Leul și dobânzile, primele victime ale votului anti-european

Susținătorii unei „Românii Mărețe” și adepții pildei „după noi, potopul” vor vedea în săptămânile și lunile următoare cum banii din buzunare li se topesc mai repede, odată cu depreciera leului, care va provoca creșterea inflației, iar ratele la credite se măresc la rândul lor, odată cu majorarea dobânzilor de către băncile comerciale.

Leul este prima victimă a „victoriei” celor care doresc să rupem legăturile cu Uniunea Europeană și a retragerii PSD de la guvernare, el depreciindu-se față de toate valutele majore.

BNR nu s-a mai opus marți la inflamarea cererii de valută, după ce la începutul săptămânii ar fi vândut, conform surselor din piață, peste un miliard de euro pentru a susține moneda națională.

Cursul euro a depășit marți, după doi ani de stagnare la un maxim de 4,9783 lei, pragul psihologic de 5 lei, și a urcat de la 4,9775 la 5,0378 lei. Piața s-a deschis la 4,978 lei iar la jumătatea zilei a atins un maxim de 5,0985 lei, pentru a se retrage apoi spre 5,05 lei.

La rândul ei, piața monetară a cunoscut creșteri ale indicilor ROBOR, evoluție datorată reducerii lichidității, la care ar fi putut contribui banca centrală din dorința de a face leul mai scump și de a limita deprecierea lui.

Primul semnal a venit luni, când Ministerul de Finanţe nu a reușit să atragă din piață 500 milioane lei, printr-o emisiune cu scadența în aprilie 2029, pentru care era pregătită să accepte plata unei dobânzi anuale de 6,3%.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a depășit pragul de 6%, pentru prima dată din iulie 2024, și a urcat de la 5,90 la 6,08%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 6,0 la 6,16% iar cel la 12 luni de la 6,09 la 6,23%.

Cursul monedei americane a crescut de la 4,3903 la 4,4517 lei, evoluție ce va determina o majorare a prețurilor la produsele petroliere. Pe piețele internaționale euro se deprecia ușor la 1,1280 – 1,1343 dolari, consecință a faptului că Friedrich Merz nu a reuşit să obţină majoritatea parlamentară necesară pentru a deveni noul cancelar al Germaniei.

Media francului elvețian a urcat de la 5,3278 la 5,3932 lei și a depășit astfel recordul de 5,3721 lei atins în noiembrie trecut. La rândul ei, lira sterlină a crescut de la 5,8391 la 5,9272 lei.

Maximul istoric al prețului gramului de aur de 480,8399 lei, atins în 22 aprilie, a fost depășit marți, când el a urcat de la 466,0411 lei la 483,5504 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 3.322,50 și 3.392,10 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune se deprecia la 4,2806 zloți/euro, respectiv 405,35 forinți/euro.

Criptomonedele aveau o evoluție stabilă, prețurile fiind apropiate de cele de luni. Bitcoin fluctua între 93.726 și 94.930 dolari iar ethereum se tranzacționa în culoarul 1.761 – 1.821 dolari.

Susținătorii unei „Românii Mărețe” și adepții pildei „după noi, potopul” vor vedea în săptămânile și lunile următoare cum banii din buzunare li se topesc mai repede, odată cu depreciera leului, care va provoca creșterea inflației, iar ratele la credite se măresc la rândul lor, odată cu majorarea dobânzilor de către băncile comerciale. Leul este prima victimă a „victoriei” celor care doresc să rupem legăturile cu Uniunea Europeană și a retragerii PSD de la guvernare, el depreciindu-se față de toate valutele majore. BNR nu s-a mai opus marți la inflamarea cererii de valută, după ce la începutul săptămânii ar fi vândut, conform surselor din piață, peste un miliard de euro pentru a susține moneda națională. Cursul euro a depășit marți, după doi ani de stagnare la un maxim de 4,9783 lei, pragul psihologic de 5 lei, și a urcat de la 4,9775 la 5,0378 lei. Piața s-a deschis la 4,978 lei iar la jumătatea zilei a atins un maxim de 5,0985 lei, pentru a se retrage apoi spre 5,05 lei. La rândul ei, piața monetară a cunoscut creșteri ale indicilor ROBOR, evoluție datorată reducerii lichidității, la care ar fi putut contribui banca centrală din dorința de a face leul mai scump și de a limita deprecierea lui. Primul semnal a venit luni, când Ministerul de Finanţe nu a reușit să atragă din piață 500 milioane lei, printr-o emisiune cu scadența în aprilie 2029, pentru care era pregătită să accepte plata unei dobânzi anuale de 6,3%. Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a depășit pragul de 6%, pentru prima dată din iulie 2024, și a urcat de la 5,90 la 6,08%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 6,0 la 6,16% iar cel la 12 luni de la 6,09 la 6,23%. Cursul monedei americane a crescut de la 4,3903 la 4,4517 lei, evoluție ce va determina o majorare a prețurilor la produsele petroliere. Pe piețele internaționale euro se deprecia ușor la 1,1280 – 1,1343 dolari, consecință a faptului că Friedrich Merz nu a reuşit să obţină majoritatea parlamentară necesară pentru a deveni noul cancelar al Germaniei. Media francului elvețian a urcat de la 5,3278 la 5,3932 lei și a depășit astfel recordul de 5,3721 lei atins în noiembrie trecut. La rândul ei, lira sterlină a crescut de la 5,8391 la 5,9272 lei. Maximul istoric al prețului gramului de aur de 480,8399 lei, atins în 22 aprilie, a fost depășit marți, când el a urcat de la 466,0411 lei la 483,5504 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 3.322,50 și 3.392,10 dolari/uncie. Media monedelor din regiune se deprecia la 4,2806 zloți/euro, respectiv 405,35 forinți/euro. Criptomonedele aveau o evoluție stabilă, prețurile fiind apropiate de cele de luni. Bitcoin fluctua între 93.726 și 94.930 dolari iar ethereum se tranzacționa în culoarul 1.761 – 1.821 dolari.