PREAMBUL:

Atât soldele, cât și pensiile militare sunt plătite în integralitate de la bugetul de stat.

Nu există nicio legătură între cuantumul contribuției individuale la bugetul de stat ( 25% din solda lunară brută – art.40 punctul 7 din OUG nr.57 / 2015 coroborat cu art.138 din Codul fiscal ) și cuantumul stabilit al pensiei.(NOTA BLOGULUI: Mărimea CIBS-ului cât și cuantumul pensiei militare depind de cuantumul  soldelor lunare brute care intră in baza de calcul)


PRINCIPIUL „LA GRADE, FUNCȚII, VECHIME ȘI CONDIȚII DE MUNCĂ EGALE, PENSII EGALE, INDIFERENT DE ANUL TRECERII ÎN REZERVĂ !”…AR NECESITA REGLEMENTĂRI CARE SĂ VIZEZE :


1) Baza de calcul a pensiei formată din solda de grad, de funcție și gradația. La acestea se adaugă numai alte două elemente salariale care definesc orice structură militară de pe mapamond, respectiv ierarhia militară și periculozitatea misiunilor de îndeplinit. În termenii legislației în vigoare, acestea sunt solda de comandă și compensația de risc / pericol deosebit.(NOTA BLOGULUI: Nu pot fi scoase din baza de calcul elementele salariale pentru care militarul a plătit CIBS. In baza de calcul al pensiei intră obligatoriu cuantumul brut al soldei lunare brute)


2) Toate cele 5 elemente susmenționate, actualizate.

Exemplificativ, pentru colonel. Bineînțeles că exemplul poate fi extrapolat pentru oricare alt grad militar. Așadar :

a) Solda de grad = 2.838 lei brut ( OUG nr.26 / 2024 ) ;

b) Solda de funcție ( cu coeficient la maxim și gradația a VII-a ) = 9.501 lei ( prin prisma cap.I coroborat cu art.11 și 19 ale cap.II din anexa nr.VI a Legii nr.153 / 2017 și a majorării soldelor de funcție cu 5% din anul 2023 ) ;

c) Solda de comandă ( la maxim ) = 2.375 lei ( prin prisma art.8, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ) ;

d) Compensația de risc / pericol deosebit = 2.850 lei ( art.14, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ).


3) Aplicarea reglementării conform căreia pensia netă rezultată – recalculată prin prisma noii baze de calcul actualizate – să nu depășească media netă corespunzătoare celei brute a elementelor salariale componente ale bazei de calcul.

Prin prisma exemplului generic susmentionat, rezultă următoarele :

a) Noua bază de calcul a pensiei = 17.564 lei brut ( 2.838 + 9.501 + 2.375 + 2.850 ) ;

b) Pensia brută recalculată = 17.915 lei ( cu 85% ( conform art.40 punctul 6 din OUG nr.57 / 2015 ) și OMM 20% ) ;

c) Pensia netă rezultată ( urmare a aplicării CASS și impozitului ) = 15.091 lei ;

d) Media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ( 58,5% din 17.564 lei, diferența până la 100%, respectiv 41,5%, reprezentând contribuția individuală la bugetul de stat ( CIBS ), contribuția la sănătate ( CASS ) și impozitul ) ;

e) Pensia netă acordată în raport cu media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ;


4) Dacă în urma recalculării – prin prisma celor susmenționate – rezultă un cuantum net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul ( n.n. – 10.275 lei pentru exemplul generic luat ) mai mic decât cel net aflat în plată, se păstrează cuantumul net în plată, indexările ulterioare aplicându-se la cuantumul net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul și în mod unitar pentru toate pensiile militare de stat, respectiv prin aplicarea dispozițiilor art.84 din OUG nr.114 / 2018 ;


5) Pentru egalitate de tratament, problematica în cauză necesită și o reglementare care să vizeze baze de calcul ale pensiilor – atât pentru pensiile în plată, cât și pentru cele viitoare – formate din același număr de luni consecutive.


User: Mos Martin, cunoscut cititorilor blogului.



Alte Note ale blogului

-Potrivit propunerii, doar pensiile militare stabilite inainte de 15 septembrie 2017 se recalculează după actualizare, stabilindu-se si pentru acestea plafonarea la nivelul net al bazei de calcul cu păstrarea cuantumului mai avantajos.
-Pensiile militare stabilite in perioada 15 sept 2017 (OUG 59)-25 03 2024(OUG 26‚ deja plafonate, se actualizează.
-Pensiile militare stabilite după 23 03 2024 nu se recalculează și nu se actualizează pănă la o viitoare majorare a soldelor de grad sau de funcție ale personalului militar in activitate. 

Citeste pe larg

 


PREAMBUL:

Atât soldele, cât și pensiile militare sunt plătite în integralitate de la bugetul de stat.

Nu există nicio legătură între cuantumul contribuției individuale la bugetul de stat ( 25% din solda lunară brută – art.40 punctul 7 din OUG nr.57 / 2015 coroborat cu art.138 din Codul fiscal ) și cuantumul stabilit al pensiei.(NOTA BLOGULUI: Mărimea CIBS-ului cât și cuantumul pensiei militare depind de cuantumul  soldelor lunare brute care intră in baza de calcul)


PRINCIPIUL „LA GRADE, FUNCȚII, VECHIME ȘI CONDIȚII DE MUNCĂ EGALE, PENSII EGALE, INDIFERENT DE ANUL TRECERII ÎN REZERVĂ !”…AR NECESITA REGLEMENTĂRI CARE SĂ VIZEZE :


1) Baza de calcul a pensiei formată din solda de grad, de funcție și gradația. La acestea se adaugă numai alte două elemente salariale care definesc orice structură militară de pe mapamond, respectiv ierarhia militară și periculozitatea misiunilor de îndeplinit. În termenii legislației în vigoare, acestea sunt solda de comandă și compensația de risc / pericol deosebit.(NOTA BLOGULUI: Nu pot fi scoase din baza de calcul elementele salariale pentru care militarul a plătit CIBS. In baza de calcul al pensiei intră obligatoriu cuantumul brut al soldei lunare brute)


2) Toate cele 5 elemente susmenționate, actualizate.

Exemplificativ, pentru colonel. Bineînțeles că exemplul poate fi extrapolat pentru oricare alt grad militar. Așadar :

a) Solda de grad = 2.838 lei brut ( OUG nr.26 / 2024 ) ;

b) Solda de funcție ( cu coeficient la maxim și gradația a VII-a ) = 9.501 lei ( prin prisma cap.I coroborat cu art.11 și 19 ale cap.II din anexa nr.VI a Legii nr.153 / 2017 și a majorării soldelor de funcție cu 5% din anul 2023 ) ;

c) Solda de comandă ( la maxim ) = 2.375 lei ( prin prisma art.8, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ) ;

d) Compensația de risc / pericol deosebit = 2.850 lei ( art.14, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ).


3) Aplicarea reglementării conform căreia pensia netă rezultată – recalculată prin prisma noii baze de calcul actualizate – să nu depășească media netă corespunzătoare celei brute a elementelor salariale componente ale bazei de calcul.

Prin prisma exemplului generic susmentionat, rezultă următoarele :

a) Noua bază de calcul a pensiei = 17.564 lei brut ( 2.838 + 9.501 + 2.375 + 2.850 ) ;

b) Pensia brută recalculată = 17.915 lei ( cu 85% ( conform art.40 punctul 6 din OUG nr.57 / 2015 ) și OMM 20% ) ;

c) Pensia netă rezultată ( urmare a aplicării CASS și impozitului ) = 15.091 lei ;

d) Media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ( 58,5% din 17.564 lei, diferența până la 100%, respectiv 41,5%, reprezentând contribuția individuală la bugetul de stat ( CIBS ), contribuția la sănătate ( CASS ) și impozitul ) ;

e) Pensia netă acordată în raport cu media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ;


4) Dacă în urma recalculării – prin prisma celor susmenționate – rezultă un cuantum net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul ( n.n. – 10.275 lei pentru exemplul generic luat ) mai mic decât cel net aflat în plată, se păstrează cuantumul net în plată, indexările ulterioare aplicându-se la cuantumul net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul și în mod unitar pentru toate pensiile militare de stat, respectiv prin aplicarea dispozițiilor art.84 din OUG nr.114 / 2018 ;


5) Pentru egalitate de tratament, problematica în cauză necesită și o reglementare care să vizeze baze de calcul ale pensiilor – atât pentru pensiile în plată, cât și pentru cele viitoare – formate din același număr de luni consecutive.


User: Mos Martin, cunoscut cititorilor blogului.



Alte Note ale blogului

-Potrivit propunerii, doar pensiile militare stabilite inainte de 15 septembrie 2017 se recalculează după actualizare, stabilindu-se si pentru acestea plafonarea la nivelul net al bazei de calcul cu păstrarea cuantumului mai avantajos.
-Pensiile militare stabilite in perioada 15 sept 2017 (OUG 59)-25 03 2024(OUG 26‚ deja plafonate, se actualizează.
-Pensiile militare stabilite după 23 03 2024 nu se recalculează și nu se actualizează pănă la o viitoare majorare a soldelor de grad sau de funcție ale personalului militar in activitate. 

Citeste pe larg

 


PREAMBUL:

Atât soldele, cât și pensiile militare sunt plătite în integralitate de la bugetul de stat.

Nu există nicio legătură între cuantumul contribuției individuale la bugetul de stat ( 25% din solda lunară brută – art.40 punctul 7 din OUG nr.57 / 2015 coroborat cu art.138 din Codul fiscal ) și cuantumul stabilit al pensiei.(NOTA BLOGULUI: Mărimea CIBS-ului cât și cuantumul pensiei militare depind de cuantumul  soldelor lunare brute care intră in baza de calcul)


PRINCIPIUL „LA GRADE, FUNCȚII, VECHIME ȘI CONDIȚII DE MUNCĂ EGALE, PENSII EGALE, INDIFERENT DE ANUL TRECERII ÎN REZERVĂ !”…AR NECESITA REGLEMENTĂRI CARE SĂ VIZEZE :


1) Baza de calcul a pensiei formată din solda de grad, de funcție și gradația. La acestea se adaugă numai alte două elemente salariale care definesc orice structură militară de pe mapamond, respectiv ierarhia militară și periculozitatea misiunilor de îndeplinit. În termenii legislației în vigoare, acestea sunt solda de comandă și compensația de risc / pericol deosebit.(NOTA BLOGULUI: Nu pot fi scoase din baza de calcul elementele salariale pentru care militarul a plătit CIBS. In baza de calcul al pensiei intră obligatoriu cuantumul brut al soldei lunare brute)


2) Toate cele 5 elemente susmenționate, actualizate.

Exemplificativ, pentru colonel. Bineînțeles că exemplul poate fi extrapolat pentru oricare alt grad militar. Așadar :

a) Solda de grad = 2.838 lei brut ( OUG nr.26 / 2024 ) ;

b) Solda de funcție ( cu coeficient la maxim și gradația a VII-a ) = 9.501 lei ( prin prisma cap.I coroborat cu art.11 și 19 ale cap.II din anexa nr.VI a Legii nr.153 / 2017 și a majorării soldelor de funcție cu 5% din anul 2023 ) ;

c) Solda de comandă ( la maxim ) = 2.375 lei ( prin prisma art.8, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ) ;

d) Compensația de risc / pericol deosebit = 2.850 lei ( art.14, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ).


3) Aplicarea reglementării conform căreia pensia netă rezultată – recalculată prin prisma noii baze de calcul actualizate – să nu depășească media netă corespunzătoare celei brute a elementelor salariale componente ale bazei de calcul.

Prin prisma exemplului generic susmentionat, rezultă următoarele :

a) Noua bază de calcul a pensiei = 17.564 lei brut ( 2.838 + 9.501 + 2.375 + 2.850 ) ;

b) Pensia brută recalculată = 17.915 lei ( cu 85% ( conform art.40 punctul 6 din OUG nr.57 / 2015 ) și OMM 20% ) ;

c) Pensia netă rezultată ( urmare a aplicării CASS și impozitului ) = 15.091 lei ;

d) Media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ( 58,5% din 17.564 lei, diferența până la 100%, respectiv 41,5%, reprezentând contribuția individuală la bugetul de stat ( CIBS ), contribuția la sănătate ( CASS ) și impozitul ) ;

e) Pensia netă acordată în raport cu media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ;


4) Dacă în urma recalculării – prin prisma celor susmenționate – rezultă un cuantum net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul ( n.n. – 10.275 lei pentru exemplul generic luat ) mai mic decât cel net aflat în plată, se păstrează cuantumul net în plată, indexările ulterioare aplicându-se la cuantumul net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul și în mod unitar pentru toate pensiile militare de stat, respectiv prin aplicarea dispozițiilor art.84 din OUG nr.114 / 2018 ;


5) Pentru egalitate de tratament, problematica în cauză necesită și o reglementare care să vizeze baze de calcul ale pensiilor – atât pentru pensiile în plată, cât și pentru cele viitoare – formate din același număr de luni consecutive.


User: Mos Martin, cunoscut cititorilor blogului.



Alte Note ale blogului

-Potrivit propunerii, doar pensiile militare stabilite inainte de 15 septembrie 2017 se recalculează după actualizare, stabilindu-se si pentru acestea plafonarea la nivelul net al bazei de calcul cu păstrarea cuantumului mai avantajos.
-Pensiile militare stabilite in perioada 15 sept 2017 (OUG 59)-25 03 2024(OUG 26‚ deja plafonate, se actualizează.
-Pensiile militare stabilite după 23 03 2024 nu se recalculează și nu se actualizează pănă la o viitoare majorare a soldelor de grad sau de funcție ale personalului militar in activitate. 

Citeste pe larg

 


PREAMBUL:

Atât soldele, cât și pensiile militare sunt plătite în integralitate de la bugetul de stat.

Nu există nicio legătură între cuantumul contribuției individuale la bugetul de stat ( 25% din solda lunară brută – art.40 punctul 7 din OUG nr.57 / 2015 coroborat cu art.138 din Codul fiscal ) și cuantumul stabilit al pensiei.(NOTA BLOGULUI: Mărimea CIBS-ului cât și cuantumul pensiei militare depind de cuantumul  soldelor lunare brute care intră in baza de calcul)


PRINCIPIUL „LA GRADE, FUNCȚII, VECHIME ȘI CONDIȚII DE MUNCĂ EGALE, PENSII EGALE, INDIFERENT DE ANUL TRECERII ÎN REZERVĂ !”…AR NECESITA REGLEMENTĂRI CARE SĂ VIZEZE :


1) Baza de calcul a pensiei formată din solda de grad, de funcție și gradația. La acestea se adaugă numai alte două elemente salariale care definesc orice structură militară de pe mapamond, respectiv ierarhia militară și periculozitatea misiunilor de îndeplinit. În termenii legislației în vigoare, acestea sunt solda de comandă și compensația de risc / pericol deosebit.(NOTA BLOGULUI: Nu pot fi scoase din baza de calcul elementele salariale pentru care militarul a plătit CIBS. In baza de calcul al pensiei intră obligatoriu cuantumul brut al soldei lunare brute)


2) Toate cele 5 elemente susmenționate, actualizate.

Exemplificativ, pentru colonel. Bineînțeles că exemplul poate fi extrapolat pentru oricare alt grad militar. Așadar :

a) Solda de grad = 2.838 lei brut ( OUG nr.26 / 2024 ) ;

b) Solda de funcție ( cu coeficient la maxim și gradația a VII-a ) = 9.501 lei ( prin prisma cap.I coroborat cu art.11 și 19 ale cap.II din anexa nr.VI a Legii nr.153 / 2017 și a majorării soldelor de funcție cu 5% din anul 2023 ) ;

c) Solda de comandă ( la maxim ) = 2.375 lei ( prin prisma art.8, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ) ;

d) Compensația de risc / pericol deosebit = 2.850 lei ( art.14, cap.II, anexa VI din Legea nr.153 / 2017 ).


3) Aplicarea reglementării conform căreia pensia netă rezultată – recalculată prin prisma noii baze de calcul actualizate – să nu depășească media netă corespunzătoare celei brute a elementelor salariale componente ale bazei de calcul.

Prin prisma exemplului generic susmentionat, rezultă următoarele :

a) Noua bază de calcul a pensiei = 17.564 lei brut ( 2.838 + 9.501 + 2.375 + 2.850 ) ;

b) Pensia brută recalculată = 17.915 lei ( cu 85% ( conform art.40 punctul 6 din OUG nr.57 / 2015 ) și OMM 20% ) ;

c) Pensia netă rezultată ( urmare a aplicării CASS și impozitului ) = 15.091 lei ;

d) Media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ( 58,5% din 17.564 lei, diferența până la 100%, respectiv 41,5%, reprezentând contribuția individuală la bugetul de stat ( CIBS ), contribuția la sănătate ( CASS ) și impozitul ) ;

e) Pensia netă acordată în raport cu media netă a bazei de calcul = 10.275 lei ;


4) Dacă în urma recalculării – prin prisma celor susmenționate – rezultă un cuantum net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul ( n.n. – 10.275 lei pentru exemplul generic luat ) mai mic decât cel net aflat în plată, se păstrează cuantumul net în plată, indexările ulterioare aplicându-se la cuantumul net acordat al pensiei în raport cu media netă a bazei de calcul și în mod unitar pentru toate pensiile militare de stat, respectiv prin aplicarea dispozițiilor art.84 din OUG nr.114 / 2018 ;


5) Pentru egalitate de tratament, problematica în cauză necesită și o reglementare care să vizeze baze de calcul ale pensiilor – atât pentru pensiile în plată, cât și pentru cele viitoare – formate din același număr de luni consecutive.


User: Mos Martin, cunoscut cititorilor blogului.



Alte Note ale blogului

-Potrivit propunerii, doar pensiile militare stabilite inainte de 15 septembrie 2017 se recalculează după actualizare, stabilindu-se si pentru acestea plafonarea la nivelul net al bazei de calcul cu păstrarea cuantumului mai avantajos.
-Pensiile militare stabilite in perioada 15 sept 2017 (OUG 59)-25 03 2024(OUG 26‚ deja plafonate, se actualizează.
-Pensiile militare stabilite după 23 03 2024 nu se recalculează și nu se actualizează pănă la o viitoare majorare a soldelor de grad sau de funcție ale personalului militar in activitate. 

Citeste pe larg

 

Obligația este cuprinsă in art.147 alin.(2) al Constituției.

„(2) În cazurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.”


Legea privind actualizarea pensiilor militare, ori de câte ori se majorează soldele de grad și/sau de funcție ale personalului in activitate, a fost declarată in intregul său neconstituțională, din cauza unei formulari nefericite, din care atât Consiliul Legislativ, cât și CCR au ințeles greșit că actualizarea s-ar aplica doar pensiilor in plată, nu si pensiilor viitoare, deschise dupa intrarea in vigoare a legii.  A fost un fel de a găsi nod in papură, pentru ca actualizarea pensiilor militare in plată depinde de momentul majorării soldelor activilor, moment la care Casele Sectoriale nu pot actualiza decât pensiile militare in plată la acel moment.  Viitorii pensionari vor fi și ei subiecți ai actualizărilor la momentele de majorare a soldelor activilor, dacă la acele momente vor avea și ei calitatea de pensionari militari. La acele momente ei au deja in soldele lunare, ca activi, toate majorările pe care pensionarii militari in plată nu le-au primit intre anii 2017 – 2025/poate și 2026, cât și majorările de solde pâna la momentul pensionarii lor după intrarea in vigoare a Plx 540/2024. La majorările ulterioare de solde ale activilor, dupa data deschiderii dreptului la pensie, și acești viitori pensionari au calitatea de pensionari in plată, cărora le-ar fi fost și lor actualizată pensia conform   Plx 540/2024, nu cum s-au panicat judecatorii lui Marian Enache.
Altfel spus, Consiliul Legislativ si CCR au inventat o discriminare a viitorilor pensionari militari, discriminare pe care nici Avocatul Poporului, in nimicnicia ei, nu a invocat-o,  si au trântit legea, fără să le pese că astfel lasă intr-o discriminare reală  generații intregi de bătrâni pensionari care, după anul 2017,  nu au mai primit nicio actualizare,  deși soldele activilor, inclusiv ale viitorilor pensionri,  au fost  majorate in cinci tranșe anuale potrivit Legii 153/2017 și incă o dată prin OUG 26/ 2024.
Cei care au instrumentalizat contestarea Plx 540/2024 la CCR, de care nu sunt străine esaloane superioare din MApN si MAI, dar și politicieni si judecătorii CCR, au pe conștiintă umilința cu care mii de pensionari militari au trecut in neființă dupa octombrie 2024, fără să primească niște drepturi care li se cuveneau in baza legii tocmai adoptate de Parlament.
Domnilor, acea lege nu era una de majorare generală  a pensiilor militare, ci una de reducere a inegalităților acumulate in perioada 2017-2024, pentru că fiecare pensionar militar in plată primea in pensie doar ce nu primise in anii 2018-2024. 
Discriminarea este strigătoare la cer ( vezi tabelul cu  taloanele de pensii aici) incât nici actuala criză financiară nu ar trebui să intârzie reexaminarea PLx 540/2024 in Parlament, pentru ca  legea să intre in vigoare cât mai curând, dupa reluarea sesiunii parlamentare de toamnă.

Am venit in sprijinul parlamentarilor cu un draft al reexaminării PLx 540/2024 din care am exclus formulările interpretate perfid de Avocatul Poporului si CCR, dar am inlăturat și alte necorelări pe care noul text le-ar crea cu texte deja existente in corpul legii, texte introduse la fel de perfid prin Legea nr. 282/2024.
Cel mai important este ca modificările propuse uniformizează pentru viitor algoritmul de calcul al cuantumului pensiilor militare, indiferent de data deschiderii dreptului de pensie, astfel incât nicio pensie militară stabilită/recalculată/ revizuită/actualizată să nu mai depășească netul bazei de stabilire/recalculare/revizuire/actualizare.

Proiectul este prezentat in forma la care au contribuit mai mulți cititori- AICI

Cei interesați pot să-l distribuie pe adresele parlamentarilor din Comisiile de     apărare ale celor două Camere ale Parlamentului.

Citeste pe larg

Propunerea de proiect imi apartine si vizeaza eliminarea din lege a textelor care au fost constatate explicit a fi neconstitutionale si modificari care sa elimine discordantele dintre textele care vor reglementa actualizarea permanenta si actualizarea la stabilirea pensiilor militare. De asemenea, am urmarit unificarea   algoritmului de calcul al cuatumului pensiei militare, indiferent de momentul deschiderii dreptului de pensie.

Cititorii sunt rugati sa vină cu propriile propuneri. Forma definitiva va fi inaintata Comisiilor de aparare din cele 2 camere ale Parlamentului. 

Proiectul poate fi promovat și ca initiativă de sine stătătoare, fără nicio legătură cu Pl x 540.2024.

Explicația modificărilor și completarilor aduse:

-1. am eliminat din articolele 28 si 60 dispozitiile introduse in lege prin Legea nr. 282/2023 referitoare la actualizarea pensiilor militare cu IPC(Indicele Preturilor de Consum) la momentul  stabilirii pensiilor militare. Se elimina astfel neconcordanta actualizarii la datele stabilirii/recalcularii /revizuirii  cu actualizarea ulterioara a pensiilor in plata ori de cate ori se majoreaza soldele activilor.

-2. am modificat articolul 59 privind indexarea, aducandu-l in forma initiala prevazuta in Legea nr. 223/2015, astfel incat la indexarea cu rata medie a inflatiei sa se adauge si   50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat.

-3. am reformulat articolul 60 alin (1) astfel incat si pensiile militare  recalculate/revizuite sau actualizate sa fie plafonate la netul bazei de recalculare/revizuire/actualizare.

-4. am marit la 60 de zile termenul in care casele sectoriale vor actualiza din oficiu toate pensiile militare in plata la data intrarii in vigoare a legii.

-5. Cele 2 articole noi, care reintroduc actualizarea pensiilor militare, sunt integrate in lege dupa articolul 60 și poarta numerele 60 ^ 1 si 60 ^ 2.



 PARLAMENTUL ROMANIEI 

CAMERA DEPUTATILOR                                       SENAT 

LEGE
pentru modificarea și completarea Legii nr.223/2015

 privind pensiile militare de stat 

ParlamentuI României adoptă prezenta lege .

Art. I

Articolele nr. 28 alin. (1), nr. 59 alin.(1) și nr.  60 alin (1)  din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicata in Monitorul Otlcial al Romaniei. Partea I , nr.556 din 27 iulie 2015. cu modificările si completările ulterioare, se modifică astfel :

Articolul 28(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază in ultimile luni consecutive de activitate, stabilite conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3în care nu se includ:….
Articolul 59(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

Articolul 60(1)La stabilirea/recalcularea/revizuirea/actu alizarea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

Art.II

– Dupa articolul 60  din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat. publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei. Partea I , nr.556 din 27 iulie 2015. cu modificările și completările
ulterioare, se introduc două noi articole, art. 60 ^ 1  și  60 ^ 2, cu urmatorul cuprins:
..

Art.60′.- Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de cate
ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional si/sau solda de functie/salariul de funcție
al militarilor. politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei
penitenciare. in procentajele stabilite la articolelor 29 , 30 si.108 si in functie de vechimea valoritlcata
prin ultima decizie de stabilire a pensiei militare, potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii in rezerva/incetarii raporturilor de serviciu si
a mediei soldelor de functie/salariilor de functie si a drepturilor banesti care fac parte din baza de
calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat. conform legii si valorificate in ultima decizie
de pensie. 


Art.60 ^ 2.- In cazul in care, in urma actualizaăii. rezultă o pensie mai mică decât cea  in plata, atunci se va mentine suma in plata. 


Art.III.- (1) In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, casele de
pensii sectoriale actualizeaza din oficiu toate pensiile militare aflate in plata, cu majorarile soldei de
grad/salariul gradului protesional si/sau soldei de functie/salariul de functie care au avut loc in
perioada 2016-2024. in conformitate cu dispozitiile prezenta legi. 

(2) Fondurile necesare pentru plata in anul 2025 a drepturilor prevazute in
prezenta lege, se suporta din bugetele institutiilor din sistemul de aparare. ordine publica si securitate
nationala.

Citeste pe larg

 Doamna Bruynseels a depus la Senat proiectul de lege de modificare a L 223/2015, proiect bramburit de interventia unor rezervisti interesati, nu atat de actualizarea pensiilor militare, ci de eliminarea plafonului pensiei militare de 100% din baza neta de calcul.

Pentru a realiza dorinta ciucanilor si post-ciucanilor, proiectul suprima actualul art. 60 din L 223/2010, dar modifica si art. XV din L 282/2023.

Nimic din opiniile critice exprimate pe blog nu a fost luat in seama de initiatorii proiectului. Sperasem ca userul @Alexandru,  cel care mi-a semnalat primele drafturi ale proiectului, sa aiba mai mult succes in cizelarea textului propus.

In actuala conjunctura politica, proiectul nu are nicio sansa sa treaca  prin Parlament, mai ales ca este initiat doar de parlamentari AUR si POT. Nici vorba sa primeasca aviz favorabil de la un guvern Bolojan cu un ministru al apararii de la USR.

Mult mai echilibrat a fost proiectul de ordonanta- Varianta 2-  eleborat la MApN pentru Marcel Ciolacu in asteptarea punerii de acord a Plx 540/2024 cu Decizia nr. 126/2025 a CCR.

Varianta 2 a proiectului de OUG o puteti citi AICI cu comentariile de la momentul publicarii pe blog.


Numar
Titlu Stadiu
1 B263/2025

Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat și a Legii nr.282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal

Inițiatori:

Constantinescu Rodica – senator AUR; Dumitrescu Cristina-Gabriela – senator AUR; Barstan Tiberiu-Claudiu – deputat AUR; Biro Daniel-Răzvan – deputat AUR; Bruynseels Ramona-Ioana – deputat AUR; Butură Cristina-Irina – deputat AUR; Chiriţă Răzvan-Mirel – deputat POT; Ciornei Daniel-Cătălin – deputat AUR; Coman Dragoş-Florin – deputat AUR; Doboş Elena – deputat AUR; Enache Diana – deputat AUR; Enache Mihai-Adrian – deputat AUR; Florea Gabriel-Florinel – deputat AUR; Gheorghe Ionel – deputat AUR; Grofu Daniel – deputat POT; Iosub Cosmin-Teodor – deputat AUR; Mitrea Dumitrina – deputat AUR; Muncaciu Sorin-Titus – deputat AUR; Nicolae Dan-Mihai – deputat POT; Paraschiv Ciprian-Constantin – deputat AUR; Păunescu Silviu-Titus – deputat AUR; Popa Cristian-Alexandru – deputat POT; Porumboiu Gabriela – deputat POT; Puşcaşu Lucian-Florin – deputat AUR; Simion George-Nicolae – deputat AUR
înregistrat la Senat pt. dezbatere

Citeste pe larg

 Este scris profesionist. Unii spun ca a fost lăsat de Jianu la Guvern, in luna decembrie,  pentru a remedia obiectiile de neconstitutionalitate la Plx 540/2024. 

Ciolacu a fost sanctionat la vot de rezervisti, dar problema actualizarii pensiilor militare ramane.

Prezint mai jos numai straiful care se refera la recalcularea pensiilor militare ale caror drepturi au fost deschise inainte de 31 12 2017. Intregul document poate fi recitit AICI

Nu ar fi rau dacă si doamna Bruynseels s-ar inspira din acest document in demersurile sale legislative.

Citeste pe larg

NOTA

Am retras publicarea proiectului pana cand el va fi inregistrat la una din cele 2 Camere ale Parlamentului si la cererea utilizatorului care mi-a semnalat acest proiect, pentru a nu se interpreta ca se face propaganda electorala pentru unul din cei doi candidati.

Autoarea proiectului, doamna deputat AUR Ramona-Ioana Bruinseels, a pus, ieri, proiectul in dezbatere pe pagina sa fecebook si fac oficiul de a-l pune in dezbatere si pe acest blog, dedicat pensiilor militare, cu precizarea ca las cititorilor care se considera competenti sa vina cu comentarii pro sau contra proiectuliui, eu urmand sa vin cu comentarii dupa cateva zile.
Nu vor fi acceptate comentarii politice sau agresive.

Multumiri initiatoarei!

Citeste pe larg

Reluarea articolului scris de Huhu Rezea in data de 08 10 2020, cand se dezbatea Plx 199/2020.

Coeficienții de funcție în baza cărora s-au calculat soldele/salariile de funcție din compunerea soldei de funcție în cuantum compus până în anul 2017, inclusiv, sunt cei din Ordonanța Guvernului nr. 56/2006, coeficienți pe care îi puteți afla de AICI

Coeficienții de funcție din Anexa VI, cap I, din L 153/2017, care contează în calcularea soldei de funcție în cuantum compus din perioada 2019-2022, conform art. 38 din aceeași lege si, ulterior, în stabilirea soldei de funcție unitare ca produs între CF x SMin E. pot fi aflați  AICI


Sa stabilim ce coeficient de funcție are un căpitan care potrivit OG 56/2006  avea un coeficient de ierarhizare de 3,50

1. Potrivit OG 56/2006 , coeficientul minim pentru solda de funcție de căpitan este de 3,30 iar 

coeficientul maxim este 3,70, rezultănd o diferență de 40 de sutimi.

Pe de altă parte observăm că diferența dintre coeficientul real de 3,50 și coeficientul minim este de 20 sutimi.

Nu ne rămâne decât să stabilim  cota procentuală a lui 20 din 40 de unități.

40…………………..100

20 ……………….x

x=(20 x 100)/40

x=50

3,30               3,50                           3,70            

/––––––––/–––––––-/

2 Potrivit Anexei VI a L 153/2017, coeficienții de funcție pentru căpitan variază între 1,82 și 1,93, rezultând o diferență de 11 sutimi între minimum și maximum. 

1,82                         1,875                      1,93

/––––––––/––––––––/


Căpitanul nostru va avea conficientul de funcție corespunzător aceleiași cotații de 50% din diferență maxim-minim. 

50% din 0, 11 =0,055

Coeficientul exact al capitanului potrivit L 153/2017, raportat la funcția deținută potrivit legislației anterioare este

1,82 + 0,055= 1,875

In mod similar, fiecare dintre dumneavoastră poate să-și calculeze coeficientul cu care va fi  înmulțit  salariul minim de 2230 lei  din 2020, pentru a afla solda de funcție din care va fi calculat/ă solda/salariul minim net  în luna decembrie, dacă va fi adoptat Plx 199/2020. 

Folosiți coeficienții din deciziile de calculare/recalculare/actualizare, tabelele cu coeficienții din ordonanța 56/2006 și L 153/2017.

Update  C. Marin, 23 09 2024

Mai jos este Formula de calcul a lui @Trofin, reluata din comentariile de atunci la acest topic:

„Relația matematică concisă de conversie a coeficienților de funcție , de la valorile din prezent la cele din Legea 153/2017 se obține astfel :
– se notează cu CF1m = coeficientul minim de funcție conform ierarhizării de la recalcularea din 2016 , pentru funcția îndeplinită;
– se notează cu CF1 = coeficientul de ierarhizare a soldei de funcție de care beneficiază pensionarul la recalcularea din 2016 ;
– se notează cu CF2 coeficientul de ierarhizare pentru funcția pe care a îndeplinit-o pensionarul în activitate la echivalarea corespunzător Legii 153/2017;
– se notează cu CF2m = coeficientul minim de ierarhizare a soldei de funcție pentru funcția deținută corespunzător Legii 153/2017;
– se notează cu CF2M = coeficientul maxim de ierarhizare a soldei de funcție pentru funcția îndeplinită , corespunzător Legii 153/2017.
– se notează cu CF1M= coeficientul de ierarhizare maxim de la recalculare pentru funcția îndeplinită .
Cu aceste notații , coeficientul de ierarhizare a soldei de funcție corespunzător Legii 153/2017 , este :
CF2=(CF1-CF1m)x(CF2M-CF2m)/(CF1M-CF1m) + CF2m.
Exemplu : CF1=5,2 ; CF1M=5,5; CF1m=4,7; CF2m=2,32 ; CF2M=2,74 , rezultă :
CF2=(5,2-4,7)x(2,74-2,32)/(5,5-4,7)+2,32=2,5825
Pentru căpitanul din povestea d-lui Huhu Rezea , se obține CF2 astfel :
CF2= (CF1-CF1m)x(CF2M-CF2m)/(CF1M-CF1m) + CF2m= ( 3,5-3,3)x(1,93-1,82)/(3,7-3,3)+1,82=0,2×0,11/0,4+1,82 = 1,875 , deci același rezultat dar cu judecăți mai puține .”

Citeste pe larg

 Nu numai deputatul Cristian Seidler (USR), cel care zilele trecute a formulat opinia eronată de mai jos, dar și mulți ziariști, formatori de opinei, chiar și cititori ai acestui blog  nu știu că pensiile de serviciu ale magistraților, grefierilor, diplomaților, personlului civil aeronautic,  funcționarilor publici parlamentari, auditorilor Curții de Conturi sunt calculate atât contributiv, potrivit legii cadru a pensiilor civile, dar și potrivit legilor speciale care reglementează pensiile lor de serviciu, în plată rămânând cuantumul cel mai mare.

Declarația deputatului  Cristian Seidler:

 „PNRR cerea României ca, până la finalul anului 2022, termen absolut ratat de acest guvern al sărăciei, să avem pensiile trecute pe contributivitate, pensiile speciale. Proiectul de lege trimis de Guvern Parlamentului nu face nimic din această perspectivă, nicio pensie specială nu este trecută pe contributivitate.

Nu o spun eu, politician din opoziţie, proiectul de lege nu îşi propune să facă acest lucru. Acest proiect de lege este vădit neconstituţional. Conţine într-o singură lege, modificări la legi diferite, care una, conform Constituţiei, trebuie să aibă cameră decizională, Senatul, alta să aibă cameră decizională, Camera Deputaţilor”, a spus deputatul.

Doar pensiile de serviciu ale militarilor nu sunt calculate și în varianta contributivă, așa cum sunt calculate toate celelalte pensii de serviciu, potrivit unor dispoziții asemănătoare cu cele pe care le enumăr din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiilor de serviciu pentru diplomați și personalul consular:

Legea 216/2015

Articolul 6

(1) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabilește și pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, potrivit legislației în vigoare privind sistemul de pensii publice.

(2) În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul public de pensii, se acordă cuantumul cel mai avantajos.

(3) Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, precum și partea din pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu, care depășește nivelul pensiei din sistemul public de pensii, se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

(4) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, pensia de serviciu se suportă din bugetul de stat până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația în vigoare, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.


In cazul pensiilor militare recalculate din pensiile contributive, în anul 2016, potrivit L 223/2015, care au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos și nu au mai fost actualizate din anul 2017, am avea situația rar întâlnită la celelate pensii de serviciu în care cuantumul contributiv ar fi mai mare decât cuantumul special, situație în care am putea spune, pentru a respecta soluțiile din Decizia nr. 900/2021 a CCR, că aceste pensii militare au și o componentă necontributivă, mai mică decât cuantumul în plată. 

Și …când te gândești că 68% dintre pensiile militare recalculate în anul 2016 au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos, dar în regim juridic de pensii militare.

Pentru acest segment de pensii militare, dar și pentru multe pensii militare deschise potrivit L 223/2015 din vechimi apropiate de 30 de ani,  calculul și în varianta contributivă ar fi o posibilitate de majorare în funcție de creșterea valorii punctului de pensie, care ar înlocui  lipsa de actualizare a pensiilor militare reglementată prin OUG nr. 59/2017.

Acest lucru este știut de specialiștii financiari și juridici din sistemul militar care se opun calculului pensiilor militare și în varianta contributivă. Acest calcul nu le folosește celor care doresc să se pensioneze cu vechimi mai mici de 25 ani.

Citeste pe larg

 Nu numai deputatul Cristian Seidler (USR), cel care zilele trecute a formulat opinia eronată de mai jos, dar și mulți ziariști, formatori de opinei, chiar și cititori ai acestui blog  nu știu că pensiile de serviciu ale magistraților, grefierilor, diplomaților, personlului civil aeronautic,  funcționarilor publici parlamentari, auditorilor Curții de Conturi sunt calculate atât contributiv, potrivit legii cadru a pensiilor civile, dar și potrivit legilor speciale care reglementează pensiile lor de serviciu, în plată rămânând cuantumul cel mai mare.

Declarația deputatului  Cristian Seidler:

 „PNRR cerea României ca, până la finalul anului 2022, termen absolut ratat de acest guvern al sărăciei, să avem pensiile trecute pe contributivitate, pensiile speciale. Proiectul de lege trimis de Guvern Parlamentului nu face nimic din această perspectivă, nicio pensie specială nu este trecută pe contributivitate.

Nu o spun eu, politician din opoziţie, proiectul de lege nu îşi propune să facă acest lucru. Acest proiect de lege este vădit neconstituţional. Conţine într-o singură lege, modificări la legi diferite, care una, conform Constituţiei, trebuie să aibă cameră decizională, Senatul, alta să aibă cameră decizională, Camera Deputaţilor”, a spus deputatul.

Doar pensiile de serviciu ale militarilor nu sunt calculate și în varianta contributivă, așa cum sunt calculate toate celelalte pensii de serviciu, potrivit unor dispoziții asemănătoare cu cele pe care le enumăr din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiilor de serviciu pentru diplomați și personalul consular:

Legea 216/2015

Articolul 6

(1) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabilește și pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, potrivit legislației în vigoare privind sistemul de pensii publice.

(2) În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul public de pensii, se acordă cuantumul cel mai avantajos.

(3) Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, precum și partea din pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu, care depășește nivelul pensiei din sistemul public de pensii, se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

(4) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, pensia de serviciu se suportă din bugetul de stat până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația în vigoare, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.


In cazul pensiilor militare recalculate din pensiile contributive, în anul 2016, potrivit L 223/2015, care au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos și nu au mai fost actualizate din anul 2017, am avea situația rar întâlnită la celelate pensii de serviciu în care cuantumul contributiv ar fi mai mare decât cuantumul special, situație în care am putea spune, pentru a respecta soluțiile din Decizia nr. 900/2021 a CCR, că aceste pensii militare au și o componentă necontributivă, mai mică decât cuantumul în plată. 

Și …când te gândești că 68% dintre pensiile militare recalculate în anul 2016 au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos, dar în regim juridic de pensii militare.

Pentru acest segment de pensii militare, dar și pentru multe pensii militare deschise potrivit L 223/2015 din vechimi apropiate de 30 de ani,  calculul și în varianta contributivă ar fi o posibilitate de majorare în funcție de creșterea valorii punctului de pensie, care ar înlocui  lipsa de actualizare a pensiilor militare reglementată prin OUG nr. 59/2017.

Acest lucru este știut de specialiștii financiari și juridici din sistemul militar care se opun calculului pensiilor militare și în varianta contributivă. Acest calcul nu le folosește celor care doresc să se pensioneze cu vechimi mai mici de 25 ani.

Citeste pe larg

 S-a aprobat dezbaterea în procedură de urgență.

Raportul prin care proiectul va fi propus spre aprobarea sau respingerea  Plenului va fi întocmit de 3 comisii(juridică, apărare, muncii) până la 14 02 2023.

Printre documentele depuse  la Fișa actului  L4/2023(«–dați click) se află și Avizul Consiliului Superior al magistraturii.

Proiectul legii poate fi accesat direct AICI.

Avizul Consiliului Legislativ–» AICI


Citeste pe larg