By:
On:
In: Jalon 215, PNRR
Pe scurt, domnul Ciolacu spune la PRO FM, interviu cu celebra  Ioana Dogioiu:

-Comisia Europeană nu agreează actuala forma a proiectului L4/2023

-Săptămâna viitoare se vor depune amendamente cât mai apropiate de cerințele CE, înainte de adoptarea tacită a proiectului de lege. Termenul de adoptare tacită este 31 03 2023.
-Adoptarea ad-literam a Jalonului 215 ar presupune, în opinia lui Ciolacu,  depupularea instanțelor și instituțiilor de apărare, ordine publică și siguranță națională.
-Nimeni nu-și va permite pierderea din fondurile PNRR pentru neindeplinirea Jalonului 215
-Dilema se va rezolva prin negocieri cu CE până la depunerea cererii de plată nr. 3 și chiar după aceea.
-Sugerează că se va adopta prin negociere cu CE modelul german. Nu știu dacă Marcel știe că sitemul contributiv adoptat de România, în anul 2000, este modelul social german.
-Oana Dogioiu il corectează pe Ciolacu în privința denumirii pensiilor militare, denumirea de speciale  venind de la caracterul special al legii care le reglementează. 

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, europarlamentar Dan Motreanu, PNl Giurgiu, PNRR, Politica
Măsura este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (80 de milioane de euro) și de la bugetul de stat. Vor fi sprijinite investițiile în instalațiile de stocare a energiei electrice pe bază de baterii, permițând o integrare fără probleme a energiei din surse regenerabile eoliene și solare în sistemul energetic din România. Ajutorul […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, Jalon 215, PNRR
Citiți Avizul CSM  dat proiectului de recalculare a pensiilor magistraților. AICI
Domnul Ciolacu și mulți alți politicieni, dar și ziariști și reprezentanți ai structurilor asociative, când vorbesc despre  retroactivitate… ar trebui să se rezume la sensul juridic dat de Curtea Constituțională și reținut ca atare în avizul CSM în proiectul L4/2023 pe Jalonul 215, PNRR.
Impozitarea progresivă a pensiilor speciale nu reduce anvelopa bugatară brută a pensiilor speciale . Aduce doar venituri suplimentare la bugetul de stat.

Extras din considereantele magistraților CSM despre retroactivitate în recalcularea cuantumului pensiilor magistraților.

In sinteză, decizia de pensie reflectă condițiile de pensionare din legea în vigoare la data emiterii deciziei și nu pot fi modificate în defavoarea pensionarului prin legi viitore,  care impun condiții de pensionare mai aspre.
Cuantumul stabilit la pensionare poate fi recalculat în baza aceleiași legi sau în baza unei legi viitoare, fără a afecta prestațiile plătite potrivit legislației anterioare.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, pensii speciale, PNRR
Topic… la cererea lui @akord.
Din conferința de presa a parlamentarului USR, Cristian Seidler,  se vede că inițiatorii PNRR pentru România nu știu că prin alinierea pensiilor militare la contributivitate cheltuielile cu aceste pensii ar crește substanțial. Vor scădea doar pensiile celor care au trecut în rezervă înainte de vreme; disponibilizați, pensionați anticipați parțiali. De asemenea, ar scădea pensiile celor care au avut solde mari numai în ultimii ani de activitate. In mod cert, prin alinierea la contributivitate s-ar elimina actualele discrepanțe dintre pensiile mari și pensiile medii pentru cei care au avut aceleași funcții, grade și vechimi.
Acum avem o parte din explicațiile pentru constatarea că mulți militari, activi și pensionari, au votat cu progresiștii useriști  la ultimele alegeri europarlamentare, parlamentare și locale. Au impus și un primar la Capitală.

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Contestatii OUG 57, Jalon 215, Oug 59/2017, OUG nr. 114/2018, PNRR

 Reiau publicarea acestui material documentar publicat pe site-ul CCR de simpaticul Benke Károly, magistrat asistent al CCR și formator al Institutului Național al Magistraturii. 

Uzerul @Mircea, cel care a semnalat materialul, ne-a asigurat că are și el pe rolul CCR o excepție formulată  în spiritul acestui material  împotriva OUG 59/2017.

In cazul în care instanțele vor respinge acțiunile principale aflate pe rol, în așteptarea Deciziei CCR din 21 03 2023, pe motiv că aceleași dispoziții din art. VII al OUG 59/2017 sunt reluate în art. 84 al OUG nr. 114/2018, materialul documentar, la care se adaugă motivările din topicul „Art. 84 din OUG nr. 114/2018, fiind dispoziție modificatoare și de completare a textelor introduse de OUG 59/2017 în Legea nr. 223/2015, este și el lovit de neconstituționalitate”  va putea fi folosit pentru a formula excepții de neconstituționalitate a acelui articol de ordonanță care, ca și OUG nr.59/2017, zădărnicește aplicarea unei dispoziții din Legea nr. 223/2015, articol  care reglementa  actualizarea pensiilor militare. 

Cei care au un interes, în sens procedural, pot folosi acest material și pentru a formula excepții împotriva unor dispoziții din art. 40 al OUG nr. 57/2015 care au zădărnicit aplicarea formei inițiale a L 223/2015. Nu trebuie atacat, la grămadă, întreg art. 40, pentru că unele precizări din el, cu referire la actualizarea elementelor salariale la momentul recalculării, nu la momentul trecerii în rezervă, a se vedea articolele 109 și 110, au fost necesare.

Structurile asociative care și-au făcut un merit din revendicările gălăgioase în privința aducerii L 223/2015 la forma inițială au avut acest instrument constituțional la îndemână și nu au știut să-l folosească.

Din câteva comentarii de pe blog, sau de pe alte site-uri, am observat că se încearcă bagatelizarea acestui excelent material documentar.

Prezentul topic este încă un semnal pentru instituțiile militare că trebuie să gândească rapid o reglementare reformatoare a pensiilor militare, înainte de a suporta tăvălugul deciziilor CCR.

Benke Károly, magistrat asistent al CCR

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, pensii speciale, PNRR

 In esență, indiferent cum le spunem, pensiile militare tot trebuie aliniate la cele două mari cerințe din PNRR: 

-sustenabilitatea și 

-contributivitatea.

Blogul propune calculul ca la magistrați, atât procentual din baza de calcul, cum este propus în proiectul  L 4/2023, cât și contributiv, ca în sistemul public, iar în plată să rămână cuantumul mai avantajos, astfel încât și pensiile militare să se alinieze la calculul celorlalte pensii speciale în privința raportării la componenta contributivă. 

Impozitarea progresivă, care se vehiculează de factorii politici, s-ar aplica numai componentei necontributive, nu întreegii pensii militare.

*********************************************************************************

Marcel Boloș la RFI: Problema pensiilor speciale trebuie rezolvată până în iunie

Cosmin Ruscior

marcel_bolos_pensii_speciale_iunExistă timp suficient pentru ca forma finală a legii pensiilor speciale să fie în acord cu conținutul jalonului din PNRR, declară la RFI ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. El precizează că în cazul pensiilor militare, ”dacă va fi cazul, probabil împreună cu experții Băncii Mondiale, se va găsi o formulă pentru ca să facem dovada cerinței de contributivitate”Marcel Boloș: Aveam acest termen până la sfârșitul anului trecut (pentru legea pensiilor speciale-n.r.), dar așa cum domnul prim-ministru a dispus în ședința de Guvern de ieri, pentru cererea de plată numărul 3, termenul de depunere a ei este sfârșitul semestrului I al anului 2023. Deci în consecință, până la acest termen, România trebuie să rezolve problema și să adopte legea privind pensiile speciale, dar și alte două jaloane relevante, cum ar fi guvernanța corporațiilor de stat sau chiar trecerea în conservare a grupurilor energetice de la Rovinari și Turceni

Reporter: Deci termenul pentru legea pensiilor speciale ar fi luna iunie?

Marcel Boloș: Da, așa este.

 

Reporter: Și sunteți optimist că ne vom încadra în acest termen?

Marcel Boloș: Păi, suntem în luna martie. Indiferent câte discuții vom avea cu reprezentanții Comisiei Europene și după ce depunem cererea de plată numărul 3 este posibil să avem în continuare solicitări de informații suplimentare din partea Comisiei Europene, însă suntem în luna martie și eu sunt convins că până la termenul dispus de către domnul prim-ministru vom găsi formula necesară, încât să avem o formă a legii privind pensiile speciale. Din acest punct de vedere, cred eu că există timp suficient pentru ca forma finală a legii să fie în acord cu conținutul jalonului, respectiv să avem îndeplinite cerințele privind sustenabilitatea și contributivitatea, pentru că acestea sunt cerințe de bază a acestui proiect de lege.

 

Reporter: Asta înseamnă că forma actuală a legii pensiilor speciale trimise în Parlament nu respectă cerințele din PNRR?

Marcel Boloș: Nu, asta înseamnă că cerințele din PNRR trebuie să fie validate în prealabil cu Comisia Europeană și dacă mai avem de adăugat la lege sau de completat, prin amendamente la lege, acum putem s-o facem, ca urmare a observațiilor pe care le primim de la Comisie, încât să nu punem în dificultate cererea de plată numărul 3, care este de valoare însemnată pentru bugetul României.

 

 

Reporter: Dacă ne uităm la declarațiile din spațiul public, se ridică anumite semne de întrebare. De exemplu, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a precizat că nu va accepta ca pensiile militarilor să fie considerate pensii speciale. În aceste condiții, de ce să credem că actuala coaliție va rezolva problema pensiilor speciale, în așa fel încât Comisia Europeană să elibereze tranșa de bani din PNRR care depinde de acest jalon? Pare că e mai degrabă o cosmetizare a pensiilor speciale, o redefinire și nu o eliminare a lor.

Marcel Boloș: Jalonul pe care îl avem în PNRR nu face referire la categoriile de beneficiari privind pensiile speciale. Dacă includem sau nu includem, să zicem, pensiile militarilor, acest lucru trebuie raportat la cerințele de bază cu privire la pensiile speciale, pentru că noi, indiferent dacă includem sau nu pensiile militarilor, noi cerințele de bază privind sustenabilitatea și cele care țin de contributivitate, acestea trebuie să facem dovada pentru jalon în relația cu CE și să le dovedim, cum am precizat, prin discuțiile pe care le avem cu CE.

 

Reporter: Dar în cazul pensiilor militare nu poți demonstra principiul contributivității.

Marcel Boloș: Pentru că ele au fost de-a lungul timpului și modalitatea prin care s-au acordat drepturile salariale și ulterior tot ce a însemnat contribuție la asigurările sociale, într-adevăr, aici, mecanismul în sine nu permite acest lucru, dar dacă va fi cazul, probabil împreună cu experții Băncii Mondiale, se va găsi o formulă pentru ca să facem dovada acestei cerințe de contributivitate. Este o cerință care până la urmă va trebui să facem dovada prin simulările pe care le avem și în raportul BM și să putem astfel să clarificăm pentru toate categoriile de beneficiari de pensii speciale elementele obligatorii pe care le avem în PNRR.

 

 

Reporter: Totuși, oficialii români știau din timp că au de făcut toate aceste reforme și că există un calendar convenit cu Bruxelles-ul. Cu toate astea, au ratat unele termene și au cerut prelungirea lor. Există în continuare anumite ezitări, anumite bâlbe. Nu dăm totuși un semnal de neseriozitate în fața Comisiei Europene?

Marcel Boloș: La aceste jaloane, care sunt atât de complexe și cu mare impact din perspectiva reformei și identificarea acestor soluții, care de multe ori poate trebuiesc ajustate în relația cu Comisia Europeană, câtă vreme nu avem implicații financiare, nu ar trebui să fie o problemă pentru ceea ce înseamnă relația cu CE, câtă vreme noi încercăm să apărăm drepturile și încercăm ca să avem în vedere toate categoriile de beneficiari de pensii speciale. Până la urmă, trebuie să ne uităm pentru ce luptă Guvernul României? Pentru ca să apere dreptul unor beneficiari de pensii speciale și din acest punct de vedere, chiar dacă trebuie să modificăm anumite soluții, chiar dacă anumite decizii pot fi asimilate bâlbâielilor sau incoerenței, totuși cred eu că aici trebuie să judecăm astfel de situații, din perspectiva efortului pe care-l face Guvernul la probleme majore, am spus, nu numai pensiile, dar și legea decarbonizării și legea privind guvernanța corporațiilor de stat, reforma energiei, reforma salarizării, reforma fiscală, sunt toate reforme de profunzime pentru statul român și trebuie să ne uităm până la urmă la cauza pentru care luptă Guvernul și ceea ce încearcă să rezolve, pentru ca să nu fie până la urmă un măcel ca rezultat al unei reforme și să nu se întâmple nimic bun pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea României.

 

Reporter: Da, numai că Bruxelles-ul așteaptă măsuri tranșante din partea Bucureștiului, nu prea merge cu jumătăți de măsură.

Marcel Boloș: Așteptarea aceasta este pentru toate statele membre, să fie măsuri tranșante, dar să nu uităm că toate condițiile de implementare privind PNRR-ul s-au schimbat, că noi atunci când am aprobat PNRR-ul, am avut o singură criză, criza pandemică generată de Covid, iar ulterior am ajuns să parcurgem o multitudine de crize, care dau bătăi de cap tuturor guvernelor din toate statele membre și trebuie judecate aceste reforme tranșante și din această perspectivă, pentru că statele membre acum se chinuie ca să rezolve probleme care sunt cauzate de criza energetică, criza prețului la utilitățile publice, ratele inflației care macină statele membre. Deci toate acestea sunt lucruri care trebuie avute în vedere atunci când există un orizont de așteptări din partea Comisiei Europene.

Marcel Boloș, despre legea pensiilor speciale, jalon în PNRR

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, pensii speciale, PNRR

 Nu avem un document oficial al Raportului Băncii Mondiale, așa că ne mulțumim cu ce au strecurat oficialii prin presa care îi deservește.

Ințelegem că mondialii au recomandat strategii distincte pentru pensiile militare, separat de strategiile pentru pensiile de serviciu  civile.

O recomandare comună, exprimată într-o formulare criptată într-un limbaj pentru experți, ar fi:

Alinierea principiilor de administrare a pensiilor militare cu alte pensii de serviciu – experții consideră că un astfel de sistem „ar permite portabilitatea drepturilor de pensie obţinute cu serviciul militar şi ar permite o tranziţie mai uşoară în şi în afara armatei, deschizând calea unei convergenţe ulterioare a parametrilor sistemului militar cu cel general”. 

Dacă mă forțez, din acest eliptic text eu înțeleg că experții cam recomandă desființarea administrării pensiilor militare prin Casele de Pensii Sectoriale.

Să trecem peste principiile de administrare a pensiilor militare  și să analizăm scenariile recomandate, strict, numai pentru calculul pensiile militare:



Scenarii de reformă propuse de Banca Mondială pentru pensiile militare şi impactul preconizat: 

​1. Menţinerea actualelor prevederi legislative

Acest scenariu ia în considerare o rată de înlocuire de 65% pentru o formulă de beneficii pentru carieră pe 25 de ani, cu o reducere (sau creştere) de 1% pentru fiecare an de serviciu sub (sau peste) ţinta de 25 de ani şi baza de venit de 6 luni pentru calcul a pensiilor. Include, de asemenea, indexarea anuală a prestaţiilor de 2,8% în 2022, 7,8% în 2023 şi inflaţia decalată de 2 ani, după aceea, urmând regulile actuale de indexare.

În ipoteza că salariile în economie vor creşte mai mult decât inflaţia, este de aşteptat ca adecvarea relativă a beneficiilor să scadă. În timp ce pensia medie brută astăzi reprezintă aproximativ 77% din salariul mediu pe economie, se preconizează că acest raport va scădea la 63% până în 2030 şi va scădea sub 50% până în 2037. 

Impactul pe termen lung al reformelor ce au vizat pensiile militare în trecut (în principal reducerea ratei de înlocuire la 65% şi trecerea la indexarea în funcţie de rata inflaţiei) ar reduce rata beneficiilor pe termen lung la niveluri comparabile cu pensia generală sistem.

2. Perioada de referinţă de 12 luni 

Această modificare are un impact modest asupra cheltuielilor cu pensiile şi asupra nivelurilor pensiilor în comparaţie cu scenariul de bază. Cheltuielile totale cu pensiile sunt reduse cu cel mult 2% în perioada de simulare şi rămân la niveluri similare faţă de valoarea de referinţă pe toată perioada de simulare (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,72% PIB).

3. Rata de înlocuire de 45%

Acest scenariu presupune o modificare a formulei, astfel încât rata ţintă de înlocuire să scadă la 45% pentru o carieră de 25 de ani în sistem.

Impact: Acest scenariu ar reduce semnificativ cheltuielile cu pensiile şi nivelul beneficiilor. Cheltuielile cu pensiile urmează o traiectorie descendentă mai marcată după 2027, ajungând la 0,6% din PIB până în 2047 şi apropiindu-se de 0,5% din PIB până în 2070 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,62% din PIB). Nivelurile relative ale beneficiilor scad mai rapid în acest scenariu, raportul beneficiilor scăzând sub 60% până în 2032 şi sub 40% până în 2047.

Cu toate acestea, adecvarea beneficiului va scădea substanţial, eliminând potenţial economiile de cheltuieli proiectate.

Până în 2070, rata beneficiilor va converge către cea proiectată pentru sistemul general de pensii datorită ratei de indexare mai scăzute utilizate. Acest lucru poate duce la presiuni sporite de a revizui salariile militare, de a implementa măsuri ad-hoc pentru a ţine evidenţa între salariile din economie şi pensiile militare sau de a schimba regulile de indexare – oricare dintre acestea ar putea elimina economiile proiectate.

Aşadar, acest scenariu nu ar duce la reducerea cheltuielilor pe termen lung. 

4. Perioada de referinţă la nivelul întregii cariere

Acest scenariu evaluează impactul prelungirii perioadei de referinţă pentru calcularea câştigurilor medii de la perioada curentă de 6 luni la o medie pe întreaga carieră.

Impact: Rezultatele acestei eventuale modificări ar fi similare cu rezultatele menţionate pentru scenariul anterior (rata de înlocuire de 45%). Ca şi în scenariul precedent, cheltuielile cu pensiile scad sub 0,6% din PIB după 2047 şi sub 0,5% după 2068 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,61% din PIB).

De asemenea, raportul mediu al beneficiilor urmează un model foarte asemănător ca în scenariul anterior. Raportul dintre pensia militară medie şi salariul mediu pe economie scade în acest scenariu sub 60% după 2029 şi ajungând la 30% până în 2060, cu prestaţii medii puţin mai mici spre sfârşitul perioadei.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, deputat Gabriela Horga, PNl Giurgiu, PNRR, Politica
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a acționat în mod transparent pentru a veni în ajutorul celor interesați de accesarea fondurilor europene. Accesul la informații le va permite potențialilor beneficiari să își formuleze din timp proiectele. Calendarul conține 534 de apeluri în valoare de 40 de miliarde de euro. Pentru Programul Regional Sud-Muntenia, care include […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, PNRR

 Afirmația din titlu aparține  realizatorului  Răzvan Dumitrescu în interviul luat userist-ului Stefan Pălărie. Desigur …se referă la pensiile militare mai vechi, nu la pensiile din ultimii 2-3 ani care tind să se apropie de pensiile nesimțite și pentru care toate pensiile militare au fost băgate în malaxorul propagandistic al presei și politicienilor. A devenit de notorietate în opinia publică pensia de aproape 20 000 lei a generalului Ciucă, stabilită înainde de a deveni ministrul Apărării, în timp de pensiile vechilor sefi al Marelui Stat Major abia dacă ajung la 8-9000 lei

La acest  val propagandistic, sistemul militar a ieșit inadecvat cu sofismul că pensiile militare nu sunt pensii speciale și de aici insistența ca pensiile militare să rămână așa cum sunt, cu grave inechități. Cu alte cuvinte se induce ideea că pensiile militare au fost deja reformate, chit că reforma a  înseamnt stoparea creșterii pensiilor stabilite anterior anului 2015 și dublarea cuantumului celor care ies la pensie după creșterile de solde potrivit Legii 153/2017 și sporurile acordate pentru a eluda dispozițiam din OUG 59/2017 care stabilea un plafon la limita mediei soldelor nete din baza de calcul. Se lasă impresia că actuala coaliție guvernamentală dar și sistemul militar fac front comun pentru apărarea pensiei Premierului.

Sistemul pensiilor militare este în prezent inechitabil nu pentru că aceste pensii sunt denumite pensii de serviciu sau pensii speciale, ci pentru că legea care le reglementează este proastă și creează inechități care se adâncesc cu fiecare an care trece de la eliminarea actualizării pensiilor militare în anul 2017. Legea este atât de proastă încât, după 7 ani  de aplicare, sunt zeci de mii de pensionari militari care au pensiile militare în plată mai mici decît dacă pensiile lor ar fi calculate potrivit sistemului public de pensii.

Indiferen cum se numesc, pensiile pentru militari trebuie reformate, dacă nu altfel, fie și prin alinierea lor la calculul contributiv, ca să scăpăm de permanenta preocupare a propagandei de a scoate în evidență realitatea că militari nu au pensii calculate contributiv. 

Dacă tot sunt denumite pensii speciale, să se introducă un articol în Legea 223/2015, similar cu prevederile din celelalte legi care reglementează pensiile speciale, prin care să se prevadă că pensia calculată potrivit legii pensiilor militare  să nu fier mai mică decât cuantumul contributiv calculat potrivit Legii 263/2010, obligând, astfel, Casele Sectoriale de Pensii să calculeze pensiile militare și în puncte de pensie. 

In materialul înregistrat… este de interes, potrivit interesului nostru,  ce se spune de la minutul 22′ până la minutul 28′.


Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, pensii speciale, PNRR

 Presa din ultimele zile… dar și politicienii semnalează că Banca Mondială a venit la București cu Raportul final de reformă a pensiilor speciale. Răzbat nemulțumiri ale CE față de forma Proiectului de lege privind pensiile de serviciu pe care Guvernul l-a înaintat spre dezbatere la Senat.  

Din Comunicatul CE rezultă că tranșa a 3-a de plăți PNRR depinde de îndeplinirea recomandărilor ca toate pensiile de serviciu, inclusiv cele militare să fie revizuite și aliniate principiului contributivității de calcul. De fapt, recomandarea privind alinierea la contributivitate se referă numai la pensiile militare, pentru că restul pensiilor de serviciu sunt deja calculate și în sistemul contributiv.

Pe acest blog cunoaștem încă din 3 ianuarie pretențiile CE, în privința aplicării Jalonului 215 din PNRR, prin amabilitatea userului @Stelică.

Mulți cititori au luat à la lejer acest răspuns al CE la un memoriu al cărui conținut l-am prezentat AICI.

Presa de astăzi evidențiază că principalul obstracol în aplicarera Jalonului 215 este însuși premierul Ciucă, beneficiar al unei pensii militare de aproape 20 000 lei.
Poziția exprimată pe acest blog, în special de admin, este de susținere a calculului pensiilor militare și în sistemul contributiv, așa cum sunt calculate și celelalte pensii speciale, în plată urmând să fie păstrat cuantumul mai avantajos pensionarului militar. Această abordare exclude desființarea pensiilor militare și trecerea lor în sistemul public de pensii.

Citeste pe larg