Este pentru prima oară când președinta R. Moldova afirmă tranșant că este de acord cu reunificarea R. Moldova cu Romania. 

Noile actiuni si declaratii expansioniste ale președintelui Trump au sporit temerile și la Chișinău că ar exista o ințelegere intre Rusia și SUA pentru reimpărțirea sferelor de influență, astfel incât in viitor presiunile Federației Ruse asupra R.Moldova să crească

Maia declară ziaritilor britanici că nu ar exista o majoritate in R Moldova pentru reunificare, dar există petru aderarea la UE.

Cine ar putea organiza un referendum in R.Moldova, dacă nu Maia Sandu, Guvernul și Parlamentul R. Moldova?

In Romania nu cred că se impune un referendum pentru reintegrarea  in hotarele sale a fostului teritoriu cotropit de Imperiul Tarist și Uniunea Sovietică in anii 1812 si 1940.

Problema Transnistriei ar putea fi rezolvată prin negocieri intre Romania, Rusia și Ucraina.


Dați pe setari in videoclipul de mai jos subtitrare in limba română!

Citeste pe larg

 Este pentru prima oară când președinta R. Moldova afirmă tranșant că este de acord cu reunificarea R. Moldova cu Romania. 

Noile actiuni si declaratii expansioniste ale președintelui Trump au sporit temerile și la Chișinău că ar exista o ințelegere intre Rusia și SUA pentru reimpărțirea sferelor de influență, astfel incât in viitor presiunile Federației Ruse asupra R.Moldova să crească

Maia declară ziaritilor britanici că nu ar exista o majoritate in R Moldova pentru reunificare, dar există petru aderarea la UE.

Cine ar putea organiza un referendum in R.Moldova, dacă nu Maia Sandu, Guvernul și Parlamentul R. Moldova?

In Romania nu cred că se impune un referendum pentru reintegrarea  in hotarele sale a fostului teritoriu cotropit de Imperiul Tarist și Uniunea Sovietică in anii 1812 si 1940.

Problema Transnistriei ar putea fi rezolvată prin negocieri intre Romania, Rusia și Ucraina.


Dați pe setari in videoclipul de mai jos subtitrare in limba română!

Citeste pe larg

 Este pentru prima oară când președinta R. Moldova afirmă tranșant că este de acord cu reunificarea R. Moldova cu Romania. 

Noile actiuni si declaratii expansioniste ale președintelui Trump au sporit temerile și la Chișinău că ar exista o ințelegere intre Rusia și SUA pentru reimpărțirea sferelor de influență, astfel incât in viitor presiunile Federației Ruse asupra R.Moldova să crească

Maia declară ziaritilor britanici că nu ar exista o majoritate in R Moldova pentru reunificare, dar există petru aderarea la UE.

Cine ar putea organiza un referendum in R.Moldova, dacă nu Maia Sandu, Guvernul și Parlamentul R. Moldova?

In Romania nu cred că se impune un referendum pentru reintegrarea  in hotarele sale a fostului teritoriu cotropit de Imperiul Tarist și Uniunea Sovietică in anii 1812 si 1940.

Problema Transnistriei ar putea fi rezolvată prin negocieri intre Romania, Rusia și Ucraina.


Dați pe setari in videoclipul de mai jos subtitrare in limba română!

Citeste pe larg

 Este pentru prima oară când președinta R. Moldova afirmă tranșant că este de acord cu reunificarea R. Moldova cu Romania. 

Noile actiuni si declaratii expansioniste ale președintelui Trump au sporit temerile și la Chișinău că ar exista o ințelegere intre Rusia și SUA pentru reimpărțirea sferelor de influență, astfel incât in viitor presiunile Federației Ruse asupra R.Moldova să crească

Maia declară ziaritilor britanici că nu ar exista o majoritate in R Moldova pentru reunificare, dar există petru aderarea la UE.

Cine ar putea organiza un referendum in R.Moldova, dacă nu Maia Sandu, Guvernul și Parlamentul R. Moldova?

In Romania nu cred că se impune un referendum pentru reintegrarea  in hotarele sale a fostului teritoriu cotropit de Imperiul Tarist și Uniunea Sovietică in anii 1812 si 1940.

Problema Transnistriei ar putea fi rezolvată prin negocieri intre Romania, Rusia și Ucraina.


Dați pe setari in videoclipul de mai jos subtitrare in limba română!

Citeste pe larg

 


56.490 de vizionări 13 nov. 2025

Prima operațiune specială lansată de Rusia după destrămarea URSS a avut loc împotriva românilor. Direcția în care pornise Republica Moldova după 1990, una de apropiere față de România și de ieșire din orbita Moscovei, a dus la reacția regimului de la Kremlin.
Sub pretextul protejării minorității rusofone din Transnistria, care ar fi fost persecutată și supusă pericolului unui genocid din partea românilor din Republica Moldova, Rusia a declanșat un război în fosta republică sovietică. În 1992, provocările rusești s-au transformat în agresiune directă, ceea ce a dus la confruntare militară. În sprijinul separatiștilor organizați, finanțați și înarmați de Rusia au intervenit atât trupele Armatei a 14-a rusești (care staționau în Republica Moldova), cât și voluntari cazaci din Ucraina.
Comandorul Sandu Valentin Mateiu, fost atașat militar la Ambasada României de la Chișinău și ofițer cu 20 de ani de activitate în serviciul de informații al Armatei române, vine la Colecționarul de istorie pentru a descrie întreaga conjunctură care a dus la războiul transnistrean – pe care comandorul Mateiu îl numește explicit „ultimul război româno-rus“ -, evoluția ostilităților și consecințele acestui conflict până în zilele noastre.
Vizionare plăcută!

PRESSONE

Citeste pe larg

 


56.490 de vizionări 13 nov. 2025

Prima operațiune specială lansată de Rusia după destrămarea URSS a avut loc împotriva românilor. Direcția în care pornise Republica Moldova după 1990, una de apropiere față de România și de ieșire din orbita Moscovei, a dus la reacția regimului de la Kremlin.
Sub pretextul protejării minorității rusofone din Transnistria, care ar fi fost persecutată și supusă pericolului unui genocid din partea românilor din Republica Moldova, Rusia a declanșat un război în fosta republică sovietică. În 1992, provocările rusești s-au transformat în agresiune directă, ceea ce a dus la confruntare militară. În sprijinul separatiștilor organizați, finanțați și înarmați de Rusia au intervenit atât trupele Armatei a 14-a rusești (care staționau în Republica Moldova), cât și voluntari cazaci din Ucraina.
Comandorul Sandu Valentin Mateiu, fost atașat militar la Ambasada României de la Chișinău și ofițer cu 20 de ani de activitate în serviciul de informații al Armatei române, vine la Colecționarul de istorie pentru a descrie întreaga conjunctură care a dus la războiul transnistrean – pe care comandorul Mateiu îl numește explicit „ultimul război româno-rus“ -, evoluția ostilităților și consecințele acestui conflict până în zilele noastre.
Vizionare plăcută!

PRESSONE

Citeste pe larg

 


56.490 de vizionări 13 nov. 2025

Prima operațiune specială lansată de Rusia după destrămarea URSS a avut loc împotriva românilor. Direcția în care pornise Republica Moldova după 1990, una de apropiere față de România și de ieșire din orbita Moscovei, a dus la reacția regimului de la Kremlin.
Sub pretextul protejării minorității rusofone din Transnistria, care ar fi fost persecutată și supusă pericolului unui genocid din partea românilor din Republica Moldova, Rusia a declanșat un război în fosta republică sovietică. În 1992, provocările rusești s-au transformat în agresiune directă, ceea ce a dus la confruntare militară. În sprijinul separatiștilor organizați, finanțați și înarmați de Rusia au intervenit atât trupele Armatei a 14-a rusești (care staționau în Republica Moldova), cât și voluntari cazaci din Ucraina.
Comandorul Sandu Valentin Mateiu, fost atașat militar la Ambasada României de la Chișinău și ofițer cu 20 de ani de activitate în serviciul de informații al Armatei române, vine la Colecționarul de istorie pentru a descrie întreaga conjunctură care a dus la războiul transnistrean – pe care comandorul Mateiu îl numește explicit „ultimul război româno-rus“ -, evoluția ostilităților și consecințele acestui conflict până în zilele noastre.
Vizionare plăcută!

PRESSONE

Citeste pe larg

 


56.490 de vizionări 13 nov. 2025

Prima operațiune specială lansată de Rusia după destrămarea URSS a avut loc împotriva românilor. Direcția în care pornise Republica Moldova după 1990, una de apropiere față de România și de ieșire din orbita Moscovei, a dus la reacția regimului de la Kremlin.
Sub pretextul protejării minorității rusofone din Transnistria, care ar fi fost persecutată și supusă pericolului unui genocid din partea românilor din Republica Moldova, Rusia a declanșat un război în fosta republică sovietică. În 1992, provocările rusești s-au transformat în agresiune directă, ceea ce a dus la confruntare militară. În sprijinul separatiștilor organizați, finanțați și înarmați de Rusia au intervenit atât trupele Armatei a 14-a rusești (care staționau în Republica Moldova), cât și voluntari cazaci din Ucraina.
Comandorul Sandu Valentin Mateiu, fost atașat militar la Ambasada României de la Chișinău și ofițer cu 20 de ani de activitate în serviciul de informații al Armatei române, vine la Colecționarul de istorie pentru a descrie întreaga conjunctură care a dus la războiul transnistrean – pe care comandorul Mateiu îl numește explicit „ultimul război româno-rus“ -, evoluția ostilităților și consecințele acestui conflict până în zilele noastre.
Vizionare plăcută!

PRESSONE

Citeste pe larg

 

Podul simbolic de flori va fi inlocuit cu sprijinul UE in pod real de piatra intre cele 2 tari romanesti.

Azi, 26 aprilie 2025, în zona localităţii Zagarancea, Republica Moldova, oficialitati din Romania si R. Moldova au participat la momentul primelor foraje pentru pilonii podului de peste Prut, realizat în regim de autostradă. Podul face parte din autostrada A8 Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş.
Vicepresedintele guvernului roman, Marian Neacsu, a subliniat ca pe acest pod va trece autostrada prin care Republica Moldova va ajunge in Uniunea Europeana.
La festivitate a participat si fostul comisar european pentru transporturi, Adina Vălean, care i-a informat pe moldoveni ca in cei cinci ani de comisariat a reusit sa integreze transporturile din Basarabia in UE. Prezentatorul moldovean al festivitatii nu a reusit sa-i pronunte corect numele.
In public se afla si viitorul presedinte al Romaniei
Ministrul moldovean al transporturilor a anuntat ca autostrada A8,  Tg-Mures – Iasi – Ungheni va continua pana la Chisinau si mai departe pana la Odesa.


Citeste pe larg

 

Podul simbolic de flori va fi inlocuit cu sprijinul UE in pod real de piatra intre cele 2 tari romanesti.

Azi, 26 aprilie 2025, în zona localităţii Zagarancea, Republica Moldova, oficialitati din Romania si R. Moldova au participat la momentul primelor foraje pentru pilonii podului de peste Prut, realizat în regim de autostradă. Podul face parte din autostrada A8 Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş.
Vicepresedintele guvernului roman, Marian Neacsu, a subliniat ca pe acest pod va trece autostrada prin care Republica Moldova va ajunge in Uniunea Europeana.
La festivitate a participat si fostul comisar european pentru transporturi, Adina Vălean, care i-a informat pe moldoveni ca in cei cinci ani de comisariat a reusit sa integreze transporturile din Basarabia in UE. Prezentatorul moldovean al festivitatii nu a reusit sa-i pronunte corect numele.
In public se afla si viitorul presedinte al Romaniei
Ministrul moldovean al transporturilor a anuntat ca autostrada A8,  Tg-Mures – Iasi – Ungheni va continua pana la Chisinau si mai departe pana la Odesa.


Citeste pe larg

Peste 4-5 ani, R. Moldova ar putea fi membru deplin al Uniunii Europene. Deja, a primit anul acesta 1,9 miliarde euro, un intreg si 9 miliarde, cum zic basarabenii.
Unul din 3 basarabeni se bucura de cetatenia româna. SUNT APROAPE UN MILION DE VOTANTI ROMANI IN Basarabia
Un presedinte, la Bucuresti, care intoarce spatele UE va fi un dezastru pentru Republica  Moldova, a spus candidatul din Romania.
Traiasca, traiasca,
Traiasca si-nfloreasca
Moldova, Ardealul si Tara Romaneasca! 
…..au fost scandarile moldovenilor participanti la lansarea candidatului Crin Antonescu la Chisinau.

Citeste pe larg

…..majoritatea moldovenilor din interior au spus NU aderarii la UE. Sa asteptam procesarea voturilor din Diaspora.
Poza de la orele 6,00. Si mai sunt 30 000 de voturi de numarat din Diaspora.

majoritatea moldovenilor din interior au spus NU aderarii la UE. Sa asteptam procesarea voturilor din Diaspora.

Moldovenii au incins o hora in fata sectiei de votare din Moscova 

Conditia pentru validare era ca la referendum sa se prezinte 1/3 din numarul alegatorilor cu drept de vot.

Ora 16.15 // Peste 1,143 de milioane de alegători votaseră către ora 16.00, ceea ce înseamnă o rată de participare la vot de peste 39%.

O participare de peste 50 la sută în cazul referendumului constituţional ar feri, teoretic, rezultatul lui de o eventuală contestare (pentru chestiuni care ţin de suveranitate, de exemplu, e nevoie de o participare de peste 50 la sută).

In cazul alegerilor prezidenţiale singura surpriza ar putea fi doar un scor de 50% pentru Maia Sandu care să nu mai facă necesara organizarea celui de-al doilea tur de scrutin,


Citeste pe larg


Moldovenii au incins o hora in fata sectiei de votare din Moscova 

Conditia pentru validare era ca la referendum sa se prezinte 1/3 din numarul alegatorilor cu drept de vot.

Ora 16.15 // Peste 1,143 de milioane de alegători votaseră către ora 16.00, ceea ce înseamnă o rată de participare la vot de peste 39%.

O participare de peste 50 la sută în cazul referendumului constituţional ar feri, teoretic, rezultatul lui de o eventuală contestare (pentru chestiuni care ţin de suveranitate, de exemplu, e nevoie de o participare de peste 50 la sută).

In cazul alegerilor prezidenţiale singura surpriza ar putea fi doar un scor de 50% pentru Maia Sandu care să nu mai facă necesara organizarea celui de-al doilea tur de scrutin,


Citeste pe larg