Euro s-a stabilizat la 5,1 lei

Reducerea distanței dintre candidații din turul al doilea al prezidențialelor și eforturile băncii centrale, care a folosit instrumentele de care dispune, au calmat piața valutară iar cursul euro a coborât, după trei ședințe în care au fost atinse tot atâtea maxime istorice.

Vineri, media euro a scăzut de la recordul de 5,1222 lei la 5,1165 lei, în condițiile în care culoarul de tranzacționare s-a îngust semnificativ. Marțea trecută, euro a crescut de la 4,978 la 5,0985 lei, pentru ca la sfârșitul săptămânii cotațiile să fie de 5,113 – 5,124 lei, cu închiderea pieței la 5,119 lei.

Cauzele actualei crize sunt reprezentate de situația politică dificilă, cu riscul preluării guvernării de către izolaționiști, respectiv părăsirea guvernării de către PSD, ceea ce întârzie corectarea dezechilibrelor economice, având în vedere că România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de peste 9% din PIB.

Un raport S&P Global atrage atenția asupra faptului că „accesul guvernului la piaţa de eurobondurilor s-a deteriorat, ceea ce a dus la presiuni asupra cursului de schimb şi asupra pieţei obligaţiunilor interne”. Analiștii consideră că o posibilă convocare a unor alegeri parlamentare anticipate va afecta reducerea deficitelor gemene, bugetar și comercial, și va limita accesul la piețele financiare, locale sau externe.

În aceste condiții, analiștii băncilor și-au revizuit previziunile pentru sfârșitul anului și văd cursul la 5,1 lei/euro, cu o creștere la 5,20 lei în 2026. Reamintim că bugetul de stat a fost construit pe un curs mediu anual al euro de 5,05 lei.

Pentru a scumpi leul și a tempera presiunile din piață, BNR a absorbit lichiditatea din segmentul monetar, iar indicii ROBOR au crescut la nivel săptămânal cu peste 20%, dar se mențin sub pragul de 7,5% al ratei Lombard la care pot apela băncile comerciale pentru împrumuturi de la BNR.

La sfârșitul săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,25 la 7,31%, nivel care nu a mai fost atins din ianuarie 2023. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,31 la 7,45%, cel mai ridicat nivel din 13 februarie 2023, iar cel la 12 luni de la 7,30 la 7,46%.

Luni, Finanțele au fost respinse ofertele de cumpărare ale băncilor pentru o emisiune cu scadența în aprilie 2029, care a avut o valoare programată de 500 milioane lei.

Sub presiunea necesității de a finanța bugetul, Trezoreria a atras joi 526 milioane lei, cu scadența la sfârșitul acestui an, pentru care a acceptat o dobândă medie de 8,21%.

Decizia de miercuri a Rezervei Federale americane de a menține dobânzile directoare la 4,25 – 4,50% a depreciat euro, care a închis vineri pe piețele americane la 1,1248 dolari. Cursul monedei americane a crescut de la 4,3903 la 4,5490 lei.

La sfârșitul săptămânii, cursul francului a coborât de la maximul istoric de 5,4930 la 5,4699 lei. În schimb, media lirei sterline a urcat de la 6,0212 la 6,0357 lei.

Prețul gramului de aur a coborât la finalul săptămânii de la maximul istoric de 487,0692 lei la 486,4063 lei, evoluție datorată scăderii unciei la 3.272,90 – 3.348,40 dolari.

Bitcoin a revenit peste pragul de 100.000 dolari, evoluție datorată, în opinia analiștilor, schimbărilor care intervin în politicile tarifare ale administrației republicane. Pe de altă parte, criptomoneda beneficiază de schimbarea de atitudine a investitorilor, care își pierd încrederea în statul de „refugiu sigur” al dolarului american.

La sfârșitul săptămânii, bitcoin fluctua între 103.400 și 104.900 dolari iar ethereum se tranzacționa în culoarul 2.450 – 2.600 dolari.

Reducerea distanței dintre candidații din turul al doilea al prezidențialelor și eforturile băncii centrale, care a folosit instrumentele de care dispune, au calmat piața valutară iar cursul euro a coborât, după trei ședințe în care au fost atinse tot atâtea maxime istorice. Vineri, media euro a scăzut de la recordul de 5,1222 lei la 5,1165 lei, în condițiile în care culoarul de tranzacționare s-a îngust semnificativ. Marțea trecută, euro a crescut de la 4,978 la 5,0985 lei, pentru ca la sfârșitul săptămânii cotațiile să fie de 5,113 – 5,124 lei, cu închiderea pieței la 5,119 lei. Cauzele actualei crize sunt reprezentate de situația politică dificilă, cu riscul preluării guvernării de către izolaționiști, respectiv părăsirea guvernării de către PSD, ceea ce întârzie corectarea dezechilibrelor economice, având în vedere că România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de peste 9% din PIB. Un raport S&P Global atrage atenția asupra faptului că „accesul guvernului la piaţa de eurobondurilor s-a deteriorat, ceea ce a dus la presiuni asupra cursului de schimb şi asupra pieţei obligaţiunilor interne”. Analiștii consideră că o posibilă convocare a unor alegeri parlamentare anticipate va afecta reducerea deficitelor gemene, bugetar și comercial, și va limita accesul la piețele financiare, locale sau externe. În aceste condiții, analiștii băncilor și-au revizuit previziunile pentru sfârșitul anului și văd cursul la 5,1 lei/euro, cu o creștere la 5,20 lei în 2026. Reamintim că bugetul de stat a fost construit pe un curs mediu anual al euro de 5,05 lei. Pentru a scumpi leul și a tempera presiunile din piață, BNR a absorbit lichiditatea din segmentul monetar, iar indicii ROBOR au crescut la nivel săptămânal cu peste 20%, dar se mențin sub pragul de 7,5% al ratei Lombard la care pot apela băncile comerciale pentru împrumuturi de la BNR. La sfârșitul săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,25 la 7,31%, nivel care nu a mai fost atins din ianuarie 2023. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,31 la 7,45%, cel mai ridicat nivel din 13 februarie 2023, iar cel la 12 luni de la 7,30 la 7,46%. Luni, Finanțele au fost respinse ofertele de cumpărare ale băncilor pentru o emisiune cu scadența în aprilie 2029, care a avut o valoare programată de 500 milioane lei. Sub presiunea necesității de a finanța bugetul, Trezoreria a atras joi 526 milioane lei, cu scadența la sfârșitul acestui an, pentru care a acceptat o dobândă medie de 8,21%. Decizia de miercuri a Rezervei Federale americane de a menține dobânzile directoare la 4,25 – 4,50% a depreciat euro, care a închis vineri pe piețele americane la 1,1248 dolari. Cursul monedei americane a crescut de la 4,3903 la 4,5490 lei. La sfârșitul săptămânii, cursul francului a coborât de la maximul istoric de 5,4930 la 5,4699 lei. În schimb, media lirei sterline a urcat de la 6,0212 la 6,0357 lei. Prețul gramului de aur a coborât la finalul săptămânii de la maximul istoric de 487,0692 lei la 486,4063 lei, evoluție datorată scăderii unciei la 3.272,90 – 3.348,40 dolari. Bitcoin a revenit peste pragul de 100.000 dolari, evoluție datorată, în opinia analiștilor, schimbărilor care intervin în politicile tarifare ale administrației republicane. Pe de altă parte, criptomoneda beneficiază de schimbarea de atitudine a investitorilor, care își pierd încrederea în statul de „refugiu sigur” al dolarului american. La sfârșitul săptămânii, bitcoin fluctua între 103.400 și 104.900 dolari iar ethereum se tranzacționa în culoarul 2.450 – 2.600 dolari.