Pe 14 octombrie 2025, întreaga Românie își îndreaptă privirea spre Iași, locul unde se află moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei și una dintre cele mai iubite sfinte din calendarul ortodox. Considerate făcătoare de minuni, pentru mulți moaștele reprezintă o sursă de speranță și alinare în momente dificile. De aceea, pelerinii stau ore întregi la cozi, rugându-se sau reflectând, în căutarea liniștii și a sprijinului.
Hramul Sfintei Parascheva din data de 14 octombrie reunește anual sute de mii de credincioși, transformând pelerinajul de la Iași în „cel mai mare eveniment religios din estul Europei”. Influența sfintei se simte și în alte țări ortodoxe din Balcani și Europa de Est, unde este venerată cu aceeași evlavie, la aceeași dată sau la date diferite.
Dar sărbătoarea nu înseamnă doar drumuri către raclă și mulțimi de oameni. Dincolo de pelerinaj, evenimentul este o călătorie în tradiții vii: gesturi de milostenie, rugăciuni pentru sănătate și binecuvântare, obiceiuri străvechi și semne ale naturii care leagă oamenii de credință și de trecut.
În rândurile care urmează vei descoperi universul Sfintei Parascheva – cum visul, rugăciunea și pelerinajul se împletesc cu credința vie în puterea Acatistului, și cum povestea vieții ei a transformat-o într-o legendă vie, Ocrotitoarea Moldovei, între istorie, miracole și semne care încă veghează peste toamna românească.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Parascheva
În fiecare an, pe 14 octombrie, România pulsează într-un ritm aparte. Sate și orașe se umplu de oameni care vin să o cinstească pe Sfânta Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei, printr-un amestec unic de rugăciune, milostenie și recunoștință.
Gospodinele pregătesc colaci, sarmale și bucate alese, pe care le împart celor nevoiași „pentru sufletul celor adormiți”. În unele locuri, colacii ajung la biserică, sunt sfințiți și apoi dați mai departe, transformând bunătatea în rugăciune. Tot acum, oamenii mulțumesc pentru roadele toamnei, păstrate cu grijă în cămări, și pentru pacea unui anotimp care cheamă la tihnă, priveghere și meditație.
În ajun, femeile fac curățenie generală în gospodărie, un gest simbolic de purificare a casei și a sufletului, pregătindu-se pentru harul zilei sfinte, inspirate de viața plină de rugăciune a Sfintei Parascheva. Tinerele care își doresc căsătorie sau copii se spală pe față cu apă curată dimineața, considerată purificatoare și binecuvântată. Mulți aleg să postească înainte de sărbătoare, rugându-se pentru ocrotire, sănătate și liniște în familie.
În satele românești, ziua sfintei înseamnă oprirea de la muncă, aprinderea lumânărilor și împărțirea colivelor, merelor și mustului — gesturi simple, dar pline de sens, care leagă oamenii de tradiție și de divin. Racla cu moaștele Sfintei Parascheva devine un izvor de speranță, unde rugăciunile se ridică ca o respirație comună a credinței.
Superstiții 14 octombrie: semnele vremii
Ziua de 14 octombrie nu este doar despre ritualuri vizibile — e și o zi în care cerul și pământul par să vorbească prin semne. Se spune că vremea de Sfânta Parascheva arată cum va fi iarna: ploaia măruntă prevestind un sezon blând, iar frigul și cerul senin anunțând o iarnă lungă și aspră. În satele Moldovei, oamenii privesc cerul și spun: „Sfânta își scutură năframa peste lume — așa cum cade ploaia, așa va fi și vremea”.
Focul trebuie să ardă toată ziua, simbol al luminii divine și al protecției; stingerea lui înainte de apus este considerată semn rău. Visele din noaptea de dinaintea praznicului sunt văzute ca mesaje premonitorii, iar cei care se îmbolnăvesc în ziua sfintei credincioșii spun că trebuie să se pocăiască. Totodată, nunțile sau petrecerile mari sunt evitate, pentru că ziua este rezervată liniștii și reculegerii.
Astfel, între tradițiile vizibile și semnele invizibile ale superstițiilor, ziua de 14 octombrie rămâne o întâlnire a omului cu divinul, un echilibru între ceea ce se vede și ceea ce se simte. Pentru credincioși, Sfânta Parascheva nu este doar o icoană — ci o prezență vie care încă veghează asupra oamenilor.
Visul cu Sfânta Parascheva: semnificații și mesaje
Se spune că atunci când Sfânta Parascheva îți apare în vis, nu este o simplă întâmplare. Nu e doar un joc al subconștientului, ci un mesaj dintr-o lume în care rugăciunile capătă glas. Mulți cred că ea vine acolo unde este durere, suferință sau rătăcire — ca o lumină blândă ce atinge sufletul în momentele de cumpănă.
Pentru cei bolnavi, visul cu Sfânta Parascheva este semn de alinare, de speranță și de vindecare. Pentru cei apăsați de greșeli ori neliniști, este chemarea de a reveni pe calea credinței. Uneori, ea nu spune nimic, dar simpla ei prezență aduce pacea pe care doar harul o poate dărui.
Se mai spune că atunci când un sfânt vorbește în vis, cuvintele lui nu sunt de ignorat. Pot fi sfaturi, avertismente sau chiar binecuvântări pentru ceea ce urmează. Dacă Sfânta Parascheva se apropie de tine, tradiția spune că urmează o veste bună — izbândă într-un proiect, un ajutor neașteptat sau o vindecare. Iar dacă te vezi îngenunchind în fața ei, e semn că o problemă grea, de sănătate sau de viață, își va găsi în curând rezolvarea.
Dar, dincolo de toate aceste semnificații, visul cu Sfânta Parascheva este mai mult decât un semn. Este o întâlnire. O clipă în care cerul pare să coboare în sufletul omului, pentru a-i aduce aminte că nu este niciodată singur. (…)
Sărbătoarea Sfintei Parascheva 2025 nu este doar un moment de rugăciune, ci o întoarcere la valorile autentice ale credinței românești. Fie că vorbim despre tradițiile și obiceiurile păstrate cu sfințenie, despre pelerinajul de la Iași, despre semnificația viselor sau puterea Acatistului Sfintei Parascheva, ori despre povestea plină de har a Cuvioasei, ziua de 14 octombrie rămâne una a speranței, a recunoștinței și a luminii. (www.adevarul.ro)
Reflectorul de Sud