By:
On:
In: alegeri 2025, Politic

Crin Antonescu, despre programul sau prezidential:

„Eu cred că, în ceea ce-l priveşte pe preşedinte şi raportul său cu partidele politice, cu un partid politic, primul, aşa cum sunteţi dumneavoastră, câteva lucruri trebuie clarificate. 

Eu voi fi un preşedinte puternic nu prin încălcarea Constituţiei, nu prin interpretarea ei abuzivă sau trădându-i spiritul, nu prin intrigi cu serviciile speciale, secrete, discrete, nu prin interferenţa sau influenţarea justiţiei, ceea ce a fost una din marile nenorociri ale ultimelor două decenii în România. (…) Voi fi un preşedinte prin angajament, prin atitudine, prin dedicaţie şi prin parteneriat. Nu există nimic (…) ce poate să facă singur preşedintele şi nu există, dacă preşedintele e dedicat, nu există niciun un lucru de care preşedintele să nu se simtă direct sau indirect responsabil. Pentru dumneavoastră, pentru celelalte partide democratice, de la putere sau din opoziţie din România, dar şi pentru alte instituţii importante ale societăţii româneşti, deviza mea sau mesajul meu, pe scurt, este: Partener totdeauna, niciodată complice! ,

„Avem nevoie să ne apărăm şi să ne respectăm condiţia de ţară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite. (…) Eu cred că marea bătălie, pe care sper că o vom da împreună, nu este doar aceasta electorală, care nu e uşoară, marea bătălie începe după aceea, pentru că nu trăim vremuri uşoare, pentru că avem turbulenţe majore în relaţiile internaţionale, în structurile, aşa cum le cunoaştem ale vieţii internaţionale, în politica mondială, şi avem şi înăuntru de rezolvat nişte lucruri”

    „Nu cred că trebuie să spun foarte multe lucruri despre cât de importantă şi cât de onorantă este această misiune, despre ea am vorbit şi vom mai vorbi. Acum doresc să le mulţumesc celor din PSD, începând cu preşedintele partidului, premierul Marcel Ciolacu, şi până la toţi activiştii, membri şi susţinătorii acestui mare partid românesc din toate colţurile ţării. Voi face tot ce-mi stă în putinţă, vom reuşi şi voi fi un preşedinte al României care va avea un raport corect, democratic, de respect, de conlucrare cu Partidul Social Democrat, precum şi cu toate partidele politice democratice, de la putere, din majoritate sau din opoziţie din România”

Citeste pe larg

By:
On:
In: alegeri 2024, Crin Antonescu, Politic

Din interviul de aseara, unii dintre rezervisti si-l vor reaminti, daca l-au uitat pe Crin, altii, mai tineri,  vor descoperi discursul sau politic elegant dar si intepator, pe placul multor suveranisti.

 In perioada de colider al USL, impreuna cu Ponta, impotriva lui Basescu, Crin Antonescu a exprimat critici serioase la adresa administratiilor democrate de la Washinton DC care au sustinut regimul Basescu.

La Referendumul din 2012, CCR a aruncat la cos peste 7 milioane de voturi impotriva lui Basescu.

„Trebuie să înțelegem că nu există securitate pentru România acum și în viitorul previzibil fără NATO, că nu există prosperitate și libertate pentru România acum și în viitor fără UE, dar că NATO însuși, Europa europeană însăși, că civilizația occidentală care e în pericol au nevoie de o țară ca România cum au nevoie în principal de țările mai tinere, mai noi, mai însetate de împlinirea marilor valori democratice pe care le-o oferă aceste instituții. Noi trebuie să ne comportăm ca un acționar, ca un partener, ca un coleg de la care Washington și Bruxelles au ce câștiga și învăța”, a mai explicat el.

De asemenea, a mai subliniat că România trebuie să fie în Occident.

„Aspirația de suveranitate, de demnitate a României nu înseamnă să plecăm unde nici noi nu știm, din locul care e al nostru, pe care l-am câștigat, pe care ni-l conferă istoria, în care să ne păstrăm identitatea, să ne-o manifestăm, să lucrăm pentru ceea ce trebuie reparat sau salvat în Occident. Eu cred că trebuie să fim în Occident”, a mai adăugat Antonescu.

„Eu cand am spus, inca din 2012 ,ca Romania nu este si nu trebuie sa se comporte ca o colonie ci ca un partener, nu am acuzat pe altii ci pe conducatorii nostri de atunci. Noi trebuie sa ne comportam ca un actionar, ca un partener, ca o tara de la care Washington-ul sau Bruxellex-ul au de invatat.”

Citeste pe larg

By:
On:
In: Politic, Social

2024-12-13 07:48:00 

Produsul intern brut pe cap de locuitor e un indicator care aproximează foarte bine nivelul de dezvoltare al unei societăți. Iar PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare e indicatorul care ne permite cel mai ușor să comparăm nivelurile de dezvoltare ale diferitelor societăți, dar și ritmul de dezvoltare al unora în raport cu altele.

În 2000, PIB-ul României pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare era de 5.800 de dolari. Serbia (6.000 de dolari), Tunisia (6.200 de dolari) și Bulgaria (6.400 de dolari) erau deasupra noastră.

La fel ca Rusia (6.800 de dolari), Tailanda (7.200 de dolari) sau Africa de Sud (8.100 de dolari). Nu mai vorbesc de Botswana (8.900 de dolari), Turcia (9.500 de dolari) sau Ungaria (11.800 de dolari). Dacă, în 2000, mergeai de la București sau de la Cluj la Budapesta, erai total copleșit de diferența uriașă de dezvoltare dintre societatea românească și cea maghiară: intrai practic într-o cu totul altă lume.

Iar dacă aterizai în Franța sau în UK (26.000 de dolari), în Italia (27.000 de dolari), sau în Belgia (27.700 de dolari), făceai instantaneu atac de panică fiindcă nu mai înțelegeai nimic: nici nu se mai punea problema să fii într-o altă lume, erai deja într-un cu totul și cu totul alt univers.

Așa stăteau lucrurile în 2000, când PIB-ul pe cap de locuitor al României la paritatea puterii de cumpărare era de 26% din cel al Uniunii Europene. Cum ar spune experții, în 2000 rata noastră de convergență era de 26%.

În 2023, PIB-ul României pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare a ajuns la 47.900 de dolari, iar rata de convergență la 80%. Dacă un român din 2000 ar fi fost teleportat în 2023, ar fi leșinat instantaneu, crezând că a ajuns în Occident, dar într-un Occident ciudat unde toată lumea vorbește românește pe stradă.

Ca nivel de dezvoltare a societății, astăzi ne uităm de sus la Ungaria (45.900 de dolari), la Turcia și la Rusia (44.100 de dolari), la Bulgaria (38.600 de dolari), la Serbia (27.400 de dolari), la Tailanda (23.400 de dolari), la Botswana (19.300 de dolari), la Africa de Sud (15.800 de dolari), sau la Tunisia (13.600 de dolari) – țările al căror nivel de dezvoltare îl invidiam în 2000.

E foarte important să vedem și să înțelegem transformarea uluitoare petrecută în România în ultimii 23 de ani, creșterea masivă de prosperitate și de nivel de dezvoltare – fiindcă altfel, dacă nu ne uităm la date, tindem să vorbim povești care ar fi putut fi valabile acum 10 sau 20 de ani, dar care cu certitudine nu mai au nicio legătură cu realitățile de azi.

România de azi e de 8 ori mai dezvoltată decât cea de acum 23 de ani. De 8 ori! România de azi e o țară aproape occidentală: suntem deja la nivelul de dezvoltare al Portugaliei, iar în câțiva ani vom ajunge la o rată de convergență de 100%.

Înțelegem lucrurile astea și anecdotic, din experiență directă, atunci când mergem în vacanțe prin Vest. Vedem mulți oameni la același nivel cu noi și destui alții mai săraci decât noi: băiatul de la care cumpărăm street food, fata de la alimentara din colt șamd. Asta în condițiile în care, dacă ar fi venit în România în 2000, fata de la alimentara din colt ar fi fost regină: cumpăra măcar un sfert de țară din salariul ei.

Dar, veți zice, toată dezvoltarea asta uluitoare și indiscutabilă s-a produs cu prețul unei creșteri inadmisibile a inegalității sociale. Ei bine, vă înșelați. Vă spuneți o poveste doar fiindcă vă place, nu fiindcă ar reflecta realitatea.

Un studiu al Eurofound publicat în iulie 2024 și care analizează evoluția clasei de mijloc în statele membre UE spune altceva.

În acest studiu clasa de mijloc este definită strict economic. Fac parte din clasa de mijloc toate persoanele al căror venit este cuprins între 75% și 200% din venitul individual median la nivel de țară.

Din perspectiva asta, în 2021 românii erau împărțiți astfel: 32% în clasa de jos, 60% în clasa de mijloc și 8% în clasa de sus.

Cu 15 ani în urmă, în 2006, structura pe clase economice din România arăta astfel: 35,5% în clasa de jos, 52% în clasa de mijloc și 12,5% în clasa de sus.

Cu alte cuvinte, între 2006 și 2021 clasa de mijloc din România a crescut semnificativ, cu 8 puncte procentuale. Iar creșterea clasei de mijloc a avut loc atât prin contracția clasei de jos, cât și prin cea a clasei de sus – ceea ce înseamnă că inegalitatea de venit a scăzut.

Mitul creșterii inegalității nu se susține, cum nu se susține nici cel al creșterii sărăciei. Dimpotrivă, singura clasă economică în expansiune între 2006 și 2021 este clasa de mijloc. Mai mult, ritmul de creștere al clasei de mijloc din România în această perioadă este de departe cel mai ridicat dintre toate statele membre UE (mă refer, evident, doar la statele în care clasa de mijloc a crescut; sunt și state în care aceasta a scăzut).

Ca să rezum: în România asistăm nu doar la o dezvoltare socială fără precedent, ci și la o creștere semnificativă (cu 15% într-o perioadă de 15 ani) a clasei economice de mijloc.

Și încă ceva, tot din studiul Eurofound. Există țări în care se manifestă tot mai acut o ruptură în interiorul clasei de mijloc: o parte a ei tinde spre clasa de jos, iar cealaltă spre clasa de sus. În România, acest fenomen nu se observă, ceea ce înseamnă că avem o clasă economică de mijloc destul de robustă și de omogenă.

Bun, astea sunt datele economice. Din punct de vedere sociologic însă, clasa economică de mijloc se împarte în două categorii distincte: clasa educată/white-collar și clasa muncitoare/working class/blue-collar.

Clasa zisă educată (aproximată ca clasă a celor cu studii superioare) este relativ constantă: de multă vreme, cei cu studii superioare reprezintă aproximativ 16% din totalul populației de peste 25 de ani (15% din totalul populației de minim 18 ani). (Da, în ciuda poveștilor, avem unul dintre cele mai mici procente de persoane cu studii superioare dintre statele membre UE.)

De aici rezultă două lucruri. Primul: creșterea clasei economice de mijloc se datorează în principal, dacă nu chiar integral, creșterii numărului de persoane din categoria blue-collar care ajung la un nivel de venit care îi așează în clasa de mijloc.

Al doilea lucru este și mai important decât primul din punct de vedere social: clasa zisă educată reprezintă doar o minoritate a clasei economice de mijloc. Și, cum procentul celor cu studii superioare rămâne relativ constant iar procentul celor din clasa muncitoare care alimentează clasa de mijloc este în creștere, clasa zisă educată devine o minoritate din ce în ce mai restrânsă în interiorul clasei economice de mijloc.

În același timp însă, prestigiul social – cu toate beneficiile care decurg din el – aparține în totalitate și în exclusivitate clasei zise educată.

Problema nu e una de inegalitate, ci de inechitate. În interiorul clasei economice de mijloc avem o categorie minoritară (și din ce în ce mai minoritară) cu putere economică și cu prestigiu social, și o categorie majoritară (și din ce în ce mai majoritară) cu o putere economică cel puțin similară dar lipsită complet de prestigiu social.

Iar puterea economică nu rabdă prea mult timp să fie lipsită de prestigiu social. Când ești sărac, rabzi. N-ai încotro. Dar când nu mai ești sărac, nu mai rabzi. Inegalitatea poate fi suportată, dar inechitatea între egali, nu.

Putere economică fără prestigiu social. Asta este cauza iliberalismului (sau suveranismului) românesc – și, prin extensie, al celui din toate țările/societățile care sunt beneficiare nete ale globalizării. E consecința neintenționată și neprevăzută a succesului economic.

Spre deosebire de iliberalismul din societățile deja dezvoltate (să-i spunem iliberalismul vestic), care e cauzat în principal de declasarea economică și socială a clasei muncitoare, iliberalismul est-european e cauzat de îmbunătățirea vădită a statutului economic al clasei muncitoare fără o îmbunătățire similară a statutului social.

Iliberalismul vestic e cauzat fără dubiu de inegalitatea economică. Iliberalismul est-european e cauzat de inechitate socială. E ca și cum taximetristul, zugravul, măcelarul sau instalatorul i-ar spune IT-istului, ziaristului, actorului sau consultantului politic: „Am aceleași haine ca și tine. Merg în vacanțe unde mergi și tu. Casa mea arată ca a ta. Îmi permit tot ce-ți permiți și tu. De ce nu mă respecți?”

Și, orice s-ar spune, din punct de vedere moral întrebarea e absolut legitimă.

Nu, la nivel fundamental oamenii ăștia nu sunt anti-UE, anti-NATO, iubitori de dictatură, homofobi sau misogini. Dar vor spune că sunt toate astea și altele asemenea din furie – față de noi, ăștia din clasa zisă educată.

Așa se explică diferența dintre valorile lor sociale, măsurate de diferite cercetări sociologice, și valorile lor politice, Explicația stă în furia față de egalul lui economic, dar înzestrat, spre deosebire de el, cu prestigiu social.

Ei bine, furia asta, exploatată azi de politicieni fără scrupule și, iată, de ruși – e perfect îndreptățită.

Pentru că ne comportăm, în raport cu ei, exact în același mod în care se comportă homofobii în raport cu noi. Și trebuie să ne oprim. „Uite o „pițipoancă”/„un gherțoi”” e echivalentul perfect al lui „cum îi explic eu copilului meu când vede doi bărbați ținându-se de mână?”. „O să mă oblige să ascult manele” e echivalentul perfect al lui „o să ne oblige să fim gay”.

E uimitor cât de liberali putem fi în anumite chestiuni și cât de autoritari putem fi în altele, fără ca măcar să clipim și să sesizăm incoerența. Când vine vorba de „gherțoi” și de „pițipoance”, de „băieți în trening” și de „fete tunate”, e bine să începem să ne spunem exact ce le spunem homofobilor când ne bat la cap cu enormitățile lor despre persoanele LGBT.

Și, da, ar merita ca la Ateneu să fie organizate și concerte de manele. Fiindcă Ateneul n-are de ce să fie doar al nostru, trebuie să fie și al lor. Nu ne obligă nimeni să mergem, dar nici nu avem dreptul să interzicem.

Nu mai trăim în secolul al XVIII-lea. Suntem în secolul în care Aya Nakamura iese din Academia Franceză cântând Djadja împreună cu orchestra Gărzii Republicane și cu corul armatei franceze – și sparge audiențele.

Nu putem deveni o democrație politică solidă fără democratizare culturală reală, adică până nu vom învăța să respectăm și să acceptăm ca legitime și perfect firești toate subculturile, nu doar subcultura noastră.

Întâmplător, ăsta e și singurul mod prin care putem să smulgem rădăcinile iliberalismului.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Comunicate, Politic

Austria renunță la veto-ul său împotriva extinderii spațiului Schengen. Vom avea o decizie privind aderarea completă a României la spațiul Schengen în cadrul Consiliului pentru Afaceri Interne de la Bruxelles, programat săptămâna aceasta. Intrarea României în spațiul Schengen este rezultatul eforturilor depuse de miniștrii liberali: Cătălin Predoiu (ministrul Afacerilor Interne)…

The post Guvernările PNL au acordat o atenție deosebită integrării României în spațiul Schengen, declara liberalul Dan Motreanu appeared first on Informatia de Giurgiu.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Comunicate, Politic

Echipa PNL Giurgiu rămâne dedicată proiectelor pentru cetățeni, la fel ca și până acum. Parlamentarii PNL Giurgiu au primit astăzi certificatele de la Biroul Electoral Județean. Gabriela Horga va fi senator, Alexandru Andrei și Aneta Matei vor fi deputați. Viziunea noastră de dezvoltare a județului este una integrată, președintele CJ…

The post Dan Motreanu, liderul PNL Giurgiu: „Echipa PNL Giurgiu rămâne dedicată proiectelor pentru cetățeni, la fel ca și până acum” appeared first on Informatia de Giurgiu.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Politic
Promotor a 52  de proiecte de legi care au trecut de Parlamentul României, Gabriela Maria Horga, candidat la Senatul României din partea PNl Giurgiu, pentru un nou mandat, vorbeşte cu mândrie despre faptul că a promovat o lege care este în vigoare şi scade fiscalitatea pentru veniturile din investişii. „Despre #legea mea de scădere a fiscalității la doar 1% de la 10% pentru câstigurile din investiții ale românilor. Legea este în vigoare și produce efecte de 1 an și 9 luni. Deci este posibilă scăderea fiscalității, care produce doar efecte pozitive, inclusiv pentru bugetul de stat pentru că se lărgește baza de impozitare. Numărul investitorilor în fonduri de investiții a crescut cu peste 300.000 de la scăderea taxelor pe veniturile din investiții ca urmare a adoptării proiectului de lege pe care l-am inițiat în mandatul de parlamentar. Acest lucru arată că românii sunt interesați să-și diversifice economiile și să-și asigure un viitor financiar mai bun.”, scrie Horga pe pagina sa de socializare. #SenatorDeGiurgiu CMF: 11240002  

Citeste pe larg

By:
On:
In: Politic
Înaintea alegerilor parlamentare care vor avea loc dumincă, 1 Decembrie, alegeri care coincid cu sărbătorirea Zilei Naţionale a României, candidatul PNL Giurgiu la Senatul României a ţinut să transmită pe pagina sa de socializare un mesaj pentru toţi alegătorii români şi, în mod special pentru cetăţenii judeţului Giurgiu. „România se află acum într-un moment de cumpănă, iar românii sunt parcă mai dezbinați ca oricând. De aceea, avem nevoie să ne întoarcem la valorile noastre tradiționale, la credință și familie, valori care ne unesc. Credința și familia sunt sfinte pentru români și pentru giurgiuveni. Respectul față de preoți, față de bunicii noștri, față de mame și față de copii este fundația comunității noastre. Iar fără o fundație solidă, nici o casă nu rezistă. Dacă fac o analogie, în politică, primarii, președintele Consiliului Județean sunt fundația, iar noi parlamentarii reprezentăm zidurile. Nu putem unii fără alții. Doar uniți putem crește, putem dezvolta comunități. I-am întrebat pe primarii din Giurgiu ce așteptări au de la viitorii parlamentari. Unii mi-au spus că vor să-i ajutăm să aducem bani pentru canalizare, pentru gaz și pentru iluminat. Alții mi-au cerut să facem proiecte pentru educație și pentru consolidarea școlilor, mulți au nevoie de investiții în sănătate, în dispensare și spitale. Foarte mulți primari care au accesat fonduri europene vor să fac repede proiectul prin care vor primi mai mulți bani naționali pe care să-i ducă tot în investiții. Împreună vom face treabă la Giurgiu! Pe 1 Decembrie, de Ziua Națională, PNL Giurgiu alături de primarii pe care i-ați votat în iunie va câștiga și alegerile parlamentare pentru a continua investițiile peste tot în județ. E Ziua Marii Uniri la care liberalii au pus umărul în 1918. PNL este un partid pro-european, un partid care sprijină firmele românești. PNL susține valorile tradiționale, familia, comunitățile și reprezintă cu cinste România la nivel internațional. Vă așteptăm în număr mare la vot duminică 1 Decembrie. Pentru familie, credință, comunitate!”scrie Gabriela Horga. Maria Gabriela Horga#senatorPNLGiurgiu #valoriliberale #credinta #familie CMF: 11240002

Citeste pe larg

By:
On:
In: Politic
  Ilie Bolojan, președintele PNL: „Cei care vor ca valorile liberale să fie reprezentate în Parlament și în Guvern trebuie să știe că soluția este votul pentru Partidul Național Liberal. PNL este un partid pro-european, un partid care susține antreprenoriatul, care susține valorile tradiționale, familia, comunitățile, un partid care va reprezenta cu demnitate România acolo unde va fi”.   CMF: 11240002  

Citeste pe larg