By:
On:
In: pensii militare-istoric

Statistica pensiilor militare era prezentata pe transe de cuantum, din mie in mie lei, nu ca in prezent cand ni se prezinta doar cuantumul mediu si cele mai mari pensii, pentru a ascunde inechitatile din sistem si numarul pensiilor militare de mizerie. 

Comunicatul de mai jos era o reactie a MApN la campania de presa care deja se declansase pentru pregatirea desfiintarii pensiilor de serviciu, operatiune savarsita de guvernul Boc in anul 2010. 

Pe atunci, conducerea MApN era un aparator al drepturilor de pensie pentru militari.

Comunicat

Nr. 185 27.05.2009

Precizări de la Ministerul Apărării Naționale referitoare la pensiile militare

Pentru o corectă informare a opiniei publice referitoare la pensiile militare, Ministerul Apărării Naționale face următoarele precizări:

1. Sistemul pensiilor militare de stat din România este reglementat de Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fiind un sistem ocupațional care se încadrează în pilonul al II – lea privind schemele ocupaționale (profesionale) guvernate de Directiva 86/378/EEC, modificată prin Directiva 97/96/EC. Acest sistem de pensii nu este un sistem contributiv și conform art. 5, alin. (2) din Legea nr. 164/2001, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat se asigură de la bugetul de stat.

2. Pensia militară medie este de aproximativ 1.700 lei. Peste 72% dintre pensiile militare sunt sub plafonul de 2.000 lei. Situația numerică pe tranșe valorice a pensiilor militare de stat plătite în luna februarie 2009 este următoarea:
39 – 1.000 lei, 13.143 pensionari, reprezentând 16 %
1.001 – 2.000 lei, 45.671 pensionari, reprezentând 55,85%
2.001 – 3.000 lei, 15.881 pensionari, reprezentând 19,42%
3.001 – 4.000 lei, 6.111 pensionari, reprezentând 7,47%
4.001 – 5.000 lei, 765 pensionari, reprezentând 0,93%
peste 5.000 lei, 201 pensionari, reprezentând 0,24%

3. În categoria pensiilor de peste 5.000 lei sunt cuprinse doar două pensii ale foștilor șefi ai Statului Major General, restul fiind pensii ale magistraților militari.

4. Pensiile militare nu includ și alte venituri, cum ar fi sporuri și indemnizații suplimentare.

5. Izvoarele istorice menționează existența sistemului de pensii militare încă din anii 1829-1830 când s-a organizat armata pământeană atât în Muntenia, cât și în Moldova (primul regulament ostășesc cuprindea principii pentru organizarea armatei și în legătură cu „drepturile bănești ale ofițerilor, pensii și socoteli bugetare”).

De atunci, legislația în domeniul pensiilor militare s-a schimbat periodic prin emiterea unor acte normative care au reglementat acest sistem, printre care amintim: Decretul nr. 360/22.08.1949 pentru organizarea asigurărilor sociale ale militarilor de carieră; Decretul nr. 293/30.07.1959 privind reglementarea drepturilor de pensie ce se acordă ofițerilor și subofițerilor; Decretul nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat și pensia suplimentară; Decretul Consiliului de Stat nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat.

Biroul de presă

Citeste pe larg

By:
On:
In: pensii militare-istoric

 Și în perioada interbelica, în buza războiului,  pensionarii militari se plângeau ca domnii civili au pensii mai mari.

Carol al II-lea a primit o delegație de generali la Palat intr-o dupa amiaza de vineri. Delegatia  a susținut un memoriu pentru majorarea pensiilor militare.Regele a fost de acord ca pensia militara sa urmeze automat  fluctuațiile soldelor ofițerilor activi. 

Mai jos, un facsimil din Cronica militara trimis de @Alexandru.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Legea nr.223/2015-pensii militare, pensii militare-istoric, Protocoale

 

Floare tarzie de toamna în mar


Articolul 26 din Legea nr. 223/2015 reglementeaza posibilitatea ca, in anumite conditii, si militarii care au trecut in rezerva fara drept de pensie, dar au avut o vechime in serviciu mai mica de 10 ani, sa primeasca o pensie militara dupa ce mai intai si-au deschis un drept de pensie in sistemul public de pensii sau in alt sistem, de exemplu pentru avocati, in care  au indeplinit conditiile cumulative de varsta si vechime pentru deschiderea unui drept de pensie.

Logica este ca in sistemul public de pensii stagiile militare mai mici de 10 ani au contat pentru deschiderea dreptului de pensie civila, nu si pentru calculul cuantumului pensiei civile, iar in sistemul pensiilor militare stagiile civile conteaza pentru deschiderea unui drept de pensie militara, nu si pentru calculul cuantumului pensiei militare.

Conditia esentiala pentru a obtine o astfel de pensie este ca dupa trecerea in rezerva militarii sa continue sa munceasca pentru a indeplini conditiile cumulative, vârsta și vechime, pentru deschiderea unui drept de pensie pentru limita de varsta, varsta redusa sau de invaliditate în alt sistem de pensie. 

Aceasta condiție nu se cere celor care la data trecerii în rezerva aveau deja 10 ani vechime în serviciu. La implinirea varstei standard din sistemul pensiilor militare, acestia vor primi o pensie de serviciu in condițiile art. 19 din Legea 223/2015, chiar daca nu au mai lucrat dupa trecerea in rezerva.

Comun pentru pensiile stabilite în baza articolelor 19 și 26 este aplicarea articolului 29 alin.(3) potrivit caruia procentul de pensie nu se stabilește prin scădere din 65% ci se face proporția din 25 de ani, corespunzătoare vechimii în serviciu si sporului de vechime pentru condiții de munca. De exemplu dacă la trecerea in rezerva a avut 7 ani vechime în serviciu și 3 ani spor de vechime pentru condiții de munca, procentul de pensie va fi corespunzator proportiei vechimii cumulate de 10 ani din 25, respectiv (65×10) :25 = 26%

Daca baza de calcul a fost 5000 lei, pensia militara proportionala pentru 10 ani vechime cumulata va fi  5000 x26 %= 1300 lei

Daca vechimea cumulata este de 8 ani, pensia militara din aceeasi baza de calcul este 5000 x [(65×8):25]% =5000 x 20,8%= 1040 lei

„Articolul 26(1) Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) și b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplinește condițiile cumulative de pensionare, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 19.–––-Alin. (1) al art. 26 a fost modificat de pct. 3 al art. 40 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 9 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 923 din 11 decembrie 2015.(2) Între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii, precum și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condițiile alin. (1).(3) În situația prevăzută la alin. (1), pensia militară de stat se stabilește doar pentru perioadele de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24, la calculul pensiei de invaliditate stagiul potențial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată”

Pentru reglarea acestor situații, dar si pentru valorificarea stagiilor suplimentare sau a stagiilor potentiale,  Casa Nationala de Pensii a incheiat un protocol cu Casele de Pensii Sectoriale, Protocol pe care-l puteti studia AICI.Protocolul serveste si pentru situatia in care pensionarul militar lucreaza ulterior pensionarii in sistemul public  si respectivele stagii nu au fost utilizate pentru calculul pensiei militare. Dreptul de pensie in sistemul civil se deschide si pentru cativa ani, nu trebuie sa se astepte stagii de cel putin 15 ani, pentru ca stagiile militare din decizia de pensie militara sunt recunoscute in sistemul public de pensii ca vechime pentru deschiderea unui nou drept de pensie civila, nu si pentru calculul cuantumului pensiei civile.

Citeste pe larg