Giurgiu, orașul unde sportul moare încet și sigur. Fotbalul, doar o pasiune declarativă pentru autorități

În timp ce alte orașe din România investesc consecvent în sportul de performanță, Giurgiu pare să rămână captiv într-o pasivitate periculoasă. Sportul local se stinge, iar fotbalul – considerat „regele sporturilor” – pare să fi fost abandonat de autorități, fiind susținut doar la nivel declarativ.

După încheierea „erei Iliescu”, niciunul dintre liderii care au urmat în fruntea orașului și a județului nu a reușit – sau nu a dorit – să asigure un sprijin real pentru sportul de performanță din Giurgiu. Rezultatul? Un dezastru sportiv aproape total: desființarea echipelor de baschet masculin (seniori – Divizia A), handbal masculin (juniori I) și handbal feminin (senioare – Divizia A).

Fotbalul giurgiuvean, odată un punct de mândrie locală, este astăzi într-un colaps prelungit. Istoria se repetă: la fel ca în urmă cu 15 ani, când echipa orașului din Divizia B (actuala Liga 2) a fost lăsată să dispară sub privirile nepăsătoare ale autorităților – de data aceasta, nimeni nu pare dispus să intervină. Atunci, tandemul Nicolae – Dinu Vamă și primarul de la acea vreme, Nicolae Barbu, au ridicat din umeri. Astăzi, actuala administrație face același lucru, invocând „justificări legale” și pasând responsabilitatea către finanțarea privată.

Dar de unde să vină această finanțare privată, într-un oraș în care mediul de afaceri abia supraviețuiește? Realitatea este simplă și tristă: fără voință politică și administrativă, fotbalul nu are viitor în Giurgiu.

În alte județe, precum Teleorman sau Călărași, autoritățile locale reușesc să susțină 2-3 echipe în Liga a 3-a, iar Ialomița are chiar o echipă în Liga 1. Prin comparație, Giurgiu nu reușește să adune 300.000 de euro pe an pentru a susține o echipă de Liga a 3-a.

Nu este vorba despre lipsă de fonduri, ci despre lipsă de interes real și asumare. Într-un județ unde nu se dorește performanță sportivă, nici nu vom avea. Iar cei care încearcă să spună adevărul, o fac într-un zgomot surd, acoperit de indiferență și tăcere administrativă.

Până când autoritățile locale nu vor înțelege că sportul este un vector esențial pentru comunitate, educație și sănătate, Giurgiu va continua să piardă – nu doar meciuri, ci generații întregi de tineri talentați care nu vor mai avea unde să joace.

(Costel Spinu)

Articolul Giurgiu, orașul unde sportul moare încet și sigur. Fotbalul, doar o pasiune declarativă pentru autorități apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

În timp ce alte orașe din România investesc consecvent în sportul de performanță, Giurgiu pare să rămână captiv într-o pasivitate periculoasă. Sportul local se stinge, iar fotbalul – considerat „regele sporturilor” – pare să fi fost abandonat de autorități, fiind susținut doar la nivel declarativ. După încheierea „erei Iliescu”, niciunul dintre liderii care au urmat […]

Articolul Giurgiu, orașul unde sportul moare încet și sigur. Fotbalul, doar o pasiune declarativă pentru autorități apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.