Cea mai recentă ședință periodică de lucru a Comisiei de Dialog Social Giurgiu s-a desfășurat vineri, 25 aprilie 2025, sub coordonarea Instituției Prefectului – județul Giurgiu, și a avut ca temă pe ordinea de zi situația șomajului înregistrat în anul 2024 la nivelul județului Giurgiu, precum și măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă.
După cum a precizat directorul executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Giurgiu, Virgil Peia, rata șomajului înregistrat la sfârșitul lunii decembrie 2024 a fost de 2,78%, sub media națională, fiind în ușoară creștere față de aceeași perioadă a anului 2023, când procentul a fost de 2,74%.
”Șomajul înregistrat la nivelul județului Giurgiu considerăm că este determinat de reducerea activității în timpul fazelor de criză. Se poate observa că piața muncii din județul Giurgiu este influențată și de șomajul sezonier, astfel că în trimestrul I şi IV al fiecărui an avem o creştere a ratei şomajului, fapt datorat, în principal, restrângerii de activitate în sezonul rece (lunile noiembrie-aprilie) la agenţii economici din domeniul construcţii, agricultură si industria alimentară, urmată în trimestrul II de o diminuare a acesteia, ca urmare a reluarii activităţii începând cu lunile aprilie – mai la aceeaşi agenţi economici.” – a transmis directorul executiv al A.J.O.F.M. Giurgiu.
Datele statistice ale instituției arată că în anul 2024 numărul mediu al șomerilor înregistrați a fost de 1.974 de persoane, în timp ce numărul mediu al șomerilor indemnizați a fost de 382 de persoane.
Cei mai mulți șomeri din județul Giurgiu au între 40 și 50 de ani (499 de persoane), provin din mediul rural (82,02%) și sunt de sex feminin (1.470 de persoane).
La nivelul județului, rata cea mai mare a șomajului se înregistrează în localitățile Clejani și Găujani, iar cea mai mică în localitățile Vărăști și Colibași.
Referitor la structura șomajului în funcție de nivelul de educație, șomerii fără studii și cei cu nivel de educație primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (72,18%).
În ceea ce privește rezultatele implementării Programului de ocupare a forței de muncă, în perioada ianuarie-decembrie 2024 și-a găsit un loc de muncă un număr de 2.082 de persoane, cei mai mulți provenind din mediul rural.
Directorul executiv al AJOFM Giurgiu a prezentat și măsurile de stimulare a ocupării cu finanțare din bugetul asigurărilor pentru șomaj, derulate în anul 2024.
Pe parcursul anului 2024 a beneficiat de servicii de informare și consiliere profesională unu număr de 3..938 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.
Tot în anul 2024, A.J.O.F.M. Giurgiu a organizat 11 programe de formare profesională pentru un număr de 148 de șomeri, în domenii precum: electricitate în construcții, informatică, înfrumusețare, resurse umane, accesare fonduri structurale și de coeziune europene.
În urma absolvirii acestor cursuri, au fost încadrate în muncă 91 de persoane.
”În scopul prevenirii şomajului de lungă durată şi stimulării şomerilor pentru a se încadra în muncă înainte de expirarea perioadei de indemnizare, au fost asigurate resursele financiare necesare acordării de alocaţii pentru 102 şomeri, din care 59 femei. Această măsură s-a dovedit, ca şi în anii precedenţi, mai eficientă la persoanele aparţinând grupelor de vârstă peste 45 de ani, ceea ce demonstrează că aceste persoane sunt mai interesate să se angajeze cât mai repede.” – a mai spus directorul executiv al A.J.O.F.M. Giurgiu.
Acesta a vorbit și despre subvenţiile acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor de învăţământ, diferenţiate în funcţie de nivelul studiilor absolvite de cel angajat, care au avut un aport important la ocuparea tinerilor înregistraţi în evidenţele agenţiei.
”Utilizarea tuturor mijloacelor de informare în masă cu privire la măsurile active destinate tinerilor, informarea şi consilierea privind cariera elevilor din anii terminali de studii, bursa locurilor de muncă destinată absolvenţilor – au făcut posibilă angajarea a 56 absolvenţi în anul 2024, dintre care 28 prin încheierea de contracte individuale de muncă fără subvenţionarea locului de muncă.” – a mai spus directorul executiv al A.J.O.F.M. Giurgiu.
Alte discuții referitoare la tema ședinței au vizat lipsa dorinței de angajare a majorității persoanelor aflate în evidențele A.J.O.F.M. Giurgiu și problema reducerii forței de muncă în domenii de activitate esențiale, cum ar fi agricultura.
În acest sens, reprezentantul Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Gheorghe Cireap, a propus organizarea unei întâlniri cu conducerea Camerei de Comerț și Industrie a Județului Giurgiu și cu primarii din județul Giurgiu, în scopul inițierii unei platforme de dezvoltare economică, care să creeze condițiile logistice necesare implementării unor proiecte de afaceri în comunitățile din județul Giurgiu.
Prefectul județului Giurgiu, Ion Ghimpețeanu, a spus că susține această inițiativă și că are în vedere organizarea unei astfel de întâlniri, care cu siguranță se va dovedi oportună mediului de afaceri din județ.
Reprezentantul Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a mai semnalat problema generată de lipsa existenței unei statistici a persoanelor care nu au loc de muncă, dar care nici nu figurează în evidențele A.J.O.F.M. Giurgiu, precum și problema lipsei forței de muncă calificate, accentuând că întreprinderile mici și mijlocii din județul Giurgiu se confruntă din punct de vedere financiar cu lipsuri mari, care afectează funcționalitatea normală a activității.
A fost dezbătută și situația migranților din județul Giurgiu, a căror prezență este tot mai des întâlnită în domenii de activitate precum construcții și HORECA, explicația fiind că giurgiuvenii nu doresc să muncească în aceste domenii, iar în locul lor sunt angajate persoane care provin din diverse zone defavorizate ale lumii.
Nu în ultimul rând, prefectul județului Giurgiu a adus în discuție proiectul privind Campusul universitar care se dorește a fi construit în județul Giurgiu, dar care momentan nu poate fi materializat, ceea ce reprezintă o pierdere pentru noi, mai ales că mulți operatori economici și-au manifestat dorința de a investi aici. (Instituția Prefectului Giurgiu)
Reflectorul de Sud