By:
On:
In: actualizare pensii, Legea nr.223/2015-pensii militare


„Voi merge pana la capat cu modificarile pe pensiile speciale ale magistratilor,” spune Crin Antonescu intr-un clip promo, si are si majoritatea parlamentara pentru votarea unei asemenea legi.
De ce nu-si asuma viitorul presedinte un asemenea angajament si pentru eliminarea inechitatilor din sistemul pensiilor militare, ca o sustinere a promisiunii pe care premierul a facut-o rezervistilor, in decembrie 2024, ca va elimina inechitatile dupa ce CCR va publica decizia prin care a declarat neconstitutionala legea care reglementa reintroducerea actualizarii pentru pensiile in plata?
Decizia va fi publicata in perioada urmatoare, dar nu avem garantia ca guvernul sau parlamentul vor actualiza pensiile militare, eliminand motivele care au stat la baza deciziei CCR. 
Actualizarea pensiilor militare, asa cum a fost ea reglementata in lege, in perioada 2015-2017,  nu poate fi neconstitutionala.
Neconstitutionala ar putea fi doar blocarea de catre Guvern a aplicarii Legii 223/2015 prin OUG 59/2017 si OUG nr. 114/2018, ordonante care au eliminat un drept constitutional al pensionarilor militari, actualizarea pensiilor, pentru a avea permanent  soldele de grad si de functie egale cu cele ale personalului militar in activitate.
Actualizarea pensiilor militare nu este o majorare generala pentru toti pensionarii din acest sistem de pensii, ci o majorare numai pentru cei care au fost nedreptatiti in perioada 2018-20225 si o garantie ca viitorii pensionari militari nu vor mai fi si ei nedreptatiti.
Cat de nedreapta este legea pensiilor militare pentru cei pensionati inainte de anul 2018 si cat se umilitoare este pentru cei pensionati inainte de anii 2010, puteti constata dand clik pe 2 articole evidentiate la butonul DE INTERES de pe prima pagina a blogului:

Citeste pe larg

By:
On:
In: Legea nr.223/2015-pensii militare, Politic

Poate ca si de la acest interviu si de la demersurile initiate i s-a tras condamnarea si arestarea pentru o infractiune minora. Specialii care apucasera in 2019 pensii neverosimil de mari, constatarea lui Dragnea, se simteau amenintati de intentia liderului PSD de a inlatura inechitatile din sistemul pensiilor militare. Dupa Dragnea nu s-a miscat un deget in cinci ani pentru reforma pensiilor militare.

 Cati militari se simt vinovati de rezultatul alegerilor europarlamentare din mai 2019 care au premers deciziei de condamnare a celui care promisese reforma?

Se pare ca pensionarii militari sunt dispusi din nou sa voteze partiduletele care au in program desfiintarea pensiilor speciale, din care cele militare nu sunt excluse.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Legea nr.223/2015-pensii militare, pensii militare-istoric, Protocoale

 

Floare tarzie de toamna în mar


Articolul 26 din Legea nr. 223/2015 reglementeaza posibilitatea ca, in anumite conditii, si militarii care au trecut in rezerva fara drept de pensie, dar au avut o vechime in serviciu mai mica de 10 ani, sa primeasca o pensie militara dupa ce mai intai si-au deschis un drept de pensie in sistemul public de pensii sau in alt sistem, de exemplu pentru avocati, in care  au indeplinit conditiile cumulative de varsta si vechime pentru deschiderea unui drept de pensie.

Logica este ca in sistemul public de pensii stagiile militare mai mici de 10 ani au contat pentru deschiderea dreptului de pensie civila, nu si pentru calculul cuantumului pensiei civile, iar in sistemul pensiilor militare stagiile civile conteaza pentru deschiderea unui drept de pensie militara, nu si pentru calculul cuantumului pensiei militare.

Conditia esentiala pentru a obtine o astfel de pensie este ca dupa trecerea in rezerva militarii sa continue sa munceasca pentru a indeplini conditiile cumulative, vârsta și vechime, pentru deschiderea unui drept de pensie pentru limita de varsta, varsta redusa sau de invaliditate în alt sistem de pensie. 

Aceasta condiție nu se cere celor care la data trecerii în rezerva aveau deja 10 ani vechime în serviciu. La implinirea varstei standard din sistemul pensiilor militare, acestia vor primi o pensie de serviciu in condițiile art. 19 din Legea 223/2015, chiar daca nu au mai lucrat dupa trecerea in rezerva.

Comun pentru pensiile stabilite în baza articolelor 19 și 26 este aplicarea articolului 29 alin.(3) potrivit caruia procentul de pensie nu se stabilește prin scădere din 65% ci se face proporția din 25 de ani, corespunzătoare vechimii în serviciu si sporului de vechime pentru condiții de munca. De exemplu dacă la trecerea in rezerva a avut 7 ani vechime în serviciu și 3 ani spor de vechime pentru condiții de munca, procentul de pensie va fi corespunzator proportiei vechimii cumulate de 10 ani din 25, respectiv (65×10) :25 = 26%

Daca baza de calcul a fost 5000 lei, pensia militara proportionala pentru 10 ani vechime cumulata va fi  5000 x26 %= 1300 lei

Daca vechimea cumulata este de 8 ani, pensia militara din aceeasi baza de calcul este 5000 x [(65×8):25]% =5000 x 20,8%= 1040 lei

„Articolul 26(1) Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) și b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplinește condițiile cumulative de pensionare, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 19.–––-Alin. (1) al art. 26 a fost modificat de pct. 3 al art. 40 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 9 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 923 din 11 decembrie 2015.(2) Între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii, precum și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condițiile alin. (1).(3) În situația prevăzută la alin. (1), pensia militară de stat se stabilește doar pentru perioadele de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24, la calculul pensiei de invaliditate stagiul potențial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată”

Pentru reglarea acestor situații, dar si pentru valorificarea stagiilor suplimentare sau a stagiilor potentiale,  Casa Nationala de Pensii a incheiat un protocol cu Casele de Pensii Sectoriale, Protocol pe care-l puteti studia AICI.Protocolul serveste si pentru situatia in care pensionarul militar lucreaza ulterior pensionarii in sistemul public  si respectivele stagii nu au fost utilizate pentru calculul pensiei militare. Dreptul de pensie in sistemul civil se deschide si pentru cativa ani, nu trebuie sa se astepte stagii de cel putin 15 ani, pentru ca stagiile militare din decizia de pensie militara sunt recunoscute in sistemul public de pensii ca vechime pentru deschiderea unui nou drept de pensie civila, nu si pentru calculul cuantumului pensiei civile.

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Exceptii, Legea nr.223/2015-pensii militare, Oug 59/2017


Fată de ședința din luna martie, în lista dosarelor rămase în pronunțare pe excepția de neconstituționalitate a OUG nr. 59/2017 s-a mai adăugat unul, la punctul 6, dosar dezbătut în ședința din 04 04 2023.  

Țuțuianu, țuțerul guleraților în acțiunea de emitere a OUG 59/2017, a fost dat afară din partid de Dragnea și recuperat Ciucă, numindu-l anul trecut secretar general adjunct al Guvernului .

Curtea Constituțională

Ședinţa de plen din 20 aprilie 2023 

– Dosare în pronunţare – 

6. Dosar nr.3285D/2019 

Tribunalul Vrancea 

Dosar nr. 1.147/91/2019                  – Excepția de neconst. a disp. art.VII din
Ordonanța de urgență a                                                                Guvernului nr.59/2017
47 privind modificarea și completarea                                                                           unor acte
normative din domeniul pensiilor de serviciu 

 9. Dosar nr.1517D/2020

Tribunalul Arad

Dosar nr.854/108/2020

(conexat cu 68 de dosare:

-1. Dosar nr.1599D/2020

                                                                                      – Excepția de neconst. a disp. art.VⅡ

                                                                                          pct.3 din Ordonanța de urgență a

                                                                                        Guvernului nr.59/2017 privind

                                                                                        modificarea și completarea unor acte

                                                                                 normative din domeniul pensiilor de  serviciu prin                                                                                   care au fost modificate dispozițiile art.60 din                                                                                            Legea  nr.223/2015   privind pensiile militare de stat 

Listra dosarelor poate fi consultată aici

UPDATE
Cei care, începând de mâine, vor formula acțiuni în contencios administrativ, art. 9, alin.(1) din Legea 554/2004, împotriva Guvernului, având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de OUG 59/2017 prin neactualizarea pensiilor militare sau obligarea Caselor de Pensii Sectoriale să emită decizii de actualizare conform art. 60 din L 223/2015, în forma în vigoare până a fi abrogat de OUG nr. 59/2017, sunt rugați să nu uite să ridice, pe lângă excepția extrinsecă a OUG 59/2017,  și excepția de neconstitutionalitate a art. 84, pct. 2 din OUG 114/2018, ordonanță pe/în care gulerații deja se bazează pentru a refuza acordarea de despăgubiri, după declararea ca neconstituțională a OUG 59/2017. Motivarea excepției privind art. 84 din OUG nr. 114/2018 o găsiți aici :

Art. 84 din OUG nr. 114/2018, fiind dispoziție modificatoare și de completare a textelor introduse de OUG 59/2017 în Legea nr. 223/2015, este și el lovit de neconstituționalitate


Intrucât niciunul din cele 69 de dosare rămase în pronunțare nu  are acțiunea formulată împotriva Guvernului, în baza  art. 9 alin(1) din legea contenciosului administrativ, după publicarea Deciziei CCR în MO nu se mai pot introduce acțiuni în instanță pentu acordarea de despăgubiri,  cu șanse de izbândă,  decât însoțite de excepția de neconstituționalitate a art. 84, pct 2 din OUG 114/2018, motivându-se excepția pe decizia ce va fi publicată în MO.

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Exceptii, Legea nr.223/2015-pensii militare, Oug 59/2017


Fată de ședința din luna martie, în lista dosarelor rămase în pronunțare pe excepția de neconstituționalitate a OUG nr. 59/2017 s-a mai adăugat unul, la punctul 6, dosar dezbătut în ședința din 04 04 2023.  

Curtea Constituțională

Ședinţa de plen din 20 aprilie 2023 

– Dosare în pronunţare – 

1. Dosar nr.2970D/2019 

Curtea de Apel Bucureşti 

Dosar nr. 1.191/2/CAF/2019         – Excepţia de neconst. a disp. art.17 alin.(1) lit.e)
din Legea nr.248/2013                                                          privind organizarea și
funcționarea Consiliului Economic și Social,                                  exclusiv teza referitoare la instituția Primministrului 

2. Dosar nr.1813D/2019 

Tribunalul Brăila 

Dosar nr. 30.218/3/2018                 – Excepţia de neconst. a disp. art.2745 lit.d) din
Legea nr.360/2002                                                                      privind Statutul polițistului 

3. Dosar nr.2125D/2019 

Tribunalul Bacău 

Dosar nr. 2.003/110/2018/a3                  – Excepția de neconst. a disp. art.62 alin.(1) din
Legea nr85/2014                                                                      privind procedurile de
prevenire a insolvenței și de insolvență 

4. Dosar nr.2303D/2019

 Judecătoria Timişoara 

Dosar nr. 8.551/325/2019                        –Excepția de neconst. a disp. art.101 alin.(1)
pct.8 din Ordonanța                                                                       de urgență a Guvernului
nr.195/2002 privind circulația pe                                                                                drumurile
publice 

5. Dosar nr.2611D/2019

 Judecătoria Oradea 

Dosar nr.9.722/271/2019/a1
(conexat cu: 

Dosar nr.320D/2020
Judecătoria Podu Turcului 

Dosar nr. 1.187/829/2019,  

Dosar nr.1856D/2020
Judecătoria Oradea 

Dosar nr.9.899/271/2020/a1)
–

Dosar nr. 1.147/91/2019 )                                               Excepţia de neconst. a disp. art.378 alin.(1)
lit.c)                                                                                              din Codul penal 

6. Dosar nr.3285D/2019 

Tribunalul Vrancea 

Dosar nr. 1.147/91/2019                  – Excepția de neconst. a disp. art.VII din
Ordonanța de urgență a                                                                Guvernului nr.59/2017
47 privind modificarea și completarea                                                                           unor acte
normative din domeniul pensiilor de serviciu 

7. Dosar nr.3288D/2019 

Judecătoria Iași 

Dosar nr. 14.461/245/2018.                      – Excepția de neconst. a disp. art.159 alin.(3)
teza finală din                                                                              Codul penal, precum și ale
art.386 alin.(2) din Codul de                                                                                   procedură penală 

8. Dosar nr.2982D/2019 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 

Dosar nr.1.679/1/2019                                  – Excepția de neconst. a disp. art.22 lit.d) din
Legea nr.51/1991                                                        privind securitatea națională
a României 

 9. Dosar nr.1517D/2020

Tribunalul Arad

Dosar nr.854/108/2020

(conexat cu:

-1. Dosar nr.1599D/2020

                                                                                      – Excepția de neconst. a disp. art.VⅡ

                                                                                          pct.3 din Ordonanța de urgență a

                                                                                        Guvernului nr.59/2017 privind

                                                                                        modificarea și completarea unor acte

                                                                                 normative din domeniul pensiilor de  serviciu prin                                                                                   care au fost modificate dispozițiile art.60 din                                                                                            Legea  nr.223/2015   privind pensiile militare de stat 

Tribunalul Dolj

Dosar nr.2.331/63/2020,

-2 Dosar nr.1609D/2020

Tribunalul Mureş

Dosar nr.1.804/102/2019*/a1,

-3. Dosar nr.1697D/2020

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.161/83/2020,

-4 Dosar nr.1699D/2020

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.415/83/2020,

-5 Dosar nr.1878D/2020

Curtea de Apel Oradea

Dosar nr.599/83/2019,

-6 Dosar nr.1879D/2020

Tribunalul Mehedinți

Dosar nr.967/101/2020,

-7 Dosar nr.1914D/2020

Tribunalul Mureş

Dosar nr.2.525/102/2019/a1,

-8 Dosar nr.1966D/2020

Tribunalul Iași

Dosar nr.3.415/99/2019,

-9 Dosar nr.91D/2021

Tribunalul Bucureşti

Dosar nr.34.747/3/2019,

-10 Dosar nr.174D/2021

Tribunalul Bucureşti

Dosar nr.11.193/3/2020 ,

-11 Dosar nr.189D/2021

Tribunalul Bucureşti

Dosar nr.15.880/3/2020 ,

-12 Dosar nr.279D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.665/83/2020,

-13 Dosar nr.280D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.667/83/2020,

-14 Dosar nr.281D/2021                                                                                                                                      

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.712/83/2020

-15 Dosar nr.282D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.713/83/2020

-16 Dosar nr.283D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.764/83/2020

-17 Dosar nr.284D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.765/83/2020

-18 Dosar nr.285D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.1.447/83/2020

-19 Dosar nr.291D/2021

Tribunalul Dolj

Dosar nr.4.620/63/2020

-20 Dosar nr.408D/2021

Tribunalul Bihor

Dosar nr.2.074/111/2020

-21 Dosar nr.705D/2021

Curtea de Apel Craiova

Dosar nr.5.644/63/2019

-22 Dosar nr.755D/2021

Curtea de Apel Craiova

Dosar nr.2.837/63/2019

-23 Dosar nr.762D/2021

Tribunalul Giurgiu

Dosar nr.968/122/2020

-24 Dosar nr.776D/2021

Tribunalul Harghita

Dosar nr.811/96/2020

-25 Dosar nr.780D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.1.112/83/2020

-26 Dosar nr.781D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.969/83/2020

-27 Dosar nr.783D/2021 

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.755/83/2020

-28 Dosar nr.821D/2021

Curtea de Apel Bacău

Dosar nr.516/103/2020

-29 Dosar nr.1088D/2021

Curtea de Apel Braşov

Dosar nr.2.787/62/2020

-30 Dosar nr.1512D/2021

Curtea de Apel Braşov

Dosar nr.3.638/62/2019

-31 Dosar nr.1641D/2021

Curtea de Apel Oradea

Dosar nr.2.412/83/2019

-32 Dosar nr.1801D/2021

Tribunalul Dâmboviţa

Dosar nr.6.840/120/2020

-33 Dosar nr.1946D/2021

Curtea de Apel Braşov

Dosar nr

.2.470/62/2019

-34 Dosar nr.2471D/2021

Tribunalul Braşov

Dosar nr.3.740/62/2020

-35 Dosar nr.2517D/2021

Tribunalul Dolj

Dosar nr.8.726/63/2020

36. Dosar nr.2532D/2021

Tribunalul Constanţa

Dosar nr.7.822/118/2020

-37 Dosar nr.2534D/2021

Tribunalul Sibiu

Dosar nr.1.407/85/2020

-38 Dosar nr.2851D/2021

Curtea de Apel Constanţa

Dosar nr.318/118/2020

-39 Dosar nr.2852D/2021

Curtea de Apel Constanța

Dosar nr.4.263/118/2020

-40 Dosar nr.2900D/2021 

Tribunalul Timiş

Dosar nr.2.055/30/2020

-41 Dosar nr.2933D/2021

Curtea de Apel Suceava

Dosar nr.2.841/86/2020

-42 Dosar nr.3109D/2021

Tribunalul Neamţ

Dosar nr.1.338/103/2020

-43 Dosar nr.3270D/2021

Curtea de Apel Oradea

Dosar nr.791/83/2020

-44 Dosar nr.3304D/2021

Tribunalul Galaţi

Dosar nr

.3.596/121/2020

-45 Dosar nr.3334D/2021

Curtea de Apel Constanţa

Dosar nr.5.727/118/2020

-46 Dosar nr.3521D/2021

Curtea de Apel Iaşi

Dosar nr. 2.286/99/2021

-47 Dosar nr.3524D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.1.667/83/2021

-48 Dosar nr.3537D/2021

Tribunalul Iaşi

Dosar nr.4.305/99/2020

-49 Dosar nr.237D/2022

Curtea de Apel Iaşi

Dosar nr.4.641/99/2020

-50 Dosar nr.275D/2022

Tribunalul Iaşi

Dosar nr.3.275/99/2020

51 Dosar nr.276D/2022

Tribunalul Iaşi

Dosar nr.4.571/99/2020

-52 Dosar nr.277D/2022

Tribunalul Iaşi

Dosar nr.4.693/99/2020

-53 Dosar nr.278D/2022

Tribunalul Iaşi

Dosar nr.6.160/99/2020

-54 Dosar nr.371D/2022

Tribunalul Brașov

Dosar nr.2.917/62/2021

-55 Dosar nr.372D/2022

Tribunalul Brașov

Dosar nr.2.921/62/2021

-56 Dosar nr.373D/2022

Tribunalul Brașov

Dosar nr.2.923/62/2021

-57 Dosar nr.374D/2022

Tribunalul Brașov

Dosar nr.3.158/62/2021

-58 Dosar nr.385D/2022

Tribunalul Dolj

Dosar nr.5.490/63/2021

-59 Dosar nr.396D/2022

Tribunalul Covasna

Dosar nr.895/119/2021

-60 Dosar nr.596D/2022

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.1.234/83/2021

-61 Dosar nr.597D/2022

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.1.235/83/2021

-62 Dosar nr.598D/2022

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.1.232/83/2021

-63 Dosar nr.739D/2022

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.297/83/2021

-64 Dosar nr.740D/2022

Tribunalul Timiş

Dosar nr.2.075/30/2021

-65 Dosar nr.763D/2022

Tribunalul Iaşi

Dosar nr.1.114/99/2021

-66 Dosar nr.899D/2022 

Tribunalul Braşov

Dosar nr.2.694/62/2021,

-67 Dosar nr.900D/2022

Curtea de Apel Bacău

Dosar nr.2.456/110/2019 )

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, decizii ccr, Exceptii, Legea nr.223/2015-pensii militare, Oug 59/2017, OUG nr. 114/2018

 
S-au ivit multe descuții cu privire la efectele pe care le-ar produce constatarea neconstituționalității OUG 59/2017 asupra textelor din Legea nr. 223/2017 pe care le-a modificat sau completat. Trebuie să vedem dacă și în acest caz operează principiul din art. 64 din Legea nr. 24/2000 potrivit căruia un text de lege abrogat este definitiv abrogat.

Ar fi vorba de articolul 3 literele l) și m) privind definirea cuantumului brut și net al pensiei militare, de articolul 59 prin care gulerații au redenumit indexarea ca actualizare și au eliminat indexarea din anul deschiderii dreptului de pensie și de articolul 60 prin care au eliminat actualizarea pensiilor militare și au introdus un text care reglementează plafonarea cuantumului net al pensiei militare, calculat potrivit articolelor 28-30 și 108, la plafonul maxim dat de media soldelor nete din baza de calcul.

Răspunsul la această legitimă întrebare este dat chiar de Curtea Constituțională în Decizia nr. 206/2013 în ale cărei considerațiuni  se rețin următoarele:

” 3. Efectul specific al deciziilor Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea normelor abrogatoare

Dispoziţiile legale de abrogare nu sunt exceptate de la controlul de constituţionalitate. Instanţa de contencios constituţional poate decide în legătură cu constituţionalitatea unei norme de abrogare, în condiţiile în care, pe de o parte, prezumţia de constituţionalitate a legii este o prezumţie relativă, iar, pe de altă parte, prevederile art.64 alin.(3) teza a doua din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare – potrivit cărora „Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial” -, se adresează legiuitorului, vizând activitatea de legiferare. În acest sens, Curtea s-a pronunţat atât prin Decizia nr.62/2007, cât şi prin alte decizii [de exemplu, Decizia nr.20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.72 din 18 februarie 2000, Decizia nr.778 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.465 din 6 iulie 2009, Decizia nr.783 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.404 din 15 iunie 2009, Decizia nr.414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.291 din 4 mai 2010, Decizia nr.694 din 20 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.392 din 14 iunie 2010, şi Decizia nr.1.039 din 5 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.61 din 29 ianuarie 2013].

Curtea a reţinut, de principiu, că „art.146 lit.d) din Constituţie nu exceptează de la controlul de constituţionalitate dispoziţiile legale de abrogare şi că, în cazul constatării neconstituţionalităţii lor, acestea îşi încetează efectele juridice în condiţiile prevăzute de art.147 alin.(1) din Constituţie, iar prevederile legale care au format obiectul abrogării continuă să producă efecte”.

Efectele deciziilor Curţii Constituţionale sunt consacrate expres prin prevederile art.147 alin.(1) din Constituţie, potrivit cărora: „Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.

Efectul specific al deciziilor de constatare a neconstituţionalităţii dispoziţiilor legale de abrogare, precizat de Curtea Constituţională în considerentele deciziilor menţionate, dă expresie şi eficienţă – în situaţia particulară a constatării neconstituţionalităţii actului abrogator şi a lipsei intervenţiei Parlamentului sau Guvernului pentru punerea de acord a prevederilor neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei – normelor constituţionale cuprinse în art.142 alin.(1) care consacră rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi în art.147 alin.(4) care statuează că deciziile Curţii sunt general obligatorii.

Prin Decizia nr.62/2007, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art.I pct.56 din Legea nr.278/2006, partea referitoare la abrogarea art.205, 206 şi 207 din Codul penal, sunt neconstituţionale, deoarece, în esenţă, „prin abrogarea dispoziţiilor legale menţionate s-a creat un inadmisibil vid de reglementare, contrar dispoziţiei constituţionale care garantează demnitatea omului ca valoare supremă. În absenţa ocrotirii juridice prevăzute de art.205, 206 şi 207 din Codul penal, demnitatea, onoarea şi reputaţia persoanelor nu mai beneficiază de nicio altă formă de ocrotire juridică reală şi adecvată.” Or, a accepta că singurul efect al deciziei Curţii Constituţionale este acela al încetării efectelor juridice ale textului constatat ca fiind neconstituţional, în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei în Monitorul Oficial al României, înseamnă a accepta că decizia Curţii Constituţionale nu are, în realitate, niciun efect, deoarece situaţia care a determinat constatarea neconstituţionalităţii va continua să subziste, respectiv demnitatea, onoarea şi reputaţia persoanelor nu vor beneficia, în continuare, de nicio formă de ocrotire juridică reală şi adecvată.

Curtea constată că în astfel de cazuri nu intervine o „abrogare a abrogării”, pentru a se putea reţine incidenţa dispoziţiilor art.64 alin.(3) teza a doua din Legea nr.24/2000 potrivit cărora „Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial” – dispoziţii opozabile legiuitorului în activitatea de legiferare -, ci este vorba de un efect specific al deciziilor de constatare a neconstituţionalităţii unei norme abrogatoare, efect întemeiat pe prevederile constituţionale ale art.142 alin.(1) care consacră rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi ale art.147 alin.(4), potrivit cărora deciziile Curţii sunt general obligatorii. De altfel, Curtea a evidenţiat în mod expres această distincţie în cuprinsul deciziilor nr.414/2010 şi nr.1.039/2012, reţinând că „acesta este un efect specific al pierderii legitimităţii constituţionale […], sancţiune diferită şi mult mai gravă decât o simplă abrogare a unui text normativ”.

De asemenea, Curtea reţine că, în afară de Decizia nr.62/2007, toate celelalte decizii ale sale prin care au fost constatate ca fiind neconstituţionale norme abrogatoare au avut ca efect imediat repunerea în vigoare a normelor abrogate, consecinţă necontestată nici în jurisprudenţa instanţei supreme.”


NOTĂ

Prin eliminarea din Legea  nr. 223/2015 a textelor introduse  prin OUG nr. 59/2017 reintră în vigoare dispozițiile inițiale ale articolelor 59 și 60 iar modificările și completările aduse acelor articole prin art. 84 al OUG nr. 114/2018 rămân fără obiect. 

Pensiile stabilite după 15 09 2017 nu vor mai fi plafonate la media soldelor nete din baza de calcul. Dacă guvernanții vor să mențină acel plafon trebuie să se grăbească să-l reglementeze prin lege, nu prin ordonanțe.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, Legea nr.223/2015-pensii militare, PNRR
Stiu politicienii și guvernanții, alții decît cei din sistemul de apărare, că sunt mii de militari cu pensiile recalculate în anul 2016, potrivit discriminatoriei  Legi 223/2015, care au acum pensia militară sub nivelul cuantumului contributiv ce li s-ar cuveni, dacă pensiile militare ar fi reformate și aliniate la principiul contributivității?  In 2016 , 68% dintre pensionarii militari au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos, potrivit expunerii de motive formulate de MApN și MAI  în PL x  199/2020. 
Vezi :

68% dintre pensionarii militari recalculați potrivit Legii nr. 223/2015 sunt interesați de reforma pensiilor militare

De atunci acele pensii, cu regim juridic de pensie militară, au fost indexate numai cu cca 25%, în timp ce valoarea punctului de pensie a crescut de la 830,2 lei în anul 2015  la 1 784 lei în anul 2023.
In plus, alinierea pensiilor militare la contributivitate ar da posibilitatea valorificării integrale a sporului pentru condiții de muncă, a pensiei  suplimentare și a stagiilor ulterioare  pensionarii.
Toate acesta ar constitui  motive pentru care decidenții din sistemul militar trag cu dinții de  pseodo-principii juridice, pentru a se opune introducerii în legea privind aplicarea Jalonului 215 a recomandării CE ca și pensiile militare să fie aliniate la contributivitate, așa cum sunt aliniate pensiile magistraților, grefierilor, diplomaților, aviatorilor civili etc. 
Nu s-ar desființa pensiile militare cum le cântă ciucanii prohodul!

O emisiune realizată neprofesionit de Andreea Crețulescu! Cum să nu știi pe 07 01 2023 că Decizia CCR privind contribuțiile pentru sănatate a fost publicată în MO pe 28 12 2022? 
Marius Budăi susține că noua formulă de calcul a pensiei contributive care va fi introdusă în L 127/2019 privind pensiile din sistemul public va avea un impact major, motiv pentru care se va aplica gradual.
„”Formula este una bună, dar avem niște lucruri de îndreptat. Am descoperit câteva aspecte și le vom îndrepta, nu pot să pun mana și să spun că e mare, toate aduc frustrare, pentru că regula de contributivitate spune așa, la contribuții egale, pensii egale”.
”Nu știu dacă v-am mai spus sau vă spun acum în premiera, când s-a făcut transferul contribuției de la angajator la angajat s-a majorat brutul, ca să nu fie aceasta inechitate. Cei care au deținut calitatea de ministru, dacă studiau legea, erau profesioniști, ar fi avut de făcut un lucru simplu, matematic, este o formula care stabilește indicele de corecție. Nu aveai decât de ponderat formula cu procentul transferat de contribuție de la angajat și rămânea în aceeași linie, corecta și reală. Anticipez și spun că legea va genera un impact. Știți bine că impactul nu va fi unul mic, există posibilitatea să fie o aplicare, trebuie să avem o aplicare graduală, trebuie să avem tot sistemul pus bine la punct, astfel încât când vom avea calculul cu comisia, să aplicam decizia”, a mai spus ministrul.

Recent, Marius Budăi a anunțat cine sunt românii care vor fi afectați de noua formulă de calcul a pensiilor.
„Sunt cei care sunt cuprinși în cele 6 legi menționate în PNRR și în solicitarea Comisiei Europene asupra pensiilor militare. Vorbim aici de cele 2 legi din justiție și anume de statutul magistraților și de statutul personalului auxiliar din instanțele de judecată.
Vorbim de diplomați, de personal al Curții de Conturi, vorbim de funcționarii publici, parlamentari și de personalul navigant și, bineînțeles militarii.

Noi vorbim de un calcul. Principiul de bază este cel anunțat, și anume să nu mai depășească nici pensie, salariu. Vorbim într-adevăr de calcul fără a produce retroactivitate și fără a fi afectată partea de contributivitate.

Cu precizarea că nu vorbim de sistemul public de pensii. Și da, pentru cei care depășesc cu pensia dumnealor valoarea netă a veniturilor, va fi o recalculare și vor intra în plată cu noul cuantum pe viitor.

Pensiile militare au prevedere în acest act normativ. Este o schimbare a modului de calcul de la cele 6 luni din ultimii 5 ani, la 12 luni din ultimii 5 ani, cu precizarea că pensiile militare îndeplineau criteriile din PNRR și că pensiile militare au avut deja 2 reforme, una în 2015 cu legea 223 și alta în 2017 cu ordonanța 57 și 59 bineînțeles, și aici inițiatorii au fost miniștri de resort.

Dumnealor au deja plafonat venitul din 2019 și schimbat modul de calcul, deci calcului este doar pentru viitor. Și nicio pensie militară nu depășește, din datele pe care le avem de la ministerele de resort, în momentul activității.

În acest proiect nu se face referire la pensionarii din sistemul public de pensii”

   


Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, Legea nr.223/2015-pensii militare, PNRR
Stiu politicienii și guvernanții, alții decît cei din sistemul de apărare, că sunt mii de militari cu pensiile recalculate în anul 2016, potrivit discriminatoriei  Legi 223/2015, care au acum pensia militară sub nivelul cuantumului contributiv ce li s-ar cuveni, dacă pensiile militare ar fi reformate și aliniate la principiul contributivității?  In 2016 , 68% dintre pensionarii militari au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos, potrivit expunerii de motive formulate de MApN și MAI  în PL x  199/2020. 
Vezi :

68% dintre pensionarii militari recalculați potrivit Legii nr. 223/2015 sunt interesați de reforma pensiilor militare

De atunci acele pensii, cu regim juridic de pensie militară, au fost indexate numai cu cca 25%, în timp ce valoarea punctului de pensie a crescut de la 830,2 lei în anul 2015  la 1 784 lei în anul 2023.
In plus, alinierea pensiilor militare la contributivitate ar da posibilitatea valorificării integrale a sporului pentru condiții de muncă, a pensiei  suplimentare și a stagiilor ulterioare  pensionarii.
Toate acesta ar constitui  motive pentru care decidenții din sistemul militar trag cu dinții de  pseodo-principii juridice, pentru a se opune introducerii în legea privind aplicarea Jalonului 215 a recomandării CE ca și pensiile militare să fie aliniate la contributivitate, așa cum sunt aliniate pensiile magistraților, grefierilor, diplomaților, aviatorilor civili etc. 
Nu s-ar desființa pensiile militare cum le cântă ciucanii prohodul!

Marius Budăi susține că noua formulă de calcul a pensiei contributive care va fi introdusă în L 127/2019 privind pensiile din sistemul public va avea un impact major, motiv pentru care se va aplica gradual.
„”Formula este una bună, dar avem niște lucruri de îndreptat. Am descoperit câteva aspecte și le vom îndrepta, nu pot să pun mana și să spun că e mare, toate aduc frustrare, pentru că regula de contributivitate spune așa, la contribuții egale, pensii egale”.
”Nu știu dacă v-am mai spus sau vă spun acum în premiera, când s-a făcut transferul contribuției de la angajator la angajat s-a majorat brutul, ca să nu fie aceasta inechitate. Cei care au deținut calitatea de ministru, dacă studiau legea, erau profesioniști, ar fi avut de făcut un lucru simplu, matematic, este o formula care stabilește indicele de corecție. Nu aveai decât de ponderat formula cu procentul transferat de contribuție de la angajat și rămânea în aceeași linie, corecta și reală. Anticipez și spun că legea va genera un impact. Știți bine că impactul nu va fi unul mic, există posibilitatea să fie o aplicare, trebuie să avem o aplicare graduală, trebuie să avem tot sistemul pus bine la punct, astfel încât când vom avea calculul cu comisia, să aplicam decizia”, a mai spus ministrul.

Recent, Marius Budăi a anunțat cine sunt românii care vor fi afectați de noua formulă de calcul a pensiilor.
„Sunt cei care sunt cuprinși în cele 6 legi menționate în PNRR și în solicitarea Comisiei Europene asupra pensiilor militare. Vorbim aici de cele 2 legi din justiție și anume de statutul magistraților și de statutul personalului auxiliar din instanțele de judecată.
Vorbim de diplomați, de personal al Curții de Conturi, vorbim de funcționarii publici, parlamentari și de personalul navigant și, bineînțeles militarii.

Noi vorbim de un calcul. Principiul de bază este cel anunțat, și anume să nu mai depășească nici pensie, salariu. Vorbim într-adevăr de calcul fără a produce retroactivitate și fără a fi afectată partea de contributivitate.

Cu precizarea că nu vorbim de sistemul public de pensii. Și da, pentru cei care depășesc cu pensia dumnealor valoarea netă a veniturilor, va fi o recalculare și vor intra în plată cu noul cuantum pe viitor.

Pensiile militare au prevedere în acest act normativ. Este o schimbare a modului de calcul de la cele 6 luni din ultimii 5 ani, la 12 luni din ultimii 5 ani, cu precizarea că pensiile militare îndeplineau criteriile din PNRR și că pensiile militare au avut deja 2 reforme, una în 2015 cu legea 223 și alta în 2017 cu ordonanța 57 și 59 bineînțeles, și aici inițiatorii au fost miniștri de resort.

Dumnealor au deja plafonat venitul din 2019 și schimbat modul de calcul, deci calcului este doar pentru viitor. Și nicio pensie militară nu depășește, din datele pe care le avem de la ministerele de resort, în momentul activității.

În acest proiect nu se face referire la pensionarii din sistemul public de pensii”

   


Citeste pe larg

By:
On:
In: CNSAS, Legea 127/2019, Legea nr.223/2015-pensii militare, oug 24/2008, pensii speciale
După precedentul deja creat cu art. 71 indice 1 din Legea nr. 223/2015, potrivit căruia nu beneficiază de pensie de serviciu cei care au fost condamnați definitiv pentru infracțiuni contra umanității, USR propune extinderea deposedării de pensie militară și a securiștilor care au Decizii ale Curții de Apel București de constatare, la cererea CNSAS,  că au desfășurat activități în sensul OUG nr. 24/2008 de deconspirare a vechii securități.
Proiectul lui Drulă, Pl-x nr. 792/2022, nu spune, dar  foștii lucrători ai securității care au decizii CNSAS, confirmate de Curtea de Apel București, ar urma, potrivit actualului art. 71 indice 1, să devină pensionari în sistemul public de pensii, vechimea în serviciu recunoscută pentru stabilirea pensiei militare  constituind stagiu de cotizare în sistemul public de pensii.  
S-ar putea ca multor securiști să le convină bascularea useristă în sistemul public de pensii… după ce sistemul militar i-a blocat, ca vechi pensionari militari, la pensii actualizate doar până în anul 2017.
Olguța Vasilescu spunea pe 19 12 2022, în emisiunea lui Ciutacu, la  RTv, că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 127/2019, sistemul public de pensii va deveni atât de atractiv pentru cei care au avut venituri mari încât nici nu mai este nevoie de pensii speciale.
Cei care au suma punctajelor anuale mai mare de 100 puncte vor beneficia în sistemul public de pensii de majorarea actualelor pensii militare.

 

Citeste pe larg