Povestea cetății Histria începe la mijlocul secolului 7, Î.H. Este momentul în care încep să se ridice primele ziduri. Istoria orașului , la acea vreme, începe cu marea colonizare greacă. Grecii plecând în căutare de resurse agricole s-au orientat către vestul Mediteranei și au stabilit în primul val colonii în Spania, Franța, Italia.
Iar în cel de al doilea val interesul se mută către est, către Marea Neagra care era numită Pontus Euxinus și care a ajuns să adăpostească un număr mare de colonii, înființate de locuitori plecați din Milet, Turcia de azi. Când s au așezat aici coloniștii își propuneau niște obiective bine stabilite. Era la periferia lumii grecești dar grecii găseau aici tot ce aveau nevoie, adică teren de cultivat și populație indigenă. Cetatea era un mic port pentru comerț , cu populație indigena. Dar se dezvolta un adevărat oraș.
Se construiește primul zid de apărare al cetății care închide 82 de hectare und erau locuințe ale grecilor și loturile agrare ca
re erau ale cetățenilor de atunci. Tot acum începe construcția primelor temple, din zona sacră. Descoperirile ne arată și o circulație a unor semne premonetare. Avem sanctuare care au fost dedicate unui mare zeu Teos Megas, unul foarte frumos dedicat Afroditei făcut din calcar. Apar și primele așezări.
Pompeiul României
Cetatea se dezvolta până la sfârșitul secolului 6 atunci când orașul este distrus. Această distrugere este legată de numele regelui persan Darius și campaniile lui militare de cucerire de noi teritorii. Pentru cetatea coloniștilor greci începe o noua epocă tulbure A fost însă o epocă de bunăstare. Se bat primele monede ceea ce înseamnă o creștere economica a orașului.
Apoi cetatea trece printr o nouă epocă, cea elenistică. O epocă agitată,când s-a presupus că începe decăderea ei, teorie care s-a dovedit a nu fi viabilă. Începe o noua reorientare a cetății către producția agricolă și mai puțin către comerțul care se făcea pe mare dar care asigură o prosperitate a zonei și în această perioadă.
Este o epoca tulburată cu conflicte din regiune, de unde aflăm de existența unor regi histrieni, care aveau un rol importanta din moment ce sunt pomeniți de izvoare. Avem regi care conduc formațiuni care se luptă cu sciții, mecedonenii, o lume aflată intr o continuă frământare iar Histria joacă rol de putere locală atât cât își putea permite. Mircea Angelescu, cercetatător
Prima jumătate de viață a Histriei se termină odată cu sfârșitul epocii pre creștine. În aceea perioada are loc campania lui Burebista, despre care se spune că a distrus toate cetățile de pe coasta Mării Negre și care trezește interesul noii puteri, a imperiului roman. Începe cucerirea romană care înseamna intrarea într o nouă etapă.
Se construiește un nou zid de incintă, în perioada lui Hadrian care va rămâne în funcțiune până când va fi distrus de atacurile gotice. Sunt realizate turnuri, trei porți mari. Se stabilesc frontierele romane. Începe un maraton de construire a cetăților . În epoca romană, Histria joaca un rol minor în istoria locala. Însă Histria a fost importanta în epoca greacă. Atunci a avut o influență remarcabilă. Mircea Angelescu, cercetător
Istoria cetății se încheie la sfârșitul secolului 6, când încep invaziile popoarelor migratoare. Primește atacuri succesive. Orașul nu își mai revine și este abandonat în a doua jumătate a secolului 7. Timpul și praful acoperă zidurile cetății ce aveau sa fie descoperite 12 secole mai târziu.
:format(webp):quality(100)/https://www.impact.ro/wp-content/uploads/2021/12/coloana-cetatea-histria.jpg)
La sfârștul războiului Crimeii, un medic francez călătorește spre Franța ocolind Mare Neagra, se oprește la sudul satului și emite ipoteza ca ceea ce se vedea în apropierea satului ar putea fi să fie vestigiile cetății grecești Istros. Mircea Angelescu, cercetător
In 1914, istoricul Vasile Pârvan vine în Dobrogea în locul vestitei cetăți grecești începe cercetarea. Au fost probleme de ordin organizatoric. Cetatea este departe de sat, pe malul unui lac, atunci cu apă salmastra care nu putea fi folosită la băut iar asta a fost o problemă pentru cercetători. În 10 ani istoricul Vasile Pârvan spera să sape întreaga cetate. Se lucra în ritm alert. La sfârșitul vieții lui, în 1927 cetatea era într un stadiu avansat de cercetare. Apoi încet încet lucrările s-au sistat.
Investițiile și turismul, salvarea Histriei!
Practic după un secol de explorare, cercetările nu au făcut decât să scoată la lumină decât o parte infima, din ce este de descoperit la Histria. Cetatea este acum considerată Pompeiul României, o adevărată provocare pentru arheologi.
La fel ca la Pompei, cetatea antică, a fost acoperita de pământ. S a depus după părăsirea cetății, an de an fără ca nimeni să tulbure acest lucru, astfel că vestigiile pe care le descoperă și acum arheologii sunt la fel ca atunci când au fost părăsite. Specialiștii spun că este o șansă extraordinară cercetarea acestui sit.
Din păcate cercetarea înseamnă dincolo de pasiune și finanțare dar acest sector este din păcate vitregit. Iar cetatea Histria înseamnă și turism iar asta nu se poate face fără investiții. Banii care ar trebui să vină pentru cercetare se pot întoarce prin turism, prin punerea la dispoziție a unui sit amenajat după toate standardele moderne. Ar trebui făcut mult mai mult ca să ne putem bucura și în epoca contemporană de prestigiul de altă dată al cetății. În țări precum Greci, Italia, Turcia sau chiar Bulgaria, bogăția trecutului este o adevărata sursa de venit.
Turiștii pasionați de tot ce înseamnă antichitate, scot bani frumoși din buzunar pentru vacanțele petrecute în aceste țări. S ar putea întâmpla asta și la noi iar Dobrogea este o zonă extrem de ofertantă. Din păcate interesul autorităților nu pare să fie pe măsura celui arătat de turiști.
Sursa: reflectoruldesud.ro/
Articol sursa: Histria, povestea unei cetăți care a supraviețuit perioadei greacă și romană! Pompeiul României, uitat de vreme și de autorități, așteaptă încă să fie descoperit!
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.