By:
On:
In: istorie, Romania interbelica

Evenimentul se petrecea la cateva luni dupa ce romanii din Crisana votasera la Marea Adunare de la Alba Iulia unirea cu Romania.

In materialul de mai jos, preluat din Bihoreanul, aflam cum prizonierul maghiar Kun Bela din Lagarul rus de la Tomsk s-a intors la Budapesta  cu cateva sute de bolsevici si a preluat puterea in Ungaria, la 19 martie 2019, inspirat de Marea Revolutie Bolsevica din Rusia. In scurt timp si administratia Oradei a fost ocupata de regimul bolsevic al lui Kun Bela.

Se mirau unii de unde s-a inspirat mercenarul nostru Potra in actiunile pe care le-a desfasurat impotriva ordinii constitutionale,  in lunile noiembrie 2024-februarie 2025,  cu armata sa de  mercenari romani intorsi infranti din Congo.

In acest context trebuie privit si discursul de astazi, de la Oradea,  al interimarului Bolojan, in prezenta candidatului Crin Antonescu. 

Acesta a depus coroana la bustul lui Traian Moșoiu alaturi de primarul liberal Birta, dupa care au urmat reprezentatii asociatiilor cadrelor militare din MApN, MAI si SRI.

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: istorie

Asociația Gogu Puiu / Heiducken din Dobrogea” este constituita in memoria haiducilor din Dobrogea. Elena Sechila, presedinta asociatiei, este sotia lui Eugen Sechila si nepoata celebrului legionar  Gogu Puiu din Dodrogea.

https://www.facebook.com/GoguPuiu49/videos/3153666288043581

Comitagii din Dobrogea – Război de gherilă în România Mare

„Acum 100 de ani, într-o regiune din sudul României, bande de rebeli bulgari duceau un război în toată regula împotriva autorităților române. Regiunea cu pricina era Dobrogea iar rebelii erau numiți generic comitagii. După anexarea Cadrilaterului de către România, la 1913, în regiune are loc o mișcare de rezistență armată a unei părți din populația bulgară împotriva a ceea ce ei percepeau ca fiind ocupația românească. Acest fenomen ia amploare și se extinde la nivelul întregii regiuni a Dobrogei după primul război mondil când armata bulgară se retrage dar lasă în urmă o mulțime de arme și oameni de legătură, mișcarea comitagiilor fiind permanent susținută de Bulgaria. Din 1925 din organizația inițială a comitagiilor bulgari se desprinde o grupare convertită la comunism, Organizația Revoluționară Dobrogeană din Interior care își schimbă obiectivul politic, nu mai luptă pentru Bulgaria Mare ci pentru o Dobroge independentă care eventual să adere la o viitoare federație comunistă balcanică sau chiar la URSS. Din această ramură bolșevizată a comitagiilor bulgari se vor alege cadre de nădejde ale Partidului Comunist Român (pe atunci în ilegalitate) precum Petre Borilă (pe numele real Iordan Dragan Rusev, devenit mai târziu cuscrul lui Ceaușescu), Boris Ștefanov (care pentru o perioadă ajunge chiar secretar general al PCdR) și alții. Originile comitagiilor bulgari erau în bandele de haiduci balcanici din sec. XIX care luptaseră alături de armata țaristă (și de cea română) pentru eliberarea Bulgariei de sub jugul otoman. Aceste organizații paramilitare se desființează la sfârșitul celui de-al doilea război mondial odată cu schimbarea regimurilor, a mentalităților și a granițelor. În cazul Dobrogei comitagii își încetează activitatea dupa 1940 când România retrocedează Bulgariei Cadrilaterul și are loc un schimb de populație între cele două țări, astfel că rebelii bulgari își pierd nu doar gazdele și bazele logistice din satele bulgărești ale Dobrogei de Nord dar și sprijinul Bulgariei cât și obiectul militantismului lor. Din 1940 și până azi, România și Bulgaria au făcut parte din aceleași blocuri de alianțe politice și militare iar vechiul conflict teritorial din sudul Dobrogei pare mort și îngropat pentru totdeauna.”

Citeste pe larg

By:
On:
In: istorie, Phoenix
Mugur de fluier
Compusă în 1973-74 de Nicolae Covaci, pe versuri de Victor Cârcu. A aparut pe albumul omonim (1974; reeditat în 1999), fiind înregistrată în componenţa N. Covaci – solist vocal, double-six, J. Kappl – chitară bas, voce, blockflote, M. Baniciu – voce, C. Petrescu – baterie, V. Sepi – percuţie, G. Reininger – clopote, 

 Interviu cu Nicu Covaci despre plete:  preluat din adevărul.ro


Să revenim la tânărul Covaci. Când v-aţi tuns ultima oară? Adică să vă daţi coada jos…

Mai tai din ea, din când în când, dar coada o am de la începuturile Phoenix. Am avut şi noroc că muzica noastră se preta la multe producţii cinematografice şi am fost destul de isteţi, pe vremea studenţiei, să cerem de la reprezentanţii industriei filmului nişte legitimaţii prin care să se ateste că suntem cascadori. Astfel, de câte ori ne oprea miliţia, arătam aceste documente…

Vă opreau des pe stradă?

Ooo… Se întâmpla des, însă, datorită meseriei, pentru care aveam patalama, eram liberi să purtăm barbă şi plete mari… Necazuri mai mari, legat de acest aspect, am avut la finalul Institutului de Arte Plastice. După ce că arătam cum arătam, ca un haiduc venit din codru, am şi refuzat să devin membru de partid, aşa că boşii de la Institut mi-au interzis să mă prezint la examenul de diplomă. Am fost respins de două ori. La al doilea refuz, am plecat, plin de nervi, de la facultate şi m-am dus glonţ la Comitetul Judeţean de partid, decis să fac scandal. Am intrat acolo destul de nervos şi am luat-o la fugă pe scări…

Ce intenţionaţi să faceţi?

Nu ştiu. Eram complet nebun, simţeam nevoia să sparg ceva, să fac scandal. Miliţienii alergau după mine pe coridoare şi, la un moment dat, văd o uşă deschisă pe la etaj şi dau buzna acolo… Înăuntru era un tip mititel de statură, cu ochelari pe nas, şi cu un vraf de cărţi în braţe. „Ce-i? Ce-i?“, a întrebat el. Eu am început să urlu: „Vreau să mă lăsaţi să-mi dau examenul, ce-aveţi cu mine?“. Eu arătam ca un nebun scăpat de la psihiatrie, dar omul, foarte calm, mă întreabă: „Dar dumneavoastră nu sunteţi de la Phoenix?“. „Ba da!“, urlu eu. În timpul ăsta, miliţienii intră în birou, însă omul cu ochelari îi invită să iasă afară. Pune mâna pe un telefon, sună la facultate şi le solicită să mă accepte să-mi dau examenul…
 
Cine era? Vreun ştab de la PC?

Era Ion Iliescu.

Aţi dat examenul?

L-am şi luat.

V-aţi mai întâlnit apoi cu Ion Iliescu?

O dată, prin anii ’90.

Citeste pe larg

By:
On:
In: istorie, Phoenix
Mugur de fluier
Compusă în 1973-74 de Nicolae Covaci, pe versuri de Victor Cârcu. A aparut pe albumul omonim (1974; reeditat în 1999), fiind înregistrată în componenţa N. Covaci – solist vocal, double-six, J. Kappl – chitară bas, voce, blockflote, M. Baniciu – voce, C. Petrescu – baterie, V. Sepi – percuţie, G. Reininger – clopote, 

 Interviu cu Nicu Covaci despre plete:  preluat din adevărul.ro


Să revenim la tânărul Covaci. Când v-aţi tuns ultima oară? Adică să vă daţi coada jos…

Mai tai din ea, din când în când, dar coada o am de la începuturile Phoenix. Am avut şi noroc că muzica noastră se preta la multe producţii cinematografice şi am fost destul de isteţi, pe vremea studenţiei, să cerem de la reprezentanţii industriei filmului nişte legitimaţii prin care să se ateste că suntem cascadori. Astfel, de câte ori ne oprea miliţia, arătam aceste documente…

Vă opreau des pe stradă?

Ooo… Se întâmpla des, însă, datorită meseriei, pentru care aveam patalama, eram liberi să purtăm barbă şi plete mari… Necazuri mai mari, legat de acest aspect, am avut la finalul Institutului de Arte Plastice. După ce că arătam cum arătam, ca un haiduc venit din codru, am şi refuzat să devin membru de partid, aşa că boşii de la Institut mi-au interzis să mă prezint la examenul de diplomă. Am fost respins de două ori. La al doilea refuz, am plecat, plin de nervi, de la facultate şi m-am dus glonţ la Comitetul Judeţean de partid, decis să fac scandal. Am intrat acolo destul de nervos şi am luat-o la fugă pe scări…

Ce intenţionaţi să faceţi?

Nu ştiu. Eram complet nebun, simţeam nevoia să sparg ceva, să fac scandal. Miliţienii alergau după mine pe coridoare şi, la un moment dat, văd o uşă deschisă pe la etaj şi dau buzna acolo… Înăuntru era un tip mititel de statură, cu ochelari pe nas, şi cu un vraf de cărţi în braţe. „Ce-i? Ce-i?“, a întrebat el. Eu am început să urlu: „Vreau să mă lăsaţi să-mi dau examenul, ce-aveţi cu mine?“. Eu arătam ca un nebun scăpat de la psihiatrie, dar omul, foarte calm, mă întreabă: „Dar dumneavoastră nu sunteţi de la Phoenix?“. „Ba da!“, urlu eu. În timpul ăsta, miliţienii intră în birou, însă omul cu ochelari îi invită să iasă afară. Pune mâna pe un telefon, sună la facultate şi le solicită să mă accepte să-mi dau examenul…
 
Cine era? Vreun ştab de la PC?

Era Ion Iliescu.

Aţi dat examenul?

L-am şi luat.

V-aţi mai întâlnit apoi cu Ion Iliescu?

O dată, prin anii ’90.

Citeste pe larg

By:
On:
In: istorie, Unirea de la 1859

 

Hora Unirii, cantata de Maria Tanase

Doar Tara Romanesca dintre Carpati la Nord, Dunare la Sud,  Cerna la Vest, Milcov si Dunare la Est, si Moldova de la Carpatii Orientali la Vest,  Prut la Est, Milcov la Sud si granita cu Bucovina habsburgica la Nord  au costituit la 1859 tara numita Principatele Unite. De remarcat ca atunci Bugeacul facea parte din Principatul Moldovei si a intrat si el in Romania pana in anul 1878, dupa Razboiul de Independenat, cand a fost luat de rusi in schimbul Dobrogei pierdute de otomani.

Au lipsit la apel Banatul, Transilvania, Bucovina, Basarabia si Dobrogea.

Citeste pe larg

By:
On:
In: istorie
Nu sunt de acord cu unele dintre concluziile lui Ion Cristoiu, dar ador informatiile in baza carora  concluzioneaza batranul analist-gazetar. Nu le auzi pe alt canal.
Putini mai stiu ca Acordul de la Camp David din 1978, intre Israel si Egipt, in urma caruia Israelul a retrocedat intreaga Peninsula Sinai, ocupata dupa razboiul din 1967, a fost negociat anii de-a randul de Ceausescu. Rand pe rand, presedintele  Sadam al Egiptului si premierul Begin al Israelului au vizitat statiunea Sinaia, nume cu rezonanta pentru Peninsula Sinai.
Iata ce a putut sa spuna presedintele american Jimmy Carter in cursul vizitei pe care Ceausescu a facut-o in SUA, in anul  1978, cu cateva luni inainte de semnarea Acordului de la Camp David si de defectiunea Pacepa( apropo: cui a folosit deteriorarea relatiilor romano-americane prin defectiunea Pacepa?)

Preşedintele american nu a uitat să sublinieze:

„România a reuşit să servească drept punte între naţiuni cu viziuni şi interese extrem de diferite şi între lideri cărora le-a fost dificil, în anumite circumstanţe, să negocieze direct unii cu alţii. Una dintre realizările notabile recente ale preşedintelui Ceauşescu a fost faptul că a contribuit la pregătirea vizitei istorice a preşedintelui Sadat al Egiptului în capitala Israelului, Ierusalim. Ambele ţări au găsit în România o cale de comunicare şi de înţelegere care le-a fost foarte utilă – lor, Orientului Mijlociu şi păcii mondiale”.

De ce sa-i inchizi canalul Youtube lui Cristoiu  pentru ca a spus ca ar fi nevoie de un Ceausescu pentru a  pune capat conflictului istoric dintre evrei si palestinieni?
 

aspecte de la vizita oficială de prietenie efectuată în România de preşedintele republicii arabe Egipt, anwar el sadat. (27 iunie 1974).

Primirea, de către preşedintele Nicolae Ceauşescu, a primului ministru al Statului Israel, Menahem Begin, aflat într-o vizită oficială în România (26.VIII.1977)

Între 12-17 aprilie, Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu însoţiţi de Gh. Oprea, Ştefan Andrei – ministrul Afacerilor Externe, Vasile Pungan şi Ioan Avram au făcut o vizită în S.U.A. la invitaţia preşedintelui Jimmy Carter şi a doamnei Rosalynn Carter. În timpul convorbirilor oficiale (13.IV).(12-17.IV.1978)

Citeste pe larg

By:
On:
In: istorie
Nu sunt de acord cu unele dintre concluziile lui Ion Cristoiu, dar ador informatiile in baza carora  concluzioneaza batranul analist-gazetar. Nu le auzi pe alt canal.
Putini mai stiu ca Acordul de la Camp David din 1978, intre Israel si Egipt, in urma caruia Israelul a retrocedat intreaga Peninsula Sinai, ocupata dupa razboiul din 1967, a fost negociat anii de-a randul de Ceausescu. Rand pe rand, presedintele  Sadam al Egiptului si premierul Begin al Israelului au vizitat statiunea Sinaia, nume cu rezonanta pentru Peninsula Sinai.
Iata ce a putut sa spuna presedintele american Jimmy Carter in cursul vizitei pe care Ceausescu a facut-o in SUA, in anul  1978, cu cateva luni inainte de semnarea Acordului de la Camp David si de defectiunea Pacepa( apropo: cui a folosit deteriorarea relatiilor romano-americane prin defectiunea Pacepa?)

Preşedintele american nu a uitat să sublinieze:

„România a reuşit să servească drept punte între naţiuni cu viziuni şi interese extrem de diferite şi între lideri cărora le-a fost dificil, în anumite circumstanţe, să negocieze direct unii cu alţii. Una dintre realizările notabile recente ale preşedintelui Ceauşescu a fost faptul că a contribuit la pregătirea vizitei istorice a preşedintelui Sadat al Egiptului în capitala Israelului, Ierusalim. Ambele ţări au găsit în România o cale de comunicare şi de înţelegere care le-a fost foarte utilă – lor, Orientului Mijlociu şi păcii mondiale”.

De ce sa-i inchizi canalul Youtube lui Cristoiu  pentru ca a spus ca ar fi nevoie de un Ceausescu pentru a  pune capat conflictului istoric dintre evrei si palestinieni?
 

aspecte de la vizita oficială de prietenie efectuată în România de preşedintele republicii arabe Egipt, anwar el sadat. (27 iunie 1974).

Primirea, de către preşedintele Nicolae Ceauşescu, a primului ministru al Statului Israel, Menahem Begin, aflat într-o vizită oficială în România (26.VIII.1977)

Între 12-17 aprilie, Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu însoţiţi de Gh. Oprea, Ştefan Andrei – ministrul Afacerilor Externe, Vasile Pungan şi Ioan Avram au făcut o vizită în S.U.A. la invitaţia preşedintelui Jimmy Carter şi a doamnei Rosalynn Carter. În timpul convorbirilor oficiale (13.IV).(12-17.IV.1978)

Citeste pe larg

By:
On:
In: istorie
Nu sunt de acord cu unele dintre concluziile lui Ion Cristoiu, dar ador informatiile in baza carora  concluzioneaza batranul analist-gazetar. Nu le auzi pe alt canal.
Putini mai stiu ca Acordul de la Camp David din 1978, intre Israel si Egipt, in urma caruia Israelul a retrocedat intreaga Peninsula Sinai, ocupata dupa razboiul din 1967, a fost negociat anii de-a randul de Ceausescu. Rand pe rand, presedintele  Sadam al Egiptului si premierul Begin al Israelului au vizitat statiunea Sinaia, nume cu rezonanta pentru Peninsula Sinai.
Iata ce a putut sa spuna presedintele american Jimmy Carter in cursul vizitei pe care Ceausescu a facut-o in SUA, in anul  1978, cu cateva luni inainte de semnarea Acordului de la Camp David si de defectiunea Pacepa( apropo: cui a folosit deteriorarea relatiilor romano-americane prin defectiunea Pacepa?)

Preşedintele american nu a uitat să sublinieze:

„România a reuşit să servească drept punte între naţiuni cu viziuni şi interese extrem de diferite şi între lideri cărora le-a fost dificil, în anumite circumstanţe, să negocieze direct unii cu alţii. Una dintre realizările notabile recente ale preşedintelui Ceauşescu a fost faptul că a contribuit la pregătirea vizitei istorice a preşedintelui Sadat al Egiptului în capitala Israelului, Ierusalim. Ambele ţări au găsit în România o cale de comunicare şi de înţelegere care le-a fost foarte utilă – lor, Orientului Mijlociu şi păcii mondiale”.

De ce sa-i inchizi canalul Youtube lui Cristoiu  pentru ca a spus ca ar fi nevoie de un Ceausescu pentru a  pune capat conflictului istoric dintre evrei si palestinieni?
 

aspecte de la vizita oficială de prietenie efectuată în România de preşedintele republicii arabe Egipt, anwar el sadat. (27 iunie 1974).

Primirea, de către preşedintele Nicolae Ceauşescu, a primului ministru al Statului Israel, Menahem Begin, aflat într-o vizită oficială în România (26.VIII.1977)

Între 12-17 aprilie, Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu însoţiţi de Gh. Oprea, Ştefan Andrei – ministrul Afacerilor Externe, Vasile Pungan şi Ioan Avram au făcut o vizită în S.U.A. la invitaţia preşedintelui Jimmy Carter şi a doamnei Rosalynn Carter. În timpul convorbirilor oficiale (13.IV).(12-17.IV.1978)

Citeste pe larg

By:
On:
In: DESTEAPTA-TE ROMANE, istorie
Palatul de la Potlogi, comună de lângă Titu, la 5 km distanță de Autostrada București-Pitești,  a fost ridicat de domnitorul Brâncoveanu în anul 1698, pentru fiul său Consatantin.  Situat la jumătatea distanței dintre Târgoviște și București, palatul a fost folosit, timp de aproape 16 de ani, ca loc de popas, de câteva zile,  în frecventele călătorii ale domnitorului de la București la Târgoviște și invers.
După mazilirea Brâncoveanului de către sultanul Ahmed al III-lea, în anul 1714, sub acuzația de trădare în favoarea rușilor, deci nu e nimic nou sub soare în zilele noastre, și apoi după mazilirea, doi ani mai târziu, a nepotului său, Stefan Cantacuzino, în fapt unul dintre denunțătorii lui Brâncoveanu, au urmat în Tara Românească, timp de 100 de ani, domniile fanariote. 
In Moldova, domniile fanarioate au început mai devreme, din anul 1711, după ce Dimitrie Cantemir s-a aliat cu Petru cel Mare al Rusiei.
In timpul domniilor fanariote, elitele din Tara Românească și Moldova s-au apropiat de Moscova, ca o speranță pentru a se elibera de sub influența otomană. Greșeala fatală pe care Imperiul Rus a făcut-o în 1815, de a anexa Basarabia, i-a trezit la realitate pe românii din Valahia și Moldova.
Valahia și restul din ce a mai rămas din Moldova lui Stefan cel Mare, după ocuparea Bucovinei de către Austria, în anul 1784,  și a Basarabiei de către Rusia, în anul 1815, au avut o soartă comună și după Pacea de la Adrianopol(Edirne de astăzi), intrând sub sfera de influență rusească prin Regulamentele Organice, instituite în Valahia în anul 1831 și în Moldova în anul 1832.
Regulamentele Organice au avut darul de a crea instituții similare în cel 2 principate, grăbind astfel condițiile pentru realizarea unirii lor la 24 ianuarie 1859.


Pisania Palatului Brâncovenesc, unul din puținele elemente originale ale fostului palat, ridicat în anul 1693, care se mai păstrează. Reconstituiea palatului a început în anii ’80 dar forma actuală este rezultatul investiției de fonduri europene din perioada 2011-2015.

 

Patul lui Brâncoveanu

.
Așa arătau ruinele Palatului Potlogi în 1910

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, istorie, muzeu, program, scoala, Stiri, vizita

În cadrul programului „Școala altfel”, Muzeul Județean „Teohari Antonescu” Giurgiu a fost vizitat de foarte multe grupuri de elevi din unitățile de învățământ giurgiuvene, de multe ori sălile muzeului fiind neîncăpătoare pentru numărul mare de vizitatori. Printre cei care au fost la Muzeu se numără și elevii clasei a IV-…

The post „Școala altfel” la Muzeul Județean „Teohari Antonescu” Giurgiu (GALERIE FOTO) appeared first on Restart TV.

Citeste pe larg

By:
On:
In: ase, biserica, calator prin romania, Cancan, Exclusiv, Giurgiu, istorie, iulian tanascu, legende, nato, padurea eroilor, parlament, Trending, turism, voluntar, voluntariat

Are 25 de ani (de fapt, se apropie de 26, pe care îi va împlini în curând, pe 12 iulie), și, deși născut în București, mare parte a copilăriei și-a petrecut-o la Sărata Monteoru, în […]

The post Povestea voluntarului care vrea să schimbe România. “Fericirea mea este în zâmbetele oamenilor” appeared first on Cancan.

Citeste pe larg