UPDATE 22.56 Autorităţile separatiste proruse din Doneţk susţin că maşina liderului miliţiei lor, Denis Sinenkov, a fost aruncată în aer vineri. Însă imagini difuzate pe reţelele sociale dezmint această informaţie.
I kid you not. Not only did the separatists prerecord the evacuation videos, but they also didn’t want to blow up the DNR militia head’s expensive UAZ Patriot so badly, they put its number plates on a different old UAZ worth a thousand bucks. Spotted by @djxtrees pic.twitter.com/7fEHEWDPXA
— Tadeusz Giczan (@TadeuszGiczan) February 19, 2022
Maşina aruncată în aer vineri la Doneţk nu este a lui Denis Sinenkov, ci un alt autovehicul asemănător căruia i s-au montat plăcuţele de înmatriculare folosite de liderul separatist.
UPDATE 20:50 O tentativă a mediatorilor internaţionali de a organiza o întâlnire între reprezentanţi ai Ucrainei şi ai Rusiei cu privire la situaţia actuală a eşuat, sâmbătă, delegaţia Rusiei lipsind la apel, relatează cnn.com.
UPDATE 20:00 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, sâmbătă, la CNN, că sancţiunile împotriva Rusiei ar trebui să fie anunţate înainte de o eventual atac contra Ucrainei.
UPDATE 19:55 Ucraina a publicat înregistrări video cu bombardamente efectuate sâmbătă dimineaţă de separatiştii proruşi împotriva unui camion umanitar.
[embedded content]
UPDATE 19:30 Un al doilea soldat ucrainean a fost ucis sâmbătă pe frontul din estul Ucrainei, informează AFP care citează un comunicat al Armatei.
Bilanţul reprezintă primele decese în cadrul armatei ucrainene după mai bine de o lună. Alţi patru militari sunt răniţi şi au fost internaţi, potrivit comunicatului Armatei, care îi acuză pe separatişti de zeci de încălcări ale armistiţiului care teoretic ar fi încă în vigoare.
UPDATE 19:10 Ministrul britanic de Externe, Liz Truss, a afirmat, sâmbătă, la conferinţa de securitate de la Munchen, că Ucraina s-ar putea confrunta cu “cel mai rău scenariu” săptămâna viitoare.
“Trebuie să ne pregătim pentru cel mai rău scenariu şi acesta s-ar putea întâmpla săptămâna viitoare. Adevărul este că Rusia vrea să dea ceasul înapoi, vrea să îl dea înapoi până la anii 1990 şi înainte de aceştia”, a spus Truss, potrivit The Guardian, citat de News.ro.
Ministrul a subliniat că în ultima săptămână au apărut multe informaţii false venite dinspre Rusia. “Mă tem că Rusia a arătat că nu este serioasă în privinţa diplomaţiei”, a adăugat ea.
UPDATE 18:50 Uniunea Europeană a trimis echipamente medicale de urgenţă în Ucraina, ca urmare a unei solicitări a autorităţilor de la Kiev, venită pe fondul creşterii temerilor legate de o invazie a ţărrii de către Rusia, relatează Reuters.
Solicitarea a fost formulată marţi de Ucraina. Până acum, în Ucraina au ajuns ajutoare din Franţa, România, Slovenia, Irlanda şi Austria.
Obuze au explodat, sâmbătă, în apropierea ministrului ucrainean de Interne, Denis Monastirski, în timpul unei deplasări a acestuia pe linia de front din estul ţării.
Incidentul, care nu s-a soldat cu răniţi, a avut loc în apropierea localităţii Novoluganske, pe linia de front cu separatiştii susţinuţi de Rusia, unde mai mulţi responsabili ucraineni s-au deplasat în contextul tensiunilor fără precedent cu Moscova.
Obuzele au explodat în timp ce Denis Monastîrski ieşea din tranşeele care îi despart pe militarii ucraineni de separatiştii proruşi. Jurnaliştii şi politicienii care l-au însoţit pe ministru au părăsit zona la scurt timp după incident.
În ultimele trei zile, tirurile şi bombardamentele s-au înmulţit în această regiune din sud-estul Ucrainei, unde separatiştii proruşi s-au răsculat acum aproape opt ani împotriva autorităţilor guvernamentale şi s-au reanimat pe fondul crizei geopolitice provocate la graniţă de Rusia.
Statele Unite şi Uniunea Europeană îşi menţin avertismentul precum că o invazie a armatei ruse în Ucraina este iminentă.
În timp ce preşedintele rus Vladimir Putin supraveghea sâmbătă exerciţii strategice nucleare, liderul separatist din Doneţk Denis Puşilin ordona mobilizare generală în teritoriul aflat sub controlul său. Un ordin similar a fost dat apoi şi de separatiştii din Luhansk. De vineri, separatiştii din Doneţk organizează evacuări de civili în regiunea Rostov, semn că intenţionează să reia ostilităţile la scară largă împotriva Ucrainei.
În pofida acordurilor de încetare a focului, schimburile de tiruri nu au încetat în Donbas, dar s-au agravat mai ales de joi. Ambele tabere se acuză reciproc de această escaladare, însă atacurile par să fie lansate de separatişti. O grădiniţă a fost distrusă joi în urma unui atac al separatiştilor, iar un soldat ucrainean a fost ucis sâmbătă.
Armata ucraineană a anunţat sâmbătă că separatiştii au reluat ostilităţile chiar de dimineaţă cu 66 de tiruri de mortier asupra unor localităţi de pe front. Cu toate acestea, armata ucraineană dă asigurări că „ţine situaţia sub control” şi „îşi continuă misiunea de a respinge agresiunea armată a Rusiei”.
Observatorii OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) au afirmat la rândul lor că au constatat o „creştere spectaculoasă” a încălcărilor încetării focului – un total de 870 pentru ziua de vineri.
Vladimir Putin (primul din imagine) şi Aleksandr Lukaşenko supraveghind exerciţiile strategice organizate sâmbătă de armata rusă FOTO EPA-EFE
Din cauza afluxului de refugiaţi, regiunea Rostov se află în stare de urgenţă. În timp ce civilii sunt evacuaţi, Putin îşi testează armele. Sâmbătă, liderul de la Kremlin a supervizat, alături de omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko, o serie exerciţii militare „strategice” implicând şi tiruri de rachete balistice.
Cu ocazia acestor manevre, un submarin strategic din Flota de Nord a lansat o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) spre Kura, în Kamceatka. De asemenea, un submarin cu propulsie nucleară din Flota din Pacific a lansat un ICBM spre o ţintă din poligonul Cija, în nordul Rusiei.
Refugiaţi în Rostov FOTO EPA-EFE – Click pe imagine pentru galerie foto (se deschide în fereastră separată)
Evocând evoluţia din criza ruso-ucraineană, preşedintele american Joe Biden a spus vineri că omologul său rus a luat deja decizia de a ataca Ucraina. Solicitat să explice ce motive există pentru a crede că Putin ia în considerare această opţiune, şeful Casei Albe a răspuns: „Noi avem un potenţial semnificativ de informaţii”. Potrivit lui Biden, ţinta lui Putin este Kievul, capitala Ucrainei.
Sâmbătă, NATO a anunţat că îşi transferă biroul diplomatic de la Kiev la Liov, în vestul Ucrainei. Tot sâmbătă, Germania şi Franţa şi-au îndemnat cetăţenii să părăsească Ucraina.
Biden insistă ca Putin să dea curs diplomaţiei. Şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, l-a îndemnat sâmbătă pe Putin să aleagă diplomaţia şi să nu încerce să dea înapoi istoria.
„Dacă scopul Kremlinului este să aibă mai puţin NATO la graniţele sale, va obţine doar mai mult NATO. Şi dacă vrea să împartă NATO, va obţine doar o alianţă şi mai unită. NATO este o alianţă defensivă, nu ameninţăm Rusia sau pe altcineva. Dar vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja şi a apăra toţi aliaţii noştri. Criza actuală este mult mai mult decât Ucraina, este vorba despre cum dorim să organizăm relaţiile între state. Moscova încearcă să dea înapoi istoria şi să nu mai admitem noi membri NATO”, a spus Stoltenberg la Conferinţa de Securitate de la Munchen.
Vicepreşedinta SUA Kamala Harris a afirmat că forţele NATO din Europa de Est vor fi întărite în cazul unui atac al Rusiei împotriva Ucrainei şi a avertizat cu sancţiuni economice „severe şi rapide”.
„Să nu greşiti şi să vă închipuiţi altceva: impunerea acestor măsuri extinse şi coordonate va provoca pagube mari celor care trebuie traşi la răspundere. Şi nu ne vom opri cu măsuri economice. Ne vom întări în continuare aliaţii NATO de pe flancul estic. De la sfârşitul Războiului Rece, conferinţa nu a mai avut loc în împrejurări atât de îngrozitoare”, a spus Harris la Munchen.
Tot la Munchen, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că vrea să se întâlnească cu Vladimir Putin.
„Nu ştiu ce vrea preşedintele Rusiei. De aceea, propun să ne întâlnim”, a spus şeful statului ucrainean.
Zelenski a făcut de mai multe ori această propunere, dar a fost refuzat de fiecare dată.
Volodimir Zelenski a cerut, la Munchen, un calendar „clar şi realizabil” de aderare a Ucrainei la NATO, el menţionând că Occidentul trebuie să susţină ţara sa şi capacităţiile ei de apărare.
Volodimir Zelenski la Conferinţa de Securitate de la Munchen FOTO EPA-EFE
De asemenea, Zelenski a cerut ca Vestul să nu fie blând cu Rusia şi să acorde Ucrainei garanţii de securitate şi pace.
„Indiferent ce se va întâmpla, ne vom proteja ţara frumoasă”, a afirmat Zelenski.
Înainte de a sosi la Conferinţa de Securitate de la Munchen, Zelenski a dat asigurări că nu va răspunde provocărilor din Donbas şi că vrea soluţionarea acestui război exclusiv pe cale diplomatică.
Peste 13.000 de persoane au fost ucise în acest război care a izbucnit în aprilie 2014, la scurt timp după ce Rusia a anexat peninsula Crimeea.
Reflectorul de Sud