Impozitarea diferentiata a componentei necontributive a pensiilor de serviciu poate fi constitutionala daca se aplica tuturor pensiilor de serviciu si militare,  a stabilit CCR prin Decizia nr. 467/2023. Componenta necontributiva poate fi stabilita direct sau indirect, ca rezultat al aplicarii unei sarcini fiscale, a mai concluzionat CCR la paragraful 160.

Toate pensiile de serviciu platite prin Casa Nationala de Pensii-cca 10 000-, au calculata componenta contributiva a pensiei de serviciu, componenta care se plateste de la Fondul de Pensii dupa ce pensionarul ajunge la varsta standard de pensionare in sistemul public de pensii, componenta care nu se impoziteaza suplimentar.

Pensiile de serviciu reglementate de Legea nr.  223/2015, platite prin Casele de Pensii. Sectoriale MApN,MAI si SRI, sunt calculate numai in componenta necontributiva, astfel ca acestea ar fi impozitate suplimentar pentru cuantumul care depaseste salariul mediu net si in situatia in care cuantumul contributiv al pensiei militarului este mai mare decat salariul mediu net pe economie.

Daca nu se impoziteza suplimentar pensiile din sistemul public de pensii, este constitutional sa nu se impoziteze suplimentar nici componenta contributiva a tuturor pensiilor de serviciu. Or, in cazul pensiilor militare care pot avea o componenta contributiva mai mare decat netul salariului mediu pe economie, articolul XV declarat neconstitutional impunea o impozitare suplimentara pe o buna parte din componenta  contributiva. Nu exista scuza ca pensiile militare nu sunt calculate si in componenta contributiva!

Din cauza ca pensiile militare nu sunt impozitate  cu 15%  din partea care depăseste componenta contributiva,  la fel cum sunt impozitate toate celelalte pensii de serviciu, CCR motiveaza prin paragrafele 158-169 din Decizia nr. 467/2023 de ce este neconstitutuonal art. XV din legea care modifica articolele din Codul Fiscal referitoare la impozitarea pensiilor.

La reexaminarea legii in Parlament, neconstitutionalitatea articolului XV poate fi acoperita prin punerea lui in concordanta cu considerentele  din decizia CCR. 

Citeste pe larg

 

Urmeaza sa fie publicata in MO motivarea deciziei  prin care CCR a  admis partial, in procedura premergatoare promulgarii,  neconstitutionalitatea Proiectului PLx-244/2023, adoptat de Parlament privind modificarea legilor  care reglamenteaza pensiile de serviciu, in special dispozițiile care au modificat legea privind statutul magistratilor, legea privind statutul personalului auxiliar din instante si cele privind modificarea impozitarii pensiilor de serviciu. 

CCR a salvat cuantumul pensiilor in plata pentru magistrati si grefieri, dar nu a putut face nimic pentru cei care se vor pensiona dupa intrarea in vigoare a noii legi. Pensiile viitorilor pensionari din randul magistratilor si grefierilor vor fi plafonate la netul bazei de calcul, disparand posibilitatea, pentru ei si pentru toti pensionarii speciali, ca   timp de cinci ani sa beneficieze de modul actual  de calcul al pensiiilor. Au fost declarate definitiv neconstitutionale alin. (5) si(6) din art. XIII.

Art. XIII din lege, in forma  care a trecut de CCR, lipseste de continut, numai pentru viitor,  previzibila decizie CCR de declarare ca neconstitutionala a OUG nr. 59/2017.

In privinta impozitarii suplimentare a componentei necontributive a pensiilor de serviciu, CCR lasa posibilitatea Parlamentului de a pune in acord Art. XV cu decizia CCR, adica sa stabildeasca cu claritate baza de calcul a impozitarii, astfel incat aceasta să se aplice uniform la toate pensiile de serviciu. In reglementarea care a fost adoptata de  Parlament sunt excluse de la regula impozitării  suplimentare a cel mult a componentei care depaseste partea contributiva a pensii de serviciu  pensiile care nu au determinata componenta contributiva. Este evident ca in aceasta situatie se afla numai pensiile militare. Legea nr. 223/2015, spre deosebire de toate celelalte legi care reglementeaza pensii de serviciu, nu reglementeaza si calculul contributiv al pensiei militare la momentul cand pensionarul militar ajunge la varsta standard de pensionare in sistemul public.

Guvernul are varianta sa propuna Parlamentului, la momentul reexaminarii legii,  eliminarea in intregime a Art. 15, adica sa renunte la impozitarea suplimentara a pensiilor de serviciu. In actuala foame de venituri bugetare, este putin probabil sa se renunte la impozitarea suplimentara.

Ca sa mentina impozitarea suplimentara pentru toate  pensiile de serviciu, in conditiile admise de CCR,   Guvernul are posibilitatea sa propuna un amendament de completare a Legii nr. 223/2015, in care sa prevada ca la momentul atingerii varstei standard de pensionare din sistemul public, pensiile militare se calculeaza si in varianta contributiva  din sistemul public de pensii, in plata ramanand cuantumul mai mare dintre cel contributiv si cel procentual din baza de calcul. 

In acest fel toate pensiile de serviciu vor avea o baza de impozitare suplimentara stabilita uniform din cuantumul care depaseste salariul mediu net pe economie, pana la varsta standard de pensionare in sistemul public, si componenta necontributiva dupa varsta standard din sistemul public.

Aceasta reglementare ii va stimula pe cei care au  acumulat suficiente stagii anuale, astfel incat pensia calculata in sistem contributiv sa fie mai mare decat pensia calculata procentual din baza de calcul. 

Ar fi si o  masura reparatorie pentru vechii pensionari, trecuti deja de varsta standard de pensionare din sistemul public, de a-si mari pensiile plafonate după eliminarea actualizarii pensiilor prin OUG nr. 59/2017. Pe langa majorarea cuantumului pensiei la nivelul calculului contributiv, vor beneficia si de reducerea bazei de impozitare suplimentară.

Citeste pe larg

 

In dezbaterile CCR cu privire la constitutionalitatea Pl x 244/2023 de modificare a legilor care reglementeaza pensiile de serviciu si a Codului Fiscal, Raportul prezentat de Marian Enache a suscitat opozitie serioasa cu privire la admiterea/respingerea excepțiilor extrinseci. Pana la urma, excepțiile extrinseci au fost respinse, dar cu majoritate de voturi.

In privinta supraimpozitării, fata de raportul preliminar, in care s-a admis exceptia privind neclaritatea definirii bazei de impozitare, solutia finala da posibilitate Parlamentului sa clarifice, la reexaminarea legii, exact ce anume vrea sa supraimpoziteze.  Mai mult, CCR  precizeaza ca ar fi constitutionala impozitarea diferentiata a componentei necontributive a pensiilor de serviciu cu conditia ca masura sa fie aplicata tuturor pensiilor de serviciu, fara distinctie.

Stim ca toate pensiile de serviciu au calculata componenta contributiva,  mai putin cele militare.

Art. XV,  privind supraimpozitarea, din legea supusa controlului de constitutionalitate se aplica tuturor acestor pensii, nu numai pensiilor magistratilor, cum gresit subliniaza unele publicatii media. Doar pensiile militare nu au calculata componenta contributiva, astfel ca, potivit noii legi, ele  nu sunt supraimpozitate prin raportare la componenta contributiva ci la valoarea castigului salarial net pe economie. Asa cum s-a discutat intens pe acest blog, masura era si discriminatorie, pentru ca ii afecta doar pe militarii pensionati inainte de 15 09 2017.

La reexaminare, Parlamentul are doua variante de a inlatura neconstitutionalitatea Art. XV

1. Renunta la supraimpozitare, prin eliminarea Art.  XV din lege.

2. Reformuleaza articolul XV astfel încat sa defineasca clar baza de supraimpozitare, dar sa nu mai omita pensiile militare din pensiile de serviciu care sunt supraimpozitate cu 15% peste componenta contributiva. 

Iesirea din dilema nu poate fi rezolvata decat prin introducerea unei noi dispozitii in Legea nr. 223/2015 care sa prevada calcul cuantumului pensiei militare si in varianta contributiva.



 

Citeste pe larg

 Echipa redactionala multumeste cititorului A.C. pentru increderea de a pune la dispozitia blogului, „avant la lettre”, acest material asteptat de multi cititori.

Pentru cei care doresc sa aiba contributii asemanatoare, reamintim ca adresa blogului este aceeasi:

huhurez2013@gmail.com

Sunt respinse obiectiile extrinseci de neconstitutionalitate și cad ca neconstututionale articolele  I-IV si XV,  in intregime, iar din art. XIII numai alin.(5) si (6). 

Sunt neconstitutionale si anexele 1-3.

Cum era de asteptat, castigatori  sunt doar   magistratii care raman cu pensiile calculate/actualizate potrivit statutului lor din anul 2022.

Supraimpozitarea a cazut  pentru toate pensiile speciale din cauza neclaritatii definirii bazei de calcul. In privinta supraimpozitarii, in  Parlament poate fi corelat textul legii cu Decizia CCR.

Documentul de mai jos este creatia judecatorului-raportor, insusi presedintele CCR. Contine cateva interpretari personale ale dispozitiilor constitutionale pe care nici ceilalti  membri ai CCR nu și le vor insusi.  Nu este de mirare ca acest Raport nu a fost adoptat ca decizie pe data de 26 iulie 2023.

In anul 2010, CCR a transat definitiv, analizand exceptiile formulate la L 119/2010, ca recalcularea pensiilor speciale nu este retroactiva,  daca noul cuantum nu afecteaza prestatiile anterioare recalcularii. Vezi Decizia CCR nr.871/2010. Vine domnul Enache in 2023 si intoarce la 180 de grade decizia din 2010. Dispozitiile Constitutiei sunt aceleasi, si pe vreme buna, si pe vreme de criza.

Legea adoptata de Parlament poate fi citita AICI


Citeste pe larg

 Pronuntarea a fost amanata cu o saptamana pentru legea privind pensiile speciale.  Pronuntarea in legea care interzice cumulul pensiei cu salariul a fost amanata 2 luni.

„Va trebui să fim gata cu legea pensiilor pentru cererea de plată 3, atât cu așa-numitele pensii de serviciu, cât și cu pensiile de contributivitate. Suntem pregătiți în orice scenariu, inclusiv pentru cele de serviciu așteptăm decizia CCR de miercuri. Avem 3 scenarii posibile. Deja evaluăm indiferent care va fi decizia Curții”, a afirmat ministrul muncii, Simona Bucura-Oprescu

„Scenariile sunt : 

CCR declară constituțională legea, parțial neconstituțională sau integral neconstituțională. Indiferent de decizie, la nivelul Ministerului Muncii ne-am pregătit”, a mai spus ea. 

Potrivit oficialului din Guvern, aşteptările Comisiei Europene referitoare la pensiile de serviciu sunt ca acestea să ajungă „cât mai aproape de sistemul de contributivitate”.

Premierul Marcel Ciolacu spunea că dacă legea pensiilor speciale nu va trece de Curtea Constituţională a României, va fi o sesiune parlamentară extraordinară în august pentru a transpune decizia CCR

Citeste pe larg

UPDATE

„Amendamentele la legea pensiilor speciale, declarată parțial neconstituțională, vor fi finalizate în aceste zile, urmând a fi trimise Comisiei Europene, spun surse guvernamentale. Ulterior, în perioada 23-24 august, ministrul Muncii urmează să meargă la Bruxelles pentru o discuție cu oficialii europeni. Una dintre modificările posibile prevede majorarea procentului cu care ar putea fi impozitate pensiile speciale (stabilit inițial la 15%), însă potrivit deciziei CCR, impozitul trebuie să se aplice tuturor pensiilor de serviciu și militare. Modificările vor fi adoptate în sesiunea parlamentară care începe în septembrie. „

Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/surse-coalitia-nu-mai-cheama-parlamentarii-din-vacanta-pensiile-speciale-si-masurile-fiscale-amanate-pentru-la-toamna-2466825

…………………

Premierul se întâlnește, miercuri, la ora 12.30, cu Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii (PSD), și Alina Gorghiu, ministrul Justiției (PNL), pentru a discuta despre Legea pensiilor de serviciu, atacată de Înalta Curte de Casație și Justiție la Curtea Constituțională.

Marcel Ciolacu îi ceruse ministrului Justiției, imediat după decizia CCR, să formuleze amendamentele contestate de Curte cu privire la pensiile de serviciu ale magistraților, în termen de o săptămână. Solicitarea fusese făcută înaintea ședinței de Guvern. Mimoza de la Justitie ii raspunsee ireverentios ca numai parlamentarii pot depune amendamente.

In spatiul public au aparut ceva propuneri de amendamente dar nu si le-a asumat nimeni.

Propunerile vor merge catre Comisiile raportoare din Senat pentru intocmirea Raportului care va fi supus aprobarii  plenului convocat in sedinta extraordinara.

Citeste pe larg

 Tabelul cu amendamentele de punere in acord a Plx 244/2023 cu Decizia nr. 467/2023 a CCR nu este asumat oficial dar,  din informatiile site-ului Lumea Justitiei, cel care publica documentul, se stie ca este lucrat in Comisia de munca a Camerei Dputatilor.

S-ar merge pe varianta eliminarii impozitarii suplimentare a pensiilor de serviciu. Sa vedem ce zice Guvernul Ciolacu!

UPDATE

Adrian Solomon, presedintele Comisiei de munca. a CD a. dat urmatorul COMUNICAT:

In ultimele zile au aparut in spatiul public si in mass-media diverse tabele cu amendamente la proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal – PLx 244/2023, cu precizarea ca acestea ori au fost elaborate la nivelul Comisiei pentru munca si protectie sociala (mentionându-se si numele unor angajati), ori chiar au fost insusite de aceasta comisie, urmând a fi aprobate la reluarea dezbaterilor proiectului mai sus mentionat, ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale.

Pe aceasta cale facem precizarea ca la nivelul Comisiei pentru munca si protectie sociala a Camerei Deputatilor nu s-au elaborat asemenea amendamente/tabele de lucru si nici nu au avut loc discutii asupra formei pe care ar trebui sa o aiba textul legii ca urmare a declararii unor texte ca fiind neconstitutionale.

De asemenea, ne delimitam de orice text aparut in spatiul public si in mass-media care contine modificari/propuneri cu referire la pensiile de serviciu si care nu a fost elaborat la nivelul comisiei noastre si nu a fost adus la cunostinta membrilor comisiei”.

 Guvernul Ciolacu!

Citeste pe larg

 Impozitarea diferentiata a componentei necontributive a pensiilor de serviciu poate fi constitutionala daca se aplica tuturor pensiilor de serviciu si militare,  a stabilit CCR prin Decizia nr. 467/2023. Componenta necontributiva poate fi stabilita direct sau indirect, ca rezultat al aplicarii unei sarcini fiscale, a mai concluzionat CCR la paragraful 160.

Toate pensiile de serviciu platite prin Casa Nationala de Pensii-cca 10 000-, au calculata componenta contributiva a pensiei de serviciu, componenta care se plateste de la Fondul de Pensii dupa ce pensionarul ajunge la varsta standard de pensionare in sistemul public de pensii, componenta care nu se impoziteaza suplimentar.

Pensiile de serviciu reglementate de Legea nr.  223/2015, platite prin Casele de Pensii. Sectoriale MApN,MAI si SRI, sunt calculate numai in componenta necontributiva, astfel ca acestea ar fi impozitate suplimentar pentru cuantumul care depaseste salariul mediu net si in situatia in care cuantumul contributiv al pensiei militarului este mai mare decat salariul mediu net pe economie.

Daca nu se impoziteza suplimentar pensiile din sistemul public de pensii, este constitutional sa nu se impoziteze suplimentar nici componenta contributiva a tuturor pensiilor de serviciu. Or, in cazul pensiilor militare care pot avea o componenta contributiva mai mare decat netul salariului mediu pe economie, articolul XV declarat neconstitutional impunea o impozitare suplimentara pe o buna parte din componenta  contributiva. Nu exista scuza ca pensiile militare nu sunt calculate si in componenta contributiva!

Din cauza ca pensiile militare nu sunt impozitate  cu 15%  din partea care depăseste componenta contributiva,  la fel cum sunt impozitate toate celelalte pensii de serviciu, CCR motiveaza prin paragrafele 158-169 din Decizia nr. 467/2023 de ce este neconstitutuonal art. XV din legea care modifica articolele din Codul Fiscal referitoare la impozitarea pensiilor.

La reexaminarea legii in Parlament, neconstitutionalitatea articolului XV poate fi acoperita prin punerea lui in concordanta cu considerentele  din decizia CCR. 

Citeste pe larg

 

Urmeaza sa fie publicata in MO motivarea deciziei  prin care CCR a  admis partial, in procedura premergatoare promulgarii,  neconstitutionalitatea Proiectului PLx-244/2023, adoptat de Parlament privind modificarea legilor  care reglamenteaza pensiile de serviciu, in special dispozițiile care au modificat legea privind statutul magistratilor, legea privind statutul personalului auxiliar din instante si cele privind modificarea impozitarii pensiilor de serviciu. 

CCR a salvat cuantumul pensiilor in plata pentru magistrati si grefieri, dar nu a putut face nimic pentru cei care se vor pensiona dupa intrarea in vigoare a noii legi. Pensiile viitorilor pensionari din randul magistratilor si grefierilor vor fi plafonate la netul bazei de calcul, disparand posibilitatea, pentru ei si pentru toti pensionarii speciali, ca   timp de cinci ani sa beneficieze de modul actual  de calcul al pensiiilor. Au fost declarate definitiv neconstitutionale alin. (5) si(6) din art. XIII.

Art. XIII din lege, in forma  care a trecut de CCR, lipseste de continut, numai pentru viitor,  previzibila decizie CCR de declarare ca neconstitutionala a OUG nr. 59/2017.

In privinta impozitarii suplimentare a componentei necontributive a pensiilor de serviciu, CCR lasa posibilitatea Parlamentului de a pune in acord Art. XV cu decizia CCR, adica sa stabildeasca cu claritate baza de calcul a impozitarii, astfel incat aceasta să se aplice uniform la toate pensiile de serviciu. In reglementarea care a fost adoptata de  Parlament sunt excluse de la regula impozitării  suplimentare a cel mult a componentei care depaseste partea contributiva a pensii de serviciu  pensiile care nu au determinata componenta contributiva. Este evident ca in aceasta situatie se afla numai pensiile militare. Legea nr. 223/2015, spre deosebire de toate celelalte legi care reglementeaza pensii de serviciu, nu reglementeaza si calculul contributiv al pensiei militare la momentul cand pensionarul militar ajunge la varsta standard de pensionare in sistemul public.

Guvernul are varianta sa propuna Parlamentului, la momentul reexaminarii legii,  eliminarea in intregime a Art. 15, adica sa renunte la impozitarea suplimentara a pensiilor de serviciu. In actuala foame de venituri bugetare, este putin probabil sa se renunte la impozitarea suplimentara.

Ca sa mentina impozitarea suplimentara pentru toate  pensiile de serviciu, in conditiile admise de CCR,   Guvernul are posibilitatea sa propuna un amendament de completare a Legii nr. 223/2015, in care sa prevada ca la momentul atingerii varstei standard de pensionare din sistemul public, pensiile militare se calculeaza si in varianta contributiva  din sistemul public de pensii, in plata ramanand cuantumul mai mare dintre cel contributiv si cel procentual din baza de calcul. 

In acest fel toate pensiile de serviciu vor avea o baza de impozitare suplimentara stabilita uniform din cuantumul care depaseste salariul mediu net pe economie, pana la varsta standard de pensionare in sistemul public, si componenta necontributiva dupa varsta standard din sistemul public.

Aceasta reglementare ii va stimula pe cei care au  acumulat suficiente stagii anuale, astfel incat pensia calculata in sistem contributiv sa fie mai mare decat pensia calculata procentual din baza de calcul. 

Ar fi si o  masura reparatorie pentru vechii pensionari, trecuti deja de varsta standard de pensionare din sistemul public, de a-si mari pensiile plafonate după eliminarea actualizarii pensiilor prin OUG nr. 59/2017. Pe langa majorarea cuantumului pensiei la nivelul calculului contributiv, vor beneficia si de reducerea bazei de impozitare suplimentară.

Citeste pe larg

 

In dezbaterile CCR cu privire la constitutionalitatea Pl x 244/2023 de modificare a legilor care reglementeaza pensiile de serviciu si a Codului Fiscal, Raportul prezentat de Marian Enache a suscitat opozitie serioasa cu privire la admiterea/respingerea excepțiilor extrinseci. Pana la urma, excepțiile extrinseci au fost respinse, dar cu majoritate de voturi.

In privinta supraimpozitării, fata de raportul preliminar, in care s-a admis exceptia privind neclaritatea definirii bazei de impozitare, solutia finala da posibilitate Parlamentului sa clarifice, la reexaminarea legii, exact ce anume vrea sa supraimpoziteze.  Mai mult, CCR  precizeaza ca ar fi constitutionala impozitarea diferentiata a componentei necontributive a pensiilor de serviciu cu conditia ca masura sa fie aplicata tuturor pensiilor de serviciu, fara distinctie.

Stim ca toate pensiile de serviciu au calculata componenta contributiva,  mai putin cele militare.

Art. XV,  privind supraimpozitarea, din legea supusa controlului de constitutionalitate se aplica tuturor acestor pensii, nu numai pensiilor magistratilor, cum gresit subliniaza unele publicatii media. Doar pensiile militare nu au calculata componenta contributiva, astfel ca, potivit noii legi, ele  nu sunt supraimpozitate prin raportare la componenta contributiva ci la valoarea castigului salarial net pe economie. Asa cum s-a discutat intens pe acest blog, masura era si discriminatorie, pentru ca ii afecta doar pe militarii pensionati inainte de 15 09 2017.

La reexaminare, Parlamentul are doua variante de a inlatura neconstitutionalitatea Art. XV

1. Renunta la supraimpozitare, prin eliminarea Art.  XV din lege.

2. Reformuleaza articolul XV astfel încat sa defineasca clar baza de supraimpozitare, dar sa nu mai omita pensiile militare din pensiile de serviciu care sunt supraimpozitate cu 15% peste componenta contributiva. 

Iesirea din dilema nu poate fi rezolvata decat prin introducerea unei noi dispozitii in Legea nr. 223/2015 care sa prevada calcul cuantumului pensiei militare si in varianta contributiva.



 

Citeste pe larg

 Echipa redactionala multumeste cititorului A.C. pentru increderea de a pune la dispozitia blogului, „avant la lettre”, acest material asteptat de multi cititori.

Pentru cei care doresc sa aiba contributii asemanatoare, reamintim ca adresa blogului este aceeasi:

huhurez2013@gmail.com

Sunt respinse obiectiile extrinseci de neconstitutionalitate și cad ca neconstututionale articolele  I-IV si XV,  in intregime, iar din art. XIII numai alin.(5) si (6). 

Sunt neconstitutionale si anexele 1-3.

Cum era de asteptat, castigatori  sunt doar   magistratii care raman cu pensiile calculate/actualizate potrivit statutului lor din anul 2022.

Supraimpozitarea a cazut  pentru toate pensiile speciale din cauza neclaritatii definirii bazei de calcul. In privinta supraimpozitarii, in  Parlament poate fi corelat textul legii cu Decizia CCR.

Documentul de mai jos este creatia judecatorului-raportor, insusi presedintele CCR. Contine cateva interpretari personale ale dispozitiilor constitutionale pe care nici ceilalti  membri ai CCR nu și le vor insusi.  Nu este de mirare ca acest Raport nu a fost adoptat ca decizie pe data de 26 iulie 2023.

In anul 2010, CCR a transat definitiv, analizand exceptiile formulate la L 119/2010, ca recalcularea pensiilor speciale nu este retroactiva,  daca noul cuantum nu afecteaza prestatiile anterioare recalcularii. Vezi Decizia CCR nr.871/2010. Vine domnul Enache in 2023 si intoarce la 180 de grade decizia din 2010. Dispozitiile Constitutiei sunt aceleasi, si pe vreme buna, si pe vreme de criza.

Legea adoptata de Parlament poate fi citita AICI


Citeste pe larg

 Pronuntarea a fost amanata cu o saptamana pentru legea privind pensiile speciale.  Pronuntarea in legea care interzice cumulul pensiei cu salariul a fost amanata 2 luni.

„Va trebui să fim gata cu legea pensiilor pentru cererea de plată 3, atât cu așa-numitele pensii de serviciu, cât și cu pensiile de contributivitate. Suntem pregătiți în orice scenariu, inclusiv pentru cele de serviciu așteptăm decizia CCR de miercuri. Avem 3 scenarii posibile. Deja evaluăm indiferent care va fi decizia Curții”, a afirmat ministrul muncii, Simona Bucura-Oprescu

„Scenariile sunt : 

CCR declară constituțională legea, parțial neconstituțională sau integral neconstituțională. Indiferent de decizie, la nivelul Ministerului Muncii ne-am pregătit”, a mai spus ea. 

Potrivit oficialului din Guvern, aşteptările Comisiei Europene referitoare la pensiile de serviciu sunt ca acestea să ajungă „cât mai aproape de sistemul de contributivitate”.

Premierul Marcel Ciolacu spunea că dacă legea pensiilor speciale nu va trece de Curtea Constituţională a României, va fi o sesiune parlamentară extraordinară în august pentru a transpune decizia CCR

Citeste pe larg

Răspunsul primit de țărăniști pe 11 iulie este  parca tras la indigo cu răspunsul din topicul anterior.
Pensiile militare, atat cele în plata cat și cele viitoare, nu au niciun element de calcul al cuantumului specific calculului contributiv din sistemul public.
Sistemul de supraimpozitare introdus de recentul proiect legislativ mareste diferența dintre drepturile de pensie primite efectiv de protejații din sistemul de aparare,  care si-au stabilit dupa anul 2017 un nou cadru legislativ de calcul,  si militarii pensionati inainte de 15 sept. 2017.
Mai nou, nici magistrații nu plătesc impozit sau supraimpozit din drepturile efective de pensie, echivalente cu netul bazei de calcul.

 

Citeste pe larg

 Pe adresa blogului a sosit acest recent raspuns primit de unul dintre cititori de la Comisia Europeana. In absenta moderatorului, facem doar oficiul de a-l supune atentiei cititorilor si in special premierului Ciolacu.

Comisia avertizeaza ca indeplinirea satisfacatoare a Jalonului 215 va conta pentru acordarea celei de-a treia cereri de plata PNRR.

                                                                                                                                                                                                     
                                                                                                                                                                                                         Dear Sir,
please find enclosed a letter signed in SG RECOVER.
Kind regards
The Secretariat


COMISIA EUROPEANĂ                                Ref.Ares ( 2023 ) 4822831 – 11.07.2023

SECRETARIATUL-GENERAL

Direcția RECOVER.B – Redresare și reziliență II

SG.RECOVER.B.2 – Piața unică, Cercetare și Inovare – Estonia, Letonia, Lituania, România

Bruxelles

SG.RECOVER.B.2/MZ

   Stimate domnule,

   Vă mulțumim pentru mesajul adresat doamnei Céline Gauer prin care v-ați exprimat îngrijorările privind efectele impozitarii asupra pensiilor militare. Doamna Gauer mi-a solicitat să vă răspund la adresă în numele dânsei.

   România a transmis un plan național de redresare și reziliență (PNRR) care, în urma unei evaluări pozitive a Comisiei Europene, a fost aprobat de către Consiliu. Acest Acord (Decizia Consiliului de punere în aplicare și Anexa) include jaloane și ținte obligatorii din punct de vedere juridic legate de diferite reforme și investiții pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a primi plățile respective.

   Reforma pensiilor este un element cheie al PNRR. Această reformă urmărește să consolideze principiul contributivității, să asigure sustenabilitatea fiscală, să sporească gradul de adecvare și caracterul echitabil al sistemului, abordând în același timp recomandările specifice de țară adresate României de-a lungul ultimilor ani. O reformă cuprinzătoare a pensiilor, care include toate categoriile de pensii speciale, va crea spațiul necesar astfel încât România să poată aborda provocările viitoare legate de demografie și de îmbătrânirea populației.

   Reforma pensiilor speciale este inclusă într-un jalon distinct (215). Potrivit acestui Acord (Decizia Consiliului de punere în aplicare și Anexa), noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale (inclusiv pe cele militare) și le va alinia la principiul contributivității. Pensiile în plată trebuie să fie recalculate având la bază principiul contributivității, vechimea în profesie și o reajustare a procentului legat de veniturile obținute. Totodată, perioada minimă de cotizare trebuie să fie similară cu cea aplicată în fondul public de pensii.

    Îndeplinirea satisfăcătoare a acestui jalon va fi evaluată în contextul celei de-a treia cereri de plată. Vă asigurăm că la nivelul Comisiei Europene monitorizăm atent implementarea Planului de Redresare și Reziliență al României.

   Cu deosebită considerație,

 Luca ROSSI 

  Șef de unitate

Citeste pe larg