Sondaj INSCOP.
In contradictie, izolationistul Calin Georgescu, cel cu pretentia de a ajunge presedinte al Romaniei, sustine ca NATO foloseste Romania ca baza de lansare a unui atac impotriva Rusiei.
Pe 11 iulie 2024, ministrul român al apararii naționale, Angel Tîlvăr, ministrul grec al apărării, Nikos Dendias, și omologul lor bulgar, Atanas Zaprianov au semnat la summitul de la Washington scrisoarea de intenție pentru crearea unui coridor de mobilitate militară între România, Bulgaria și Grecia.
Scopul este de a asigura transportul rapid de trupe si tehnica militara de la Marea Egee spre Dobrogea, ocolind calea maritima prin stramtoarea Bosfor, controlata riguros de Turcia.
In acelasi timp, culoarul evita traversarea Muntilor Carpati si teritoriul Ungariei, care oricand poate defecta si se poate opune tranzitarii de trupe militare si terhnica militara spre granita estica a spatiului euro-atlantic.
Traseul de cca 1250 de km uneste orasele Salonic si Alexandoupolis din Grecia cu Burgas si Varna din Bulgaria si continua pana la Constanta, cu legaturi pana spre nordul Moldovei, spre granita cu Ucraina.
Traseul autostrazii va fi definitivat in toamna in cadrul unei trilaterale care se va tine la Alexandroupolis.
In timpul razboiului rece, Nato a dezvoltat numeroase facilitati militare si de combustibili in porturile din Grecia si Turcia.
Prin acest coridor se asigura accesul rapid la respectivele facilitati militare in cazul extinderii razboiului ruso-ucrainian spre litoralul vestic al Marii Negre.
Coridorul creat va avea si un rol descurajator pentru intentiile expansioniste ale Rusiei in Balcani.
Dincolo de rolul strategic al soselei de mare viteza, nu trebuie neglijata importanta sa economica si turistica pentru cele 3 tari tranzitate, dar si pentru Turcia
Scopul este de a
Pe 11 iulie 2024, ministrul român al apararii naționale, Angel Tîlvăr, ministrul grec al apărării, Nikos Dendias, și omologul lor bulgar, Atanas Zaprianov au semnat la summitul de la Washington scrisoarea de intenție pentru crearea unui coridor de mobilitate militară între România, Bulgaria și Grecia.
Scopul este de a asigura transportul rapid de trupe si tehnica militara de la Marea Egee spre Dobrogea, ocolind calea maritima prin stramtoarea Bosfor, controlata riguros de Turcia.
In acelasi timp, culoarul evita traversarea Muntilor Carpati si teritoriul Ungariei, care oricand poate defecta si se poate opune tranzitarii de trupe militare si terhnica militara spre granita estica a spatiului euro-atlantic.
Traseul de cca 1250 de km uneste orasele Salonic si Alexandoupolis din Grecia cu Burgas si Varna din Bulgaria si continua pana la Constanta, cu legaturi pana spre nordul Moldovei, spre granita cu Ucraina.
Traseul autostrazii va fi definitivat in toamna in cadrul unei trilaterale care se va tine la Alexandroupolis.
In timpul razboiului rece, Nato a dezvoltat numeroase facilitati militare si de combustibili in porturile din Grecia si Turcia.
Prin acest coridor se asigura accesul rapid la respectivele facilitati militare in cazul extinderii razboiului ruso-ucrainian spre litoralul vestic al Marii Negre.
Coridorul creat va avea si un rol descurajator pentru intentiile expansioniste ale Rusiei in Balcani.
Dincolo de rolul strategic al soselei de mare viteza, nu trebuie neglijata importanta sa economica si turistica pentru cele 3 tari tranzitate, dar si pentru Turcia
Scopul este de a
Solda unui militar în termen este mai mare decat solda unui general care a acționat pentru întrarea României în NATO Adevărul trist despre recunoștință fata de Oștire.
A fost bine ales momentul, pentru a evidentia consecintele dezastruoase ale eliminarii ACTUALIZARII pensiilor militare.
 |
| Adrian Nastase, prim-ministru, depune instrumentele de ratificarea a Tratatului Atlanticului de Nord, la Washington, Secretarului de Stat, Collin Powell |
La 29 martie, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia au devenit oficial membre NATO prin depunerea instrumentelor lor de aderare la Guvernul Statelor Unite.
La ora locală 13:00, prim-miniștrii celor șapte țări au predat instrumentele lor de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord secretarului de stat american Colin Powell, care le-a acceptat în numele Statelor Unite, care este națiunea depozitară pentru Tratatul.
 |
Ceremonia a avut loc în Camera Cash a Departamentului Trezoreriei SUA din Washington, DC
În acel moment, cele șapte țări au devenit oficial părți la Tratatul Atlanticului de Nord și membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. Aceasta este a cincea și cea mai mare rundă de extindere din istoria NATO, aducând NATO la 26 de țări membre.
 |
Evenimentul a fost sărbătorit cu o ceremonie specială găzduită de președintele Statelor Unite ale Americii George W. Bush la Casa Albă și la care a participat secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer.
Aderarea celor șapte noi membri va fi marcată de o ceremonie specială de ridicare a drapelului la sediul NATO de la Bruxelles, pe 2 aprilie. Acesta va fi urmat de un prânz informal de lucru al miniștrilor de externe ai celor 26 de țări membre.
Fara Ordonanta nr. 7/1998 privind unele măsuri de protecţie socială a personalului militar şi civil, care se vor aplica în perioada restructurării marilor unităţi, unităţilor şi formaţiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naţionale, Romania n-ar fi fost acceptata in NATO.
David Nagy, analist politic, expert în politica de securitate și apărare. A studiat la Universitatea Națională a Serviciului Public din Budapesta și la Universitatea din Haifa. După ce a absolvit Politica Internațională de Securitate și Apărare, a început să lucreze la Institutul Dunării ca cercetător. În prezent, lucrează ca analist senior la EuroAtlantic Consulting & Investment Plc. Principalele sale domenii de cercetare includ geopolitica și politica de securitate în Europa Centrală și în Orientul Mijlociu, cu un accent special pe Israel. A publicat pe un ton neutru articolul de mai jos, în „Hungarian Conservative„.
Atrage atenția asupra propunerii premierului polonez Mateuz Morawiecki ca Polonia, România și Ucraina să formeze o comunitate economică.
„Cu un program de achiziții de arme la scară largă și o cooperare mai strânsă a SUA, România va deveni unul dintre cele mai puternice bastioane de pe flancul estic al NATO.
Războiul pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei a marcat un punct de cotitură istoric, așa-numitul „Zeitenwende”, pentru Europa Centrală și de Est în multe zone. Din cauza agresiunii Moscovei, regiunea nu mai este capabilă să-și mențină rolul de legătură de decenii între Europa de Vest și Rusia. În schimb, țările care alcătuiesc flancul estic al NATO s-au angajat în programe majore de modernizare și achiziție de arme și caută să devină gardienii de descurajare militare ai Europei. În cursa înarmărilor declanșată de agresiunea rusă în Europa, regiunea a decolat cu mare avânt și, deși Polonia ia lumina reflectoarelor în acest sens, și România depune eforturi serioase pentru a-și spori consolidarea apărării la un nivel superior.
Dezvoltarea Forțelor Române
La începutul lunii aprilie, Parlamentul României a aprobat cinci programe de achiziții de arme pentru Comisia Mixtă de Apărare a Ministerului Român al Apărării, cu un buget de cheltuieli combinat de aproximativ 10 miliarde de dolari.. Cea mai mare achiziție este pentru 41 de sisteme de rachete de apărare aeriană cu rază scurtă și foarte scurtă (SHORAD / VSHORAD), în valoare de 4,2 milioane de dolari. Forțele aeriene vor primi 16 baterii, trupele terestre 25 de baterii. Proiectul va fi derulat în două faze, prima dintre care se va derula din acest an până în 2031. Ministerul român al Apărării intenționează să cheltuiască 2,995 miliarde de euro pentru achiziționarea a 298 de vehicule de luptă blindate pe șenile, dintre care 246 vor ajunge în următorii patru ani. Programul de achiziții, cu un buget de 1,923 miliarde de dolari, ar oferi cinci batalioane de trupe terestre cu câte un tun autopropulsat de calibrul NATO de 155 mm fiecare.
Bucureștiul ar urma să achiziționeze, de asemenea, 186 de rachete aer-aer cu rază medie de acțiune, ghidate de radar AIM-120 AMRAAM pentru aeronava de luptă F-16 a Forțelor Aeriene, printr-un acord interguvernamental cu Statele Unite, pentru o sumă suplimentară de 372 de milioane de dolari . Acordul va include, de asemenea, achiziția a 299 de rachete aer-aer AIM-9X SIDEWINDER cu rază scurtă de acțiune, ghidate în infraroșu, în valoare de 239 de milioane de dolari.
General Teodor Incicaş, şeful Direcţiei Generale de Armamente a Ministerului Apărării, a indicat că. multe programe de achiziții se desfășoară în paralel pentru a spori capacitățile de apărare ale țării în umbra agresiunii ruse.
„În ceea ce privește programele de echipare, vorbim de 40-50 de programe live. Adică, dacă vorbim de achiziții și contracte în derulare, vorbim de 40 de programe care rulează în același timp: programe ale căror contracte sunt în derulare, programe care sunt în faza de achiziție și altele care fie sunt în așteptare. pentru aprobări suplimentare după aprobarea prealabilă de către Parlamentul României, sau care au fost aprobate și așteaptă să înceapă faza de achiziție ‘, a spus el.
Bucureștiul a lansat o inițiativă cuprinzătoare de apărare în 2017, în principal pentru achiziționarea de echipamente militare americane, cum ar fi avioane de luptă F-16, rachete Patriot și sistemul HIMARS. Ca răspuns la războiul din vecina Ucraina, parlamentul de la București a decis să majoreze bugetul de apărare al României de la 2% din PIB la 2,5% în acest an.
În luna martie, România a anunțat și achiziționarea a 54 de tancuri M-1 Abrams din Statele Unite pentru a înlocui tehnologia sovietică învechită. În plus, președintele Klaus Iohannis a anunțat în aprilie că va cumpăra F35 Joint Strike Fighters pentru a consolida securitatea aeriană a țării sale împotriva agresiunii. Într-o declarație postată pe site-ul său, președintele a scris: „A avea capacități operaționale de apărare aeriană robuste, credibile, interoperabile, flexibile și eficiente… ca parte a angajamentelor noastre ca stat NATO și UE este esențială pentru ca România să își atingă obiectivele politicii de apărare”. Nu se știe încă câte aparate din generația a cincea ar cumpăra Bucureștiul.
Solicitarea unei prezențe sporite a SUA
Mai mult, Bucureștiul și-ar aprofunda cooperarea în domeniul apărării cu Washingtonul, și nu exclusiv prin achiziții de arme. La 30 martie, ministrul apărării naționale, Angel Tilvar, a avut o întâlnire cu secretarul american al apărării, Lloyd J. Austin III, la Washington DC. În cadrul întâlnirii s-a abordat necesitatea unei strategii cuprinzătoare pentru securitatea Mării Negre, în care, după cum a spus ministrul român al apărării, Statele Unite ar trebui să aibă un rol de lider.
„Considerăm că este nevoie urgentă de o strategie cuprinzătoare pentru Marea Neagră, sub coordonarea SUA, care să implice actori cheie din regiune. Aceste eforturi vor crea o politică mai solidă, construită în jurul prezenței consecvente și persistente a SUA și a NATO și a unei conduceri active a SUA în regiune”, a menționat Tilvar.
Statele Unite și-au demonstrat deja angajamentul față de regiunea Mării Negre anul trecut, când și-au suplimentat trupele staționate în România cu soldați din Brigada 2 de pușcași a Diviziei 101 Aeropurtate, a adăugat Tilvar. România are aproximativ 3.000 de personal din Statele Unite dislocate în mai multe baze militare din toată țara. La Summit-ul NATO din iunie de la Madrid, Washington a anunțat, de asemenea, că va avea sediul unei echipe de luptă a brigadei rotative (BCT) în România.
Cooperarea militară româno-polonă
Bucureștiul ar întări și cooperarea în domeniul apărării cu Varșovia. Cele mai mari două țări din regiunea Europei Centrale și de Est construiesc cele mai puternice două armate, cu un accent puternic pe interoperabilitatea dintre forțele lor armate. F-16, F-35, Himars și Abrams, printre altele, vor oferi celor două armate mijloacele pentru exerciții comune, împărtășirea experienței și o cooperare mai profundă pe flancul estic al NATO. Acest lucru a fost discutat și de viceprim-ministrul polonez Mariusz Blaszczak și Angel Tilvar la 28 martie, la București, în cadrul consultărilor interguvernamentale polono-române.
‘În ceea ce privește trupele terestre, polonezii și românii le echipează și ei cu echipamente foarte asemănătoare. Am comandat HIMARS. Așa au făcut-o și românii, motiv pentru care discutăm despre utilizarea în comun a acestor arme tocmai prin cooperare între forțele noastre armate. Cazul este destul de asemănător în privința Patrioților. Și românii au decis să cumpere Abrams. Și îl vom avea pe Abrams pe echipamentul armatei poloneze deja anul acesta’, a subliniat viceprim-ministrul polonez.
La același eveniment, pe lângă aprofundarea cooperării militare, premierul polonez Mateusz Morawiecki a cerut și dezvoltarea unei noi comunități economice.
Premierul polonez ar stimula cooperarea economică cu România și Ucraina pentru a face mai bine auzită vocea regiunii.
Noua comunitate economică din Europa Centrală și de Est pe care Morawiecki are în vedere nu numai că ar ajuta la reconstrucția și integrarea Ucrainei, dar ar putea echilibra centrul de greutate economic din Europa între Est și Vest”
Are 25 de ani (de fapt, se apropie de 26, pe care îi va împlini în curând, pe 12 iulie), și, deși născut în București, mare parte a copilăriei și-a petrecut-o la Sărata Monteoru, în […]
The post Povestea voluntarului care vrea să schimbe România. “Fericirea mea este în zâmbetele oamenilor” appeared first on Cancan.
