Cine este contact direct COVID-19 şi cât aşteptăm simptomele, potrivit noii definiţii

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a decis reducerea perioadei de analiză pentru stabilirea contactului direct la 7 zile, de la 10 cât era până acum. În plus, se micşorează şi perioada estimată pentru apariţia simptomelor de COVID-19, de la 10 zile perioadă de referinţă, până la 7 zile. 

Criteriile după care se stabileşte un caz de COVID-19 – potrivit actualizării INSP din 8 februarie – sunt în primul rând clinice, respectiv tuse, febră, scurtarea respiraţiei, lipsa bruscă a mirosului şi a gustului. Semne adiţionale mai puţin specifice pot include cefalee, frisoane, mialgii, astenie. În plus, la minorii cu vârsta până la 16 ani, existenţa unor tulburări gastrointestinale – vărsături, diaree – pot fi indicii de infecţie cu noul coronavirus. La criteriile clinice se adaugă cele imagistice, de laborator şi epidemiologice. 

Cele din urmă includ contactul direct cu un caz confirmat de COVID-19 în perioada de 7 zile înaintea datei debutului; calitatea de rezident sau personal al unei instituţii de îngrijire a persoanelor vulnerabile în care transmiterea SARS-CoV-2 a fost confirmată – tot cu referire la perioada de 7 zile anterioară datei debutului. Anterior, perioada de referinţă era de 10 zile.

Orice persoană care întruneşte criteriile de laborator este considerată caz confirmat. Cazul posibil este cel în care sunt întrunite criteriile clinice, iar caz probabil cel care pe lângă criteriile clinice are legătură şi cu un caz confirmat sau întruneşte criteriile imagistice. Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile, potrivit documentului. 

Sunt consideraţi contacţi direcţi persoanele care locuiesc în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19, care au avut contact fizic direct de tipul strângere de mână neurmată de igienizare sau cu secreţii infecţioase provenite de un caz confirmat. Totodată, este considerată contact direct orice persoană care a stat faţă în faţă la o distanţă mai mică de doi metri timp de 15 minute cu un bolnav confirmat sau care s-a aflat în aceeaşi încăpere cu o astfel de persoană fie că este vorba despre o sală de clasă, o sală de şedinţe sau o sală de aşteptare la spital. 

Astfel, părinţii unui elev în a cărui clasă a fost confirmat un caz de COVID-19 în urma unui test pozitiv de salivă trebuie să ia legătura cu medicul de familie, au explicat reprezentanţii Ministerului Sănătăţii pentru Hotnews. Dacă medicul are contract încheiat cu casa de asigurări de sănătate pentru testare, atunci acesta va face testarea elevului, dacă, nu, atunci părinţii trebuie să anunţe Direcţia de sănătate publică pentru efectuarea testării în centrele de testare. O altă variantă este la farmaciile incluse în lista Ministerului Sănătăţii şi afişată pe site-ul instituţiei. 

În situaţia în care un elev anunţă că este pozitiv în urma unui test PCR, contacţi direcţi sunt consideraţi cei care întrunesc criteriile mai sus menţionate, conform definiţiilor de caz pentru SARS-CoV-2. Ancheta epidemiologică derulată de DSP este cea în urma căreia sunt stabiliţi contacţii direcţi şi se face testarea acestora. Normele stabilesc un interval de 48 de ore pentru efectuarea anchetei epidemiologice de la data confirmării infecţiei şi eliberarea deciziei de carantinare.  

În cazul preşcolarilor dintr-o grupă, dat fiindcă aceştia nu stau în bănci şi nici nu poartă mască, la apariţia unui caz de COVID-19, de regulă, toţi copiii sunt consideraţi contacţi direcţi. Specialiştii DSP sunt cei care urmează să stabilească acest lucru. 

În cazul în care un profesor se infectează, prima variantă este ca Ministerul Educaţiei să-i găsească de urgenţă un înlocuitor prin apel la cadrele didactice ale şcolii. Dacă acest lucru nu este posibil şi starea de sănătate a cadrului didactic infectat permite, acesta va derula activitatea didactică în sistem online. Programul trebuie adaptat astfel încât o parte din ore să aibă loc faţă în faţă, iar altele online. În situaţia claselor mici pentru care nu se găseşte un înlocuitor pentru învăţător/educator, toată clasa va trece în sistem online. 

Ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi Educaţiei în vigoare stabileşte că într-o clasă se suspendă cursurile cu prezenţă fizică la apariţia a trei cazuri de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 în decursul a 7 zile consecutive. Suspendarea are loc pentru un interval de 5 zile, începând cu ziua următoare confirmării celui de-al treilea caz. Măsura suspendării la nivelul grupei/clasei este dispusă prin decizie a consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ. Potrivit aceleiaşi surse, în momentul suspendării cursurilor pentru 50% din totalul grupelor/claselor se întrerupe activitatea cu prezenţa fizică la nivelul întregii unităţi de învăţământ, pentru o perioadă de 5 zile. Preşcolarii şi elevii aflaţi în perioada de 90 de zile ulterioare izolării ca urmare a confirmării pozitive pentru virusul SARS-CoV-2 nu sunt consideraţi suspecţi de a fi infectaţi sau purtători ai unui agent înalt patogen şi nu li se aplică măsura de carantină.

Suntem mai mult birocraţi decât medici de familie, susţin unii reprezentanţi ai breslei, exasperaţi de cantitatea mare de hârtii cerute de autorităţi, dar şi de regulile care se schimbă pe bandă rulantă de la o săptămână la alta. 

Dr. Egri Eduard, medic de familie la Sibiu, este nemulţumit că în loc să se ocupe de pacienţi este silit să scrie cu creionul pe hârtie şi zeci de concedii medicale în fiecare zi, în condiţiile în care volumul a explodat în timpul pandemiei. Situaţia este enervantă atât pentru medici, cât şi pentru pacienţi. 

„În anul de graţie 2022, continuăm să scriem concediile medicale tip, 3 hârtii autocopiative cu pixul sau la imprimanta matricială. Interesant este cum nu s-a reuşit digitalizarea sistemului în condiţiile în care tehnologia există şi o folosim pentru reţete”, a scris medicul de familie într-o postare pe reţeaua de socializare. 

Doar pentru o familie de 4 persoane, mai spune medicul, ajungem să scriem 8 concedii, dacă se trece de pe o lună pe alta: „Pierdem timp extrem de preţios cu pacienţii în cabinet până le completăm, nici măcar nu putem vorbi cu ei sau consilia, fiind extrem de atenţi în a completa fiecare rubrică, deoarece pentru orice literă sau cifră greşită îi punem pe drumuri pentru corectarea greşelii”. 

Acesta mai spune că oricum actele se transmit şi în format electronic, utilizând sistemul informatic. „Tot electronic le raportăm, practic munca este dublă. Angajatorul, la rândul lui, pierde timp pentru a transcrie datele de pe concediu în loc să scaneze un cod QR şi automat să fie înregistrat. În caz de pierdere sau distrugere trebuie să refacem, să trimitem declaraţii rectificativă etc., asta înseamnă muncă în plus, dar şi atenţie sporită ca aceste hârtii să ajungă intacte”, mai spune medicul.

În aceste condiţii, cabinetele se aglomerează inutil, iar timpii de asteptare cresc considerabil: „În niciun caz în favoarea actului medical, ci doar pentru cel birocratic, ceea ce duce la acumulare de stres şi frustrare atât pentru medici, cât şi pentru pacienţi. În plin val 5, sunt zile cu peste 10 concedii acordate pe zi. Înmulţiţi ori 10 minute şi vedeţi cât timp de lucru se pierde la cabinet în loc să se rezolve totul într-un minut dacă ar exista formularul electronic, iar celelalte 9 minute să fie utilizate în favoarea pacientului”. 

La rândul ei, dr. Rodica Tănăsescu, medic de familie în Bucureşti, spune că este un adevărat infern birocratic în cabinetele medicilor de familie. „Cred că jumătate din populaţia României a fost în această perioadă în concediu medical. Dar trebuie să păstrăm documentele care arată că am respectat legea. Problema este că legea se schimbă de la o zi la alta. Toată activitatea e ca la nebuni, pentru că este o situaţie de criză din care aşteptăm să ieşim ca să nu o luăm razna”, a explicat dr. Tănăsescu. 

Medicul a adăugat că în ceea ce o priveşte preferă să păstreze şi documentele scrise, trecute în fişa pacientului, pentru că nu are mare încredere în reaportarea electronică: „Dacă sistemul informatic se duce de râpă, amenda pe care o plătim este de 12.000 de lei pentru un concediu medical. Nu vreau să mă trezesc peste trei ani că mi se impută. Trebuie să am dovada că am dat concediul legal. În această perioadă dau zeci de concedii pe zi pentru pacienţii cu COVID. Vă daţi seama că ar trebui să vând şi casa şi casele neamurilor şi maşinile ca să pot plăti. Experienţa de-a lungul timpului ne-a arătat că, pentru pacienţi cu aprobare de la comisie, de exemplu, când se lua tratamentul pentru hepatită B, dacă mai ţineţi minte, după patru ani a venit Curtea de Conturi şi am avut colegi puşi să plătească. Nici acum procesele în instanţă nu s-au terminat. Medicii care au câştigat aveau hârtiile care demonstrau că aveau dreptate, altfel erau frunze-n vânt”, mai spune medicul. 

Din punctul meu de vedere, adaugă specialistul, trebuia ca în momentul în care se elibera fişa de izolare sau de carantină, automat DSP-ul să trimită şi concediul medical, astfel încât pacientul să nu mai fie pus pe drumuri: „De ce să vină pe la mine, pentru că pacientul nu poate pleca de acasă? Nu-i dau eu concediul, nu e la aprecierea mea. E după cum scrie la lege. Scrie la lege 7 zile la nevaccinaţi dacă este pozitiv sau 5 zile dacă e vaccinat? De obicei, mie un top de concedii medicale îmi ajungea câteva luni, acum îmi trebuie trei pe săptămână”. 

În urmă cu câteva zile dr. Raluca Zoitanu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie, semnala faptul că medicii de familie trebuie să elibereze mai nou în cabinete şi adeverinţe medicale pentru cei care ies din izolare după COVID-19. Aceste adeverinţe sunt cerute de angajatori în mod inutil, de vreme ce aceştia au deja raportul medical din aplicaţia Corona Forms. „Este încă un drum pe care pacientul este forţat să-l facă la medicul de familie, este încă o hârtie inutilă, până la urmă“, afirmă medicul.