By:
On:
In: pensii militare
Predictibilitatea legii pensiilor ar impune intinderea reformei pe o perioada de 10 ani.
Reforma s-ar referi la varsta de pensionare si calculul cuantumului pensiei militare pentru viitorii pensionari militari.
Nimic despre inlaturarea inechitatilor din sistemul actual de pensii.
Domnul ministru se ascunde in cifre care nu prea spun nimic despre dezechilibrele existente in sistemul de pensii militare, cum ar fi pensia medie in MApN de 5000 lei. O pensie medie de 5000 lei se poate obtine dintr-o pensie de 8000 lei si alta de 2000 lei. 
In acest caz, ar trebui ca inlaturarea inechitatilor din sistem, respectiv actualizarea pensiilor militare in plata,  sa fie decuplata de reforma pe care domnul ministru a fost convins s-o deruleze pe o perioada de 10 ani.

Citeste pe larg

By:
On:
In: pensii militare

 Este cunoscut ca dupa recalcularea pensiilor militare din anul 2016, in baza legii nr. 223/2015, un numar de 68% dintre ele au ramas in plata cu cuantumul contributiv mai avantajos, calculat potrivit legii păensiilor civile.

Sa luam un exemplu de pensie pentru militari care potrivit Legii nr. 263/2010 avea suma punctajelor anuale de 76 puncte pentru 34 ani vechime in serviciu, din care 28 in conditii speciale si cu spor de pensie suplimentara pentru 25 ani.

Sa analizam cum a evoluat cuantumul acestei pensii pana in aprezent si ce s-ar intampla daca din nou s-ar adopta calculul contributiv al pensiilor pentru militari, fie el exclusiv contributiv, fie dual contributiv/procentual.

In anul 2015 la un PMA de 76 : 20= 3, 80 si o valoare a punctului de pensie de 830, 20 lei, cuantumul pensiei pensiei era de 3 155 lei.

3 155 + 20% spor OMM= 3 786 lei.

Prin actualizarile succesive, in prezent pensia in plata ar fi  in cuantum de 5 679 lei.

Ce s-ar intampla daca prin reforma Bolojan/PNRR pensia ar fi recalculata potrivit Legii nr. 360/2023?

La suma punctajelor anuale de 74 puncte  din anul 2015 s-ar mai adauga 5,5 puncte de stabilitate, in total 79,5 puncte. 

Cuantumul brut al pensiei in anii 2025/2026 ar fi 79,5 x 81 lei= 6 440 lei.

6 440 +20% spor OMM=7 728 lei

Cresterea este evidenta. Toti cei 68% pensionari militari din anul 2016, care mai sunt in viata, vor avea cresteri de pensie asemantoare, fata de actualele pensii in plata.

Printr-un calcul similar, fiecare pensionar militar, ramas in plata cu cuantumul contributiv in 2016,  isi poate recalcula cuantumul pensiei potrivit legii din sistemul public. 

Este ca ar fi o cale de diminuare a inegalitatilor?

Ce s-ar intampla cu pensiile militare care ar avea un cuantum mai mare decat cel contributiv?

Potrivit intentiilor actualilor guvernanti, vor ramane in plata cu 85% din actualul cuantum net al pensiei militare, dar nu mai putin de cuantumul contributiv calculat la fel ca in exemplul  de mai sus.

Citeste pe larg

By:
On:
In: pensii magistrati, pensii militare

 


In esenta, inlaturarea inechitatilor prezente din sistemul pensiilor militare se va realiza prin diminuarea pensiilor ciucane la nivelul pensiilor celor pensionati inainte de 15 sept 2017. 

Daca timp de 8 ani ciucanii nu au vrut actualizarea pensiilor rezervistilor varsovisti, acum vin #rezistii si fac in stilul lor  egalizarea contributiva a pensiilor de serviciu si militare.

***************************************

Guvernul României a anunțat o reformă majoră a sistemului de pensii speciale, ca parte a angajamentelor asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului public de pensii. Această reformă vizează reducerea inechităților dintre pensiile obișnuite și cele speciale, acordate anumitor categorii profesionale, precum magistrali, militari, polițiști sau parlamentari.


Măsuri propuse


1. Creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani


• Obiectiv: Uniformizarea vârstei de pensionare pentru beneficiarii pensiilor speciale cu cea aplicată în sistemul public de pensii.

• Detalii:

• începând cu 1 ianuarie 2026, vârsta de pensionare pentru toate categoriile care beneficiază de pensii speciale va fi majorată treptat, ajungând la 65 de ani până în 2030.

• Excepții: Pentru anumite profesii cu grad ridicat de uzură (ex. militari în teatre de operațiuni), se vor aplica prevederi tranzitorii, dar nu mai devreme de 60 de ani.

• Impact: Aproximativ 150.000 de beneficiari de pensii speciale vor fi afectați de această măsură, conform estimărilor Ministerului Muncii.


2. Recalcularea pensiilor speciale


• Obiectiv: Eliminarea discrepanțelor dintre pensiile speciale și cele bazate pe contributivitate.

• Detalii:

• Pensiile speciale vor fi recalculate pe baza principiului contributivitații, luând în calcul veniturile realizate pe parcursul carierei.

• Plafonul maxim al pensiei speciale nu va depăși 85% din media veniturilor nete din ultimii 5 ani de activitate.

Pensiile aflate în plată care depășesc acest plafon vor fi ajustate gradual, pe o perioadă de 3 ani.


3. Eliminarea privilegiilor suplimentare


• Obiectiv: Reducerea cheltuielilor bugetare asociate pensiilor speciale.

• Detalii:

• Se elimină beneficiile suplimentare, precum indexările preferențiale sau scutirile de impozite acordate anumitor categorii.

• Se introduce un impozit progresiv pentru pensiile speciale care depășesc 10.000 RON/lună.

Justificare

• Echitate socială: Reforma răspunde cerințelor cetățenilor privind eliminarea inechităților din sistemul de pensii, unde pensiile speciale pot ajunge și la 20.000 RON/lună, în timp ce pensia medie în sistemul public este de aproximativ 2.000 RON.

• Sustenabilitate financiară: Cheltuielile cu pensiile speciale au atins 12 miliarde RON în 2024, reprezentând o povară semnificativă pentru bugetul de stat.

• Conformitate cu PNRR: România s-a angajat să reformeze sistemul de pensii speciale până la finalul anului 2026, pentru a accesa fonduri europene.

Calendar de implementare

• 2025: Consultări publice și adoptarea legislației necesare.

• 2026: începe majorarea treptată a vârstei de pensionare și recalcularea pensiilor.

• 2030: Finalizarea reformei, cu vârsta de pensionare uniformizată la 65 de ani.

Reacții așteptate

Susținere: Sindicatele din sectorul public și organizațiile civice susțin reforma, considerând-o un pas spre justiție socială.

Opoziție: Anumite categorii profesionale (magistrați, militari) ar putea contesta măsurile, invocând drepturi câștigate.

Guvernul își asumă responsabilitatea pentru implementarea acestei reforme, considerând-o esențială pentru modernizarea sistemului de pensii și reducerea inechităților sociale.

Citeste pe larg

By:
On:
In: pensii militare

 Doamna este dedicata de ceva vreme inlaturarii inechitatilor din sistemul pensiilor militare. Din interpelare se vede ca si dansa este influentata de propaganda ca pensiile miltare n-ar fi pensii speciale, in sensul ca nu ar avea cuantumul calculat procentual dintr-o baza de calcul restransa.

Inechitatile din lege nu sunt cauzate de regimul juridic special al legii pensiilor militare ci de gestionarea defectuasa, uneori chiar abuziva a resurselor financiare pentru pensii si solde.

Domnul ministru Mosteanu a raspuns in sensul ca va fi un MOMENT T0 si in sistemul pensiilor militare.

Citeste pe larg

By:
On:
In: actualizare pensii, pensii militare
UPDATE, 08 06 2025
Au intrat in scena si cei care au compromis toate initiativele anterioare de actualizare. Ei vor, neaparat, sa scoata din lege actuala plafonare la 58,5% din baza de calcul a stabilirii/actualizarii  dreptului de pensie. Adica,  vor pensii militare nete mai mari decat solda lunara neta de la data pensionarii/actualizarii. 
Nimeni nu va mai accepta o asemenea reglementare! 

Proiectul nu trebuie sa vizeze altceva decat actualizarea cu soldele de grad si functie ale activilor, intr-un nou articol 60 ^ 1,  si scoaterea  actualizarii cu IPC( indicele preturlor de consum)  din articolele 28 si 60 modificate prin Legea nr. 285/2023.
*****************************
Cheamă toti parlamentarii comisiilor de aparare sa i se alature.
Ce să vezi!
 Iminentele taxe si impozite care vor fi instituite in curand pe veniturile din pensii vor lovi tot in pensiile neactualizate din anul 2017. Cele stabilite dupa 15 sept. 2017 nu vor fi afectate nici de  impozitare/supraimpozitate si nici de contributiile la FUNASS. Cum spunem noi de 8 ani de zile si nimeni nu ne ia in seama, inechitatiile se adancesc in interiorul sistemului de pensii militare.
Actualizarea pensiilor militare este o masura de dreptate sociala, nu o masura de majorare generala de pensii militare. Vor fi majorate numai pensiile militare in plata la data 01 01 2018 precum si cele neactualizate dupa data stabilirii dreptului de pensie, drept de pensie nascut dupa 31 12 2017.

Citeste pe larg

By:
On:
In: actualizare pensii, pensii militare
Cheamă toti parlamentarii comisiilor de aparare sa i se alature.
Ce să vezi!
 Iminentele taxe si impozite care vor fi instituite in curand pe veniturile din pensii vor lovi tot in pensiile neactualizate din anul 2017. Cele stabilite dupa 15 sept. 2017 nu vor fi afectate nici de  impozitare/supraimpozitate si nici de contributiile la FUNASS. Cum spunem noi de 8 ani de zile si nimeni nu ne ia in seama, inechitatiile se adancesc in interiorul sistemului de pensii militare.
Actualizarea pensiilor militare este o masura de dreptate sociala, nu o masura de majorare generala de pensii militare. Vor fi majorate numai pensiile militare in plata la data 01 01 2018 precum si cele neactualizate dupa data stabilirii dreptului de pensie, drept de pensie nascut dupa 31 12 2017.

Citeste pe larg

By:
On:
In: pensii militare, pensii militare UE/NATO

Temerile expertilor sunt confirmate din plin de eliminarea actualizarii pensiilor militare incepand din anul 2017. Scolile militare au fost nevoite sa coboare mult standardele de admitere pentru a compensa lipsa de interes al tinerilor pentru activitatea ca militar.

Reproduc mai jos un articol de pe Digi 24

„Țările europene din NATO se grăbesc să crească cheltuielile pentru echipamentele militare, pe măsură ce Rusia amenință flancul lor estic și angajamentul pe termen lung al președintelui american Donald Trump față de securitatea europeană pare să fie dintr-o dată îndoielnic. 

Cu toate acestea, pentru mai mult de o duzină de membri NATO, ale căror cheltuieli pentru apărare au fost analizate de Reuters, pensiile reprezintă o mare parte – și în mare parte neglijată – din bugetele lor de apărare. Deși aceștia sunt bani care ar putea fi redirecționați către arme, experții avertizează că orice tăiere a beneficiilor generoase de pensionare ar putea face mai grea recrutarea de personal. 

„O parte semnificativă din ceea ce este acceptat ca cheltuieli de apărare nu furnizează nici capabilități, nici trupe suplimentare, ci este destinată pensiilor”, a spus Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO pentru investiții în apărare. 

Care este situația în Belgia, Germania și Italia 

NATO nu publică cheltuielile individuale pentru pensiile militare ale membrilor săi, dintre care 30 sunt europeni. Cu toate acestea, Reuters a compilat datele conform cărora 13 membri NATO – Statele Unite, Canada și 11 aliați europeni – au raportat cheltuieli pentru pensii în bugetele lor naționale sau, în unele cazuri, către Națiunile Unite. 

În Belgia, Bulgaria și Italia, aproape 20% din bugetele de apărare sunt folosite pentru a plăti pensiile soldaților, în timp ce Franța nu este departe, la aproape 16%. 

Povara pensiilor pentru Germania este comparativ mai mică, la 11,5% din cheltuielile de apărare, ceea ce aruncă o lumină mai favorabilă asupra unei țări a cărei istorie complexă a făcut-o tradițional reticentă față de o militarizare mai mare, dar care acum își extinde capabilitățile. Ministerul german al apărării nu a răspuns unei cereri pentru comentarii.

 Cheltuielile medii pentru pensii în cele 13 națiuni analizate de Reuters au fost de 12% din bugetele de apărare. Opt dintre cele 11 națiuni europene au îndeplinit anul trecut ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare. Excluzând pensiile, însă, acest număr scade la doar cinci. 

Arme sau pensii militare 

Deși cheltuielile pentru apărare ale NATO au crescut, unele state membre încă rămân în urma altora.Belgia, Italia și Spania s-au angajat în mod deosebit să îndeplinească ținta de 2% în acest an, înainte de summitul NATO de la Haga din 24-25 iunie, unde Trump dorește un acord privind ținta de 5%. 

Șeful NATO, Mark Rutte, a propus ca țările membre să crească cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB și să se angajeze la încă 1,5% pentru cheltuieli mai largi legate de securitate, pentru a îndeplini cerințele lui Trump, a raportat Reuters săptămâna trecută. 

Pe măsură ce țările dezbat majorările de cheltuieli, însă, trebuie să se asigure că scopul este cu adevărat creșterea puterii de foc, a spus Armin Steinbach, de la think tank-ul Bruegel din Bruxelles. „Dacă o mare parte din bani merg în salarii sau pensii, acest lucru nu este o investiție productivă”, a spus el. 

În România, pensia medie pentru un soldat gradat depăşeşte puţin suma de 3.000 de lei, iar cea mai mare pensie este 38.998 lei, pentru generali. 

 La cât ajunge cea mai mare pensie militară Ministrul italian al economiei, Giancarlo Giorgetti, a spus luna trecută că era „foarte conștient” că era nevoie de o majorare a cheltuielilor. Dar a adăugat că guvernul, care în prezent exclude pensiile din cheltuielile raportate pentru apărare, va schimba contabilitatea pentru a reflecta în parte aceste costuri pe măsură ce încearcă să îndeplinească așteptările NATO. Italia a raportat Națiunilor Unite că a cheltuit 5,2 miliarde de euro pe pensiile militare în 2023, adică 18% din totalul cheltuielilor pentru apărare, mai mult decât a cheltuit pe aeronave și nave. 

Franța, ale cărei speranțe pentru o extindere a apărării sunt limitate de un deficit bugetar uriaș, îndeplinește abia ținta de 2% datorită cheltuielilor pentru pensii. Fără acele cheltuieli, al patrulea cel mai mare militar al NATO ar fi ajuns doar la 1,7% în acest an. Bugetul de apărare al Franței pentru 2025 include 9,5 miliarde de euro pentru pensii, mult mai mult decât cei 5,7 miliarde de euro cheltuiți pentru întreținerea arsenalului său nuclear aerian și submarin. 

SUA și țările europene 

Spre deosebire de aliatele sale europene, care au povara pensiilor adesea umflată, Statele Unite, cea mai mare putere militară NATO, cheltuie echivalentul a 8,5% din bugetul său de apărare pentru beneficiile de pensionare. 

Și Washington-ul mută o mare parte din această cheltuială în alte părți ale guvernului, limitând impactul direct asupra cheltuielilor pentru apărare. Din cei 72 de miliarde de dolari pe care fondul de pensii al armatei SUA le-a plătit în beneficii anul trecut, doar 24 de miliarde de dolari au provenit direct din bugetul Departamentului Apărării. Restul a venit din venituri din investiții și un subvenționare din partea Trezoreriei SUA, potrivit raportului de audit al fondului. 

Unele țări europene – precum Belgia – par gata să abordeze direct problema pensiilor. Bruxelles-ul se gândește să crească gradual vârsta de pensionare a militarilor la 67 de ani. Soldații belgieni pot în prezent să se pensioneze cu beneficii complete la doar 56 de ani. 

Condițiile de pensionare și beneficiile variază de la țară la țară. Dar pensionarea mai devreme decât în cazul locurilor de muncă civile este unul dintre beneficiile serviciului militar în multe armate, iar reformele ar putea fi dificil de realizat. Editor : M.I.”

Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/pensiile-militare-costisitoare-din-tarile-nato-incurca-planurile-ue-de-crestere-a-cheltuielilor-de-aparare-3231153

Citeste pe larg

By:
On:
In: debite din pensii calculate gresit, pensii militare

 

Proiectul de ordonanta este pus in transparenta pe site-ul MAI. 

Nu este vorba de debite  generate din vina beneficiarilor de pensii militare.

Pentru restituirea debitelor deja platite se depun cereri la Casele de Pensii Sectoriale.

Ciolacu s-a tinut de cuvant fata de ceea ce a promis in campanie la Teleorman.

Legea nr. 125/2014

Articolul 1(1) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, debitele constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii la data intrării în vigoare a prezentei legi, reprezentând sume încasate necuvenit cu titlu de pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor, nu se recuperează.(2) Sumele cu titlu de pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor provenite din debite și recuperate de la pensionari începând cu data de 1 ianuarie 2011 și până la data intrării în vigoare a prezentei legi se restituie eșalonat, pe o perioadă de 5 ani calendaristici, începând de la data de 1 ianuarie 2015, prin plăți anuale egale.(3) Restituirea se realizează pe baza cererilor depuse de către pensionari la casele județene de pensii, Casa de Pensii a Municipiului București, respectiv casele de pensii sectoriale.(4) Nedepunerea cererii prevăzute la alin. (3) atrage nerestituirea sumelor.(5) Sumele ce urmează a fi restituite pensionarilor în condițiile alin. (2) nu se actualizează cu indicele de inflație și nu sunt purtătoare de dobânzi, penalități de întârziere sau majorări de întârziere, după caz.(6) Procedura de efectuare a restituirilor prevăzute la alin. (2) va fi stabilită prin ordin comun al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al ministrului finanțelor publice.(7) Contribuția de asigurări sociale de sănătate sau, după caz, impozitul, aferente debitelor scutite la plată potrivit prevederilor alin. (1), nu se recuperează.Articolul 2Debitele care au drept cauză culpa debitorului, cum ar fi folosirea de către acesta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realității, care au avut drept urmare stabilirea eronată a pensiei, nerespectarea obligațiilor care revin, potrivit legii, pensionarilor, inclusiv cele referitoare la cumulul pensiei cu venituri salariale, asimilate salariilor sau, după caz, cu venituri din activități independente, nu fac obiectul scutirii de la plată și al restituirii, potrivit prevederilor prezentei legi.Articolul 3Scutirea de la plată a debitelor, precum și restituirea prevăzută la art. 1 alin. (2), conform prevederilor prezentei legi, se aplică indiferent de categoria de pensie de care beneficiază sau a beneficiat pensionarul, la momentul constatării existenței debitelor.

Citeste pe larg

By:
On:
In: debite din pensii calculate gresit, pensii militare

 

Proiectul de ordonanta este pus in transparenta pe site-ul MAI. 

Nu este vorba de debite  generate din vina beneficiarilor de pensii militare.

Pentru restituirea debitelor deja platite se depun cereri lșa Casele de Pensii Sectoriale.

Ciolacu s-a tinut de cuvant fata de ceea ce a promis in campanie la Teleorman.

Legea nr. 125/2014

Articolul 1(1) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, debitele constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii la data intrării în vigoare a prezentei legi, reprezentând sume încasate necuvenit cu titlu de pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor, nu se recuperează.(2) Sumele cu titlu de pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor provenite din debite și recuperate de la pensionari începând cu data de 1 ianuarie 2011 și până la data intrării în vigoare a prezentei legi se restituie eșalonat, pe o perioadă de 5 ani calendaristici, începând de la data de 1 ianuarie 2015, prin plăți anuale egale.(3) Restituirea se realizează pe baza cererilor depuse de către pensionari la casele județene de pensii, Casa de Pensii a Municipiului București, respectiv casele de pensii sectoriale.(4) Nedepunerea cererii prevăzute la alin. (3) atrage nerestituirea sumelor.(5) Sumele ce urmează a fi restituite pensionarilor în condițiile alin. (2) nu se actualizează cu indicele de inflație și nu sunt purtătoare de dobânzi, penalități de întârziere sau majorări de întârziere, după caz.(6) Procedura de efectuare a restituirilor prevăzute la alin. (2) va fi stabilită prin ordin comun al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al ministrului finanțelor publice.(7) Contribuția de asigurări sociale de sănătate sau, după caz, impozitul, aferente debitelor scutite la plată potrivit prevederilor alin. (1), nu se recuperează.Articolul 2Debitele care au drept cauză culpa debitorului, cum ar fi folosirea de către acesta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realității, care au avut drept urmare stabilirea eronată a pensiei, nerespectarea obligațiilor care revin, potrivit legii, pensionarilor, inclusiv cele referitoare la cumulul pensiei cu venituri salariale, asimilate salariilor sau, după caz, cu venituri din activități independente, nu fac obiectul scutirii de la plată și al restituirii, potrivit prevederilor prezentei legi.Articolul 3Scutirea de la plată a debitelor, precum și restituirea prevăzută la art. 1 alin. (2), conform prevederilor prezentei legi, se aplică indiferent de categoria de pensie de care beneficiază sau a beneficiat pensionarul, la momentul constatării existenței debitelor.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Legea nr. 153/2017, pensii militare

 

  Dispozitivul   Deciziei nr. 75/2024 a ICCJ privind rezolvarea unei chestiuni de drept


Majorarea de până la 50%, calculată la solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază a/al personalului militar, poliţiştilor, poliţiştilor de penitenciare şi personalului civil care execută lucrări de excepţie sau misiuni speciale, prevăzută de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, nu este inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din solda lunară/salariul brut lunar, astfel încât cuantumul acesteia nu este supus plafonării la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, începând cu 1 ianuarie 2019, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022.

Citeste pe larg