. Înainte de publicarea datelor privind evoluția prețurilor de producție din Statele Unite, euro scădea 1,1684 – 1,1719 dolari, iar cursul monedei americane a urcat de la 4,3122 la 4,3297 lei. Deprecierea monedei unice a survenit după căderea guvernului de la Paris care nu a primit din partea Parlamentului votul de încredere și declanșarea violențelor de stradă în întreaga Franța. Numirea rapidă a lui Sébastien Lecornu drept noul șef de la Palatul Matignon, nu a calmat piețele și a pus în umbră revizuirea datelor privind locurile de muncă non-agricole din Statele Unite. Conform raportului, economia SUA a creat în anul fiscal 2024, care s-a încheiat în martie 2025, cu 911.000 mai puține locuri de muncă, cea mai mare corecție înregistrată din 2002, ceea ce pune o și mai mare presiune pe Fed să reia ciclul de reducere a dobânzilor. Francul elvețian a coborât la 4,3297 lei iar lira sterlină a urcat la 5,8651 lei. Miercurea aceasta, metalul galben fluctua între 3.617,80 – 3.658 dolari/uncie, aproape de maximul istoric atins marți de 3.659,40 dolari/uncie. Aprecierea metalului galben a provocat creșterea constantă a prețului gramului de aur. Acesta a urcat de la maximul de 506,4161 lei la al șaptelea record consecutiv de 508,6964 lei. Bitcoin scădea la 110.944 – 112.831 dolari, iar ether se mișca în culoarul 4.285 – 4.384 dolari.

Citeste pe larg

Prețurile au crescut în perioada august 2024 – august 2025 cu 9,9%, conform INS, față de 7,8% între iulie 2024 – iulie 2025. Față de începutul anului (august 2025 comparativ cu decembrie 2024) rata inflaţiei a urcat la 8,1%. Prognoza de vară a Comisiei Naţionale de Prognoză anticipează pentru sfârșitul anului o inflație de 8,9%, cu o medie anuală de 7,9%. Evoluția prețurilor a afectat estimările privind creșterea PIB, care a fost revizuit în jos de la 1,5%, în prognoza de vară, la 0,6%, urmare a amplitudinii semnificative a şocurilor corecţiilor fiscale, cât şi creşterii preţurilor la energia electrică. O analiză a BCR Erste anticipează o creștere a inflației în decembrie la 9,7%, faţă de 8,8% cât anticipa anterior, ceea ce va face ca rata de politică monetară să încheie acest an la 6,50%, nivel stabilit în august trecut. Aceste date negative nu au afectat imediat evoluția monedei naționale. Cursul euro a scăzut de la 5,0733 la 5,0707 lei, într-o ședință agitată în care cotațiile au fluctuat în „dinți de furculiță”, cu un minim de 5,07 și un maxim 5,078 lei. Prognoza CNP anticipează pentru 2025 un curs mediu anual de 5,04 lei, care ar urma să crească în 2026 la 5,10 lei. Creșterea inflației nu a afectat piața monetară. Mai mult, indicele ROBOR la 12 luni a scăzut de la 6,85 la 6,83%. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,68%. În așteptarea datelor privind inflația din SUA și ședința de politică monetară a Rezervei Federale, care se va desfășura săptămâna trecută, euro s-a depreciat la 1,1677 – 1,1707 dolari, față de 1,1780 dolari, maxim al ultimelor trei luni, atins marți. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3297 la 4,3397 lei. Scăderea euro este pusă pe seama situației socio-politice din Franța, unde proaspăt instalatul premier Sebastien Lecornu s-a confruntat deja cu un val de proteste ale străzii. Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,4353 la 5,4290 lei iar cel al lirei sterline de la 5,8651 la 5,8604 lei. Metalul galben fluctua între 3.648,10 și 3.614,20 dolari/uncie sub recordul atins marți de 3.659,40 dolari/uncie. Evoluțiile din piețele specializate au afectat prețul gramului de aur care a coborât de la maximul istoric de 508,6964 lei la 505,2770 lei. Perspectiva atingerii în următoarele de către uncia de aur a pragului de 4.000 dolari, față de 500 – 600 dolari în urmă cu 20 de ani, este alimentată de cererea anuală, atât comercială și a băncilor centrale, care se ridică la circa 5.000 tone. În regiune, media monedei poloneze a scăzut la 4,2626 zloți/euro, iar cea a monedei maghiare s-a întărit la 392,85 forinți/euro. Bitcoin creștea joi la 113.732 – 114.482 dolari iar ether a urcat la 4.340 – 4.448 dolari.

Citeste pe larg

Pompierii din cadrul ISU Giurgiu acordă, și în acest an școlar, o atenție deosebită siguranței elevilor și personalului din unitățile de învățământ. Activitățile de prevenire a incendiilor, controalele periodice și acțiunile de îndrumare desfășurate de inspectorii de prevenire au scopul de a identifica și corecta eventualele deficiențe, de a oferi…

The post ISU Giurgiu: Siguranța elevilor, prioritate la începutul anului școlar appeared first on Informatia de Giurgiu.

Citeste pe larg

Vineri, 12 septembrie, municipiul Giurgiu găzduiește conferința regionaă ”IMM România- dialog social și dezvoltare durabilă”, organizată de  Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (IMM Romania) in parteneriat cu Patronatul Judetean al Intreprinderilor Mici si Mijlocii GIURGIU. Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (IMM Romania) in…

The post ”IMM România- dialog social și dezvoltare durabilă”, appeared first on Informatia de Giurgiu.

Citeste pe larg

Criza politică din Franța a afectat performanța monedelor de la marginea zonei euro, care au avut o evoluție negativă față de cea unică. Cursul monedei europene a urcat de la 5,0716 la 5,0737 lei, după creșterea de vinerea trecută la 5,0787 lei, maximul ultimelor două luni, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 5,072 – 5,075 lei. Presiunea pe leu va continua până la sfârșitul anului în condițiile adâncirii deficitului bugetar și a celui de cont curent. Conform datelor publicate de INS, deficitul balanţei comerciale a crescut cu 7,1% în primele şapte luni ale acestui an, faţă de intervalul similar din 2024, la 19,311 miliarde de euro. Piața monetară a fost calmă, după ce indicele ROBOR la trei luni s-a apropiat de pragul de 6,50%, care reprezintă valoarea ratei de referință, stabilită de BNR în august trecut. Marți, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,69 la 6,68%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,84%. Căderea guvernului francez condus de François Bayrou, care nu a primit votul de încredere din partea Parlamentului de la Paris, nu a afectat performanța monedei unice față de cea americană. Euro a urcat până la 1,1780 dolari, maximul ultimelor șapte săptămâni, în condițiile în care investitorii așteptau publicare datelor revizuite privind piața muncii din Statele Unite, care ar putea evidenția o situație precară a acesteia, motiv pentru Rezerva Federală să normalizeze mai agresiv dobânzile. În piața locală, cursul dolarului a scăzut de la 4,3253 la 4,3122 lei. Cursul francului elvețian a urcat de la 5,4314 la 5,4401 lei iar cel al lirei sterline de la 5,8432 la 5,8581 lei. Prețul gramului de aur a urcat de la un maxim de 502,5817 lei, care a durat doar o zi, la 506,4161 lei, în timp ce metalul galben își continuă marșul spre pragul de 4.000 dolari și a crescut la 3.659,40 dolari/uncie. În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2540 zloți/euro iar a celei maghiare la 393,86 forinți/euro, chiar dacă oficialii băncii centrale de la Budapesta au declarat recent că în prezent se dorește stabilitatea forintului și se renunță la politica de scădere a acestuia cu scopul de a stimula exporturile, după ce economia maghiară a scăzut de şapte ori în ultimele 12 trimestre. Bitcoin se aprecia ușor la 111.141 – 113.274 dolari iar ether la 4.278 – 4.381 dolari.

Citeste pe larg

Prețul gramului de aur a crescut lunea aceasta de la 496,3229 lei, maxim istoric stabilit vineri, la 502,5817 lei, fiind depășită astfel o nouă barieră. La rândul ei, uncia de aur troy, care a atins vinerea trecută pragul de 3.600 dolari, a urcat la un nou record de 3.622,60 dolari, avansul de la începutul anului fiind de circa 37%, după ce creșterea din 2024 a fost de 27%. Creșterea metalului galben se datorează pariurilor puse pe seama faptului că Rezerva Federală americană va decide săptămâna viitoare să reducă dobânda de politică monetară, după publicarea unor cifre slabe privind ocuparea forței de muncă din Statele Unite. Această perspectivă a ridicat cotațiile euro la 1,1704 – 1,1743 dolari, după creșterea de vineri la 1,1761 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,3463 la 4,3253 lei, valoare ușor inferioară celei atinsă la începutul săptămânii trecute. Trebuie semnalat faptul că evoluția euro/dolar s-ar putea modifica în următoarele zile, în cazul în care criza politică din Franța s-ar accentua dacă guvernul nu va primi votul de încredere din partea Parlamentului de la Paris. Nivelul mai redus al aversiunii față de risc a permis leului să se aprecieze față de euro, iar cursul a coborât de la 5,0787 la 5,0716 lei, în timp ce cotațiile au alunecat de la 5,077 lei, la deschidere, la 5,077 lei, în partea a doua a zilei. Perioada de scădere aproape zilnică a dobânzilor interbancare s-a temperat, după ce indicele ROBOR la trei luni s-a apropiat de pragul de 6,50%, care reprezintă valoarea ratei de referință, stabilită de BNR în august trecut. Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%, cel mai scăzut nivel față de data de 2 mai când indicele se situa la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,68 la 6,69%, față de 5,99% la începutul lunii mai, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,84% față de 6,08%, în ședința care a precedat primul tur al alegerilor prezidențiale. Pentru a acoperi golurile bugetare, Trezoreria continuă să se împrumute din piața locală. Statul a atras lunea aceasta 377,7 milioane lei cu scadența iulie 2030 la un randament mediu anual de 7,57%, sumă mai mică decât cea programată, care a fost de 500 milioane lei. Interesul pentru titlurile de stat românești a fost redus și în cazul emisiunii cu scadența în octombrie 2033. Ținta Finanțelor a fost de 400 milioane lei, dar la final au fost atrase 372 milioane lei la o dobândă medie anuală de 7,56%. O analiză BCR indică faptul că randamentele titlurilor de stat românești în monedă locală pe 10 ani au crescut cu 20 de  puncte de bază de la începutul anului, o evoluție mai slabă decât cea a titlurilor poloneze care au scăzut cu 38 de puncte de bază de la începutul anului și superioară titlurilor de stat din Ungaria, care au înregistrat o creștere a randamentului de 61 de puncte de bază de la începutul anului. Media francului elvețian a urcat de la 5,4106 la 5,4314 lei, creșterea față de începutul săptămânii trecute fiind de circa 2 bani. În schimb, cursul lirei sterline s scăzut de 5,8571 la 5,8432 lei, mai jos cu peste un ban față de lunea trecută. Deprecierea monedei americane nu a mai avut, ca de obicei, efectul de levier pentru cotațiile criptomonedelor. Bitcoin stagna în jurul valorii de 111.000 dolari iar ether fluctua între 4.279 și 4.346 dolari.

Citeste pe larg

Prețul gramului de aur a cunoscut în ultimele ședințe noi recorduri consecutive. Vineri, gramul a crescut de la vechiul maxim de 496,2661 lei la 5 septembrie 2025. Evoluția depreciativă a dolarului, stimulată de politicile tarifare ale administrației de la Casa Albă, care nu își arată încă beneficiile, achizițiile masive făcute de băncile centrale, scăderea dobânzilor la nivel mondial, în timp ce randamentele obligațiunilor guvernamentale cresc, cât și nivelul ridicat de incertitudine geopolitică și economică, sunt printre principalele motive care au condus la atingerea pragului de 3.600 dolari/uncie. Acest nivel era anticipat pentru prima parte a anului viitor, în timp ce prețul futures cu livrarea în decembrie a urcat în piața americană la 3.653,30 dolari. De la începutul acestui an, aurul a crescut cu 37%, care se adaugă la avansul de 27% din 2024. August a fost a zecea lună consecutivă în care banca centrală a Chinei a cumpărat aur. Rezervele statului asiatic au crescut la 74,02 milioane de uncii troy, iar valoare lor se ridică la 253,84 miliarde dolari. O analiză a băncii americane Goldman Sachs ar putea atinge anul viitor pragul de 5.000 dolari/uncie, în cazul în care asaltul președintelui Trump va conduce la pierderea independenței Rezervei Federale americane, ceea ce ar scădea încrederea investitorilor și i-ar determina să-și mute o parte din plasamentele în dolari și obligațiuni americane către metalul galben.

Citeste pe larg