Electoratul conservator din România, preocupat mai ales de teme precum economia centrată pe producători şi antreprenori autohtoni, apropierea de Biserică şi punerea accentului pe familia tradiţională, dar şi importanţa micilor comunităţi, este vizat concomitent de majoritatea formaţiunilor politice, indiferent că tradiţional sunt considerate partide de dreapta sau de stânga. Partidul Social Democrat mizează pe creşterea bunăstării românilor, promovând măsuri cu precădere în zona socială, prin iniţiative precum creşterea alocaţiilor, a pensiilor şi a salariilor, dar şi prin măsuri care vizează mai ales sprijinul pentru fermieri şi agricultori.
Pe partea dreaptă, Partidul Naţional Liberal propune măsuri pe zona economică, cu precădere pentru susţinerea antreprenorilor români. De altfel, platforma noii conduceri a PNL a fost creată în jurul ideii că „antreprenorul român este un erou”. Forţa Dreptei, partid desprins din PNL şi format din liberalii care l-au urmat pe Ludovic Orban, după ce a demisionat din formaţiunea pe care o condusese până anul trecut, promovează, pe lângă liberalism, conservatorismul şi creştin-democraţia. Formaţiunea vizează mai ales o bună relaţie cu micile comunităţi, deci zona rurală, precum şi o poziţionare mai bună în relaţia cu Biserica. Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) încearcă să se proiecteze ca partid naţionalist, cu atitudini conservatoare şi, pe alocuri, anti-UE. De altfel, unele ieşiri radicale au dus la etichetarea acestuia ca partid „antisemit”, după ce a minimalizat importanţa Holocaustului.
Două treimi dintre români ar vota un partid naţionalist
Toate aceste raportări la un set de valori sunt explicabile prin ultimul sondaj al INSCOP Research, care arată de ce electoratul naţionalist, cu valori din zona conservatoare, este important pentru partide. 65,7% dintre cei chestionaţi au precizat că ar vota un partid naţionalist, care promovează valori religioase şi familia tradiţională, în timp ce 32,8% nu ar vota un asemenea partid. Este o tendinţă care s-a păstrat aproape constant şi pe parcursul anului trecut. Încă de la începutul anului 2021 (martie), 66,4% dintre respondenţi ar fi bifat la alegeri un partid naţionalist.
Din rândurile electoratului care ar vota un astfel de partid, aproape 40% ar fi de acord să îl susţină chiar dacă ar promova politici antieuropene, în timp ce peste 55% nu ar fi de acord. Însă contează şi raportarea la geopolitica României, peste două treimi fiind împotriva unei apropieri de Rusia, iar doar 26% ar accepta un partid care susţine apropierea de Est.
Crizele sociale, catalizatorul mesajelor radicale
Specialiştii consultaţi de „Adevărul” au explicat orientarea românilor spre partidele cu viziuni naţionaliste şi conservatoare, dar şi construcţia partidelor de pe scena autohtonă. „Partidele toate, în afară de AUR, şi poate cu rezervă legată parţial de USR, promovează acest gen de discurs şi valori. (…) Cred că USR a venit mai decis pe zona progresistă. La PNL, mi se pare că au virat spre o zona destul de conservatoare, au făcut-o încă de la Ludovic Orban încoace”, a declarat politologul George Jiglău.
Sociologul Alfred Bulai a explicat faptul că românii care bifează la vot partidele conservatoare nu se ghidează neapărat după valorile tradiţionale, ci îşi doresc de la politicieni măsuri care să le asigure un trai decent. „Există o lume premodernă, care câştigă mai puţin, trăieşte în mediul rural. Un electorat cu modele premoderne de organizare socială, patriarhală, care trăieşte pe o logică de subzistenţă. Nu are neapărat nişte valori tradiţionale. Este o cultură de supravieţuire”, a explicat Bulai, pentru „Adevărul”. Totodată, sociologul susţine că partidele cu mesaj radical, cum e AUR, câştigă teren în situaţii de criză: „Este legat de nivelul de trai. În momente de criză, crizele economice si sociale, scăderea dramatică a calităţii vieţii împing oamenii spre acele partide cu mesaje radicale”.
George Jiglău a punctat că pandemia a influenţat preferinţele de vot ale românilor. „Dacă ne uităm la contextul pandemiei, unde au fost restrângeri de drepturi, statul a acţionat într-un anumit fel, au ieşit la iveală cei care spuneau că restricţiile sunt nedemocratice şi că ei, dintr-o zonă profund conservatoare, sunt adevăraţi apărători ai drepturilor şi libertăţilor”, a explicat politologul. De altfel, pe această zonă încearcă să puncteze şi un partid ca Forţa Dreptei, care, spre deosebire de PNL, se opune Certificatului verde la locul de muncă.
Alfred Bulai a mai afirmat că electoratul AUR a existat în permanenţă în România şi a încercat să fie câştigat de diverse formaţiuni, însă fără rezultat. „A încercat şi PSD să îl ia, dar nu a reuşit, pentru că nu erau credibili neapărat. Este un electorat cu accente naţionale, care nu este împotrivă, dar priveşte critic UE. (…) A existat o cultură a naţionalismului în perioada comunismului şi a prins pentru o parte bună a populaţiei. Creşterea AUR este datorată modului în care funcţionează celelalte partide şi a crizei, ei nu au făcut mare lucru. Atunci când lucrurile merg foarte bine, mesajele radicale nu prind”, a mai spus sociologul.
Reflectorul de Sud