Consiliul Naţional Secuiesc anunţă introducerea cărţii de identitate secuiască. Ce spune Guvernul României

Potrivit proiectului privind introducerea Cărţii de Identitate Secuiască, decizia a fost iniţiată de Comitetul Permanent al Consiliul Naţional Secuiesc (CNS este o organizaţie de drept privat fără recunoaştere oficială) pentru că „în orice ţară sau în oricare regiune autonomă a unei ţări, elementul constitutiv cel mai important este populaţia care locuieşte acolo, ai cărei membri acceptă constituţia ţării, respectiv legea fundamentală a regiunii autonome”.

În proiect se arată că documentul poate fi solicitat de orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani care are reşedinţa permanentă în Ţinutul Secuiesc, dar şi de cei care locuiesc în afara ţinutului, dar „se declară secui şi acceptă autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc”. 

Cartea de identitate secuiască va conţine doar numele şi secvenţa numerelor de identificare generate de sistemul de carte de identitate Ţinutul Secuiesc, celelalte date personale fiind afişate într-un cod QR. Baza de date va fi administrate de o organizaţie desemnată de Comitetul permanent al CNS, care este şi operatorul de date al sistemului.  

Actul poate fi retras de la persoanele care renunţă la acesta şi solicită ştergerea datelor personale din baza de date. 

Poziţia Guvernului României

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a venit cu precizări doar pe parte instituţională, fără a comenta gestul politic al demersului CNS: „La nivelul Guvernului nu se află în lucru nicio iniţiativă referitoare la modificarea legislaţiei privind eliberarea şi sau datele de înscriere în cartea de identitate. De asemenea, Guvernul nu are în vedere vreo modificare în sensul dezbaterilor la care dumneavoastră faceţi referire”. 

Cât despre reprezentanţii Guvernului României în „teritoriul” secuilor, nici prefectul judeţului Mureş, nici cel din Harghita şi nici cel din Covasna nu au făcut deocamdată vreo declaraţie publică. „Am văzut în presă articole despre cartea de identitate secuiască, limite, steag etc, dar nu avem nimic oficial, ca să formulăm o reacţie. Oricum, avem alte lucruri, mai importante acum”, declară purtătorul de cuvânt al Instituţiei Prefectului Covasna, Erdély András.

Vor propriile graniţe şi sărbători

În proiectul publicat pe  pagina oficială a Consiliului, sznt.org, se arată totodată că în cursul pregătirii autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, CNS a elaborat până acum Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, a trasat graniţele administrative externe şi interne ale Ţinutului Secuiesc şi a creat simbolurile acestuia: steagul, stema şi simbolul prescurtat al ţinutului, declarând limba maghiară ca fiind limba oficială a regiunii este maghiara.

De asemenea, CNS a desemnat sărbătorile oficiale ale Ţinutului Secuiesc (Ziua Libertăţii Secuieşti pe 10 martie şi Ziua Autonomiei Ţinutului Secuiesc în ultima duminică din octombrie) şi a declarat „Imnul secuiesc” imnul Ţinutului Secuiesc.

Într-un alt articol postat pe pagina CNS, se face un apel la Uniunea Europană privind cauza secuimii:

„Cauza regiunilor naţionale şi, prin aceasta, cauza secuimii, a devenit în mod irevocabil o cauză europeană. Repetăm: Uniunea Europeană trebuie să revizuiască interpretarea rigidă şi depăşită a dreptului de autodeterminare. Fie vorba ori de autodeterminare internă în cadrul statului, ori de independenţă, acest drept nu revine doar populaţiilor statelor, ci tuturor comunităţilor care, pe parcursul istoriei, şi-au păstrat particularităţile lor naţionale, lingvistice, culturale şi religioase pe pamântul lor natal”, e apelul celor de la CNS.

Preşedintele CNS susţine că acea carte de identitate secuiască „are o valoare simbolică” dar este, totodată, importantă, pentru că le va permite să stabilească numărul persoanelor „care se identifică cu statutul de secui”.

„Practic, exprimă identitatea secuiască, ne ajută să aflăm câţi suntem. Şi moţii au carnete de moţi, eu nu spun că de acolo ne-am inspirat dar suntem atenţi, Vedem că Ţara moţilor este o zonă etnografică foarte conştientă de tradiţie, de originea lor, au stabilite limitele teritoriale”,  mai susţine Izsák referindu-se la celebra „Lege a moţilor”, care are, însă, cu totul alt scop decât autonomia teritorială pe care o doresc secuii. 

Şi anume acordarea unor facilităţi şi scutiri de taxe pentru locuitorii Munţilor Apuseni din Alba, Arad, Bihor, Cluj şi Hunedoara, care îşi asigură mijloacele de subzistenţă din practicarea meseriei de prelucrare a lemnului. 

„O iniţiativă simpatică”

Oricum, spune tot Izsák, odată ajunsă în spaţiul public iniţiativa privind cartea de identitate secuiască, CNS a fost asaltat de persoane interesate. „Ne sosesc, zilnic, zeci de mail-uri cu solicitări, întrebări, sfaturi, ni se cer formulare etc”, spune el. Deocamdată, însă, documentele nu se pot emite. „Acum are loc această dezbatere, apoi vom căuta modul de realizare tehnică. Va trebui să adoptăm un regulament pentru că orice operator de date funcţionează pe baza unui regulament special. Peste o jumătate de an, mai vorbim”, adaugă Izsák Balázs. 

Potrivit proiectului statutului Ţinutului Secuiesc promovat în Parlament de UDMR, judeţele Mureş, Harghita şi Covasna ar forma Ţinutul secuiesc şi ar deveni „stat” în stat. FOTO: Pro TV

Demersul are şi susţinerea preşedintelui Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), reprezentat de László Tőkés. „Este o iniţiativă simpatică şi va fi de mare ajutor, având în vedere că în trecut s-a interzis organizarea unui referendum oficial referitor la autonomia Tinutului Secuiesc. La vremea respectivă au fost peste 30.000 de persoane care au aderat la acel demers. Poate că, acum, se va dovedi că sunt mai mulţi. Noi, Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania, susţinem toate demersurile făcute de CNS pentru obţinerea autonomiei, e o manifestare firească”, a declarat, pentru„ Adevărul”, Tőkés. 

Ce conţine proiectul Statutului „Ţinutului Secuiesc”

Potrivit proiectului de lege promovat de UDMR şi care anul trecut a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor însă a sfârşit respins în Senatul României, judeţele Covasna, Mures si Harghita ar face parte din regiunea autonomă în interiorul graniţelor României, ar avea personalitate juridică cu steaguri şi steme proprii, iar limba maghiară ar urma să devină oficială, alături de cea română. 

Totodată, proiectul prevede ca toate documentele oficiale să fie tipărite bilingv, legile, decretele şi hotărârile de guvern care privesc regiunea să fie publicate în limba maghiară în buletinul oficial al regiunii, iar Banca Naţională să îşi deschidă acolo o agenţie. 

Statul român ar urma să susţină în continuare regiunea cu fonduri, însă „Ţinutul Secuiesc” va avea propriul parlament, numit consiliu regional şi un guvern local, sub titulatura de executiv regional cu sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc, compus din 77 membri aleşi şi un preşedinte cu sediul în municipiul Sfântu Gheorghe, care va merge la Bucureşti de ori de câte ori Guvernul va lua decizii cu privire la secui.

La capitolul privind domeniul public şi patrimoniul regiunii şi al judetelor – care rămân cu autorităţile judeţene neschimbate – se arată că pădurile din regiune şi minele, „cu excepţia celor de interes national”, carierele de piatră, exploataţiile de turbă, de apă minerală, vor constitui „patrimoniul inalienabil al regiunii”.

De asemenea, imobilele din proprietatea statului situate în regiune sunt transferate în patrimoniul regiunii, iar judeţele, conform noilor reglementări, “pe teritoriul lor, intră în posesia bunurilor şi drepturilor de natură imobiliară ale statului cu excepţia celor de interes militar şi a serviciilor de interes naţional sau de interes regional”.

Proiectul UDMR mai prebede că 50% din profitul Loteriei realizat în Ţinutul Secuiesc, va constitui venit la bugetul regiunii, la fel ca 50% din impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din regiune, 20% din TVA colectată de la firmele din regiune, dupa efectuarea restituirilor către acestea, 12% din impozitul pe venit incasat la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale din raza regiunii şi 60% din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune”.

Constituţia României nu lasă loc pentru Ţinutul Secuiesc

În mod normal, toate aceste decizii care stau la baza proiectului elaborat de CNS sunt nule. Statul român nu recunoaşte autonomia Ţinutului Secuiesc, iar potrivit Constituţiei României, România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil, aşa cum se menţionează încă din Articolul 1.

Totodată, potrivit Articolului 2 Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum şi niciun grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. În acelaşi timp, Articolul 3 precizează că teritoriul României este inalienabil, iar frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.

În Constituţia României nu există nicio prevedere privind acordarea autonomiei unei regiuni.

Printre experţii în drept constituţional care au explicat de-a lungul timpului motivele pentru care orice formă de autonomie teritorială este neconstituţională se numără şi Carmen Curt.

„Nu putem să vorbim despre autonomie teritorială, pentru că este un principiu neconstituţional. Potrivit Constituţiei, România este un stat naţional, unitar şi indivizibil, deci nici nu poate fi pusă în discuţie autonomia teritorială. Singura formă de autonomie, în cadrul constituţional, care poate să fie pusă în practică în România la ora actuală, potrivit legii fundamentale, este autonomia administrativă. Adică aplicarea principiului descentralizării administrative aşa cum este el prevăzut în Constituţie şi în Legea descentralizării, adică tot ceea ce există la ora actuală şi poate fi îmbunătăţit.

Dar acest lucru nu înseamnă nicidecum separaţie teritorială, deci autonomie teritorială, atâta timp cât Constituţia specifică foarte clar că România este un stat unitar şi indivizibil. În cadrul legii fundamentale nu există prevederi prin care să poată fi aplicată autonomia teritorială, nu există aşa ceva”, a explicat Carmen Curt, expert în drept constituţional.

La rândul său, profesorul de drept Mircea Popa crede că toată povestea este o furtună într-un pahar cu apă. „Din punct de vedere legal, doar statul român poate emite cărţi de identitate. În schimb, orice entitate juridică poate emite legitimaţii de membru, în nume propriu. Dar nu putem numi acele legitimaţii cărţi de identitate”, a declarat profesorul.

Instanţele europene au respins tentativele de obţinere a autonomiei

Chiar şi aşa au existat tentative în justiţie pentru a obţine autonomia aşa-numitului Ţinut Secuiesc, toate sortite însă eşecului. Cazul a ajuns începând cu 2013 în instanţele europene.

Astfel, în iulie 2013, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a respins definitiv autonomia pe criterii etnice, adică iniţiativa de autonomie a secuilor. Tot atunci, Comisia Europeană a refuzat să înregistreze propunerea lui Attila Dabis şi Balázs-Árpád Izsák privind promovarea dezvoltării zonelor geografice populate de minorităţi naţionale, menţionează LARICS. Potrivit sursei citate, ulterior, cei doi au depus o plângere împotriva Comisiei Europene la Tribunalul Uniunii Europene, care însă a fost respinsă. 

Doi ani mai târziu, procesul s-a mutat la Strasbourg. Cererea de arbitraj pentru autonomia aşa-zisului „Ţinut secuiesc”, solicitată de mai multe consilii locale din Covasna, Harghita şi Mureş, a fost respinsă, în data de 24 martie 2015, la Strasbourg, de către Comisia de monitorizare a Congresului Puterilor Locale şi Regionale/CPLRE al Consiliului Europei.  

Vă recomandăm şi: 

SURSĂ ARTICOL

Sursa: reflectoruldesud.ro/
Articol sursa: Consiliul Naţional Secuiesc anunţă introducerea cărţii de identitate secuiască. Ce spune Guvernul României

Comentarii

comentarii