anual

Prima săptămână din 2026 a fost pozitivă pentru leu, care s-a apreciat față de euro și s-a ieftinit prin scăderea indicilor ROBOR, însă aurul a atins un nou maxim istoric. După o creștere la 5,0905 lei, în prima ședință din 2026, euro a alunecat la 5,0871 lei și a încheiat săptămâna la 5,0887 lei, când cotațiile din piață au fost de 5,085 – 5,091 lei. Stabilitatea cursului euro este una din caracteristicile majore ale pieței locale. Fără episodul depreciativ care a urmat după primul tur al alegerilor prezidențiale din mai trecut, când se vorbea de o apreciere la 5,50 lei sau chiar 6 lei, care a obligat BNR să vândă peste 8 miliarde euro și să ridice dobânzile, euro ar fi încheiat 2025 la 4,9 – 5 lei. La nivel regional, leul a scăzut anul trecut cu 2,4% față de euro, zlotul s-a întărit cu 1,5%, forintul maghiar cu 6,6% iar coroana cehă cu 4,2%. Pentru 2026, analiștii BCR estimează o relativă stabilitate, „cel puțin în prima jumătate a anului, susținut și de intervențiile BNR. Totuși, este posibilă o ușoară depreciere în a doua parte a anului, dacă evoluțiile economice vor permite acest lucru”. Conform Raportului de toamnă al Comisiei de Prognoză, publicat în decembrie, inflația din acest an va scădea la finalul anului la 3,6%, cu o medie anuală de 6,5%, iar valoarea medie a cursului euro va fi de 5,11 lei iar a dolarului de 4,44 lei. Prima veste pozitivă din acest an a venit din partea agenției de evaluare DBRS Ratings, care a confirmat ratingurile României în valută și monedă națională la BB (stabil). Pe de altă parte, PIB-ul României estimat pentru trimestrul al treilea al anului trecut a crescut la 518,092 miliarde lei, mai mult cu 1,7% față de perioada similară din 2024, conform INS. În primele nouă luni din 2025 economia a crescut, comparativ cu perioada similară din 2024, cu 0,9% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier, în condițiile în care consumul, motorul creșterii, s-a gripat cu o scădere în noiembrie de 4,8% față de aceeași lună din 2024. Indicii ROBOR, cel puțin cel la trei luni, vor scădea până în martie sub pragul de 6%, consecință a excedentului de lei din piața monetară care se va majora pe fondul intrărilor de fonduri PNRR, ce pot depăși 15 miliarde de euro. Tendința se va accentua către jumătatea anului, atunci când se anticipează o primă tăiere a dobânzii de politică monetară care stagnează din august 2024 la 6,5%. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,12 la 6,10%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,25 la 6,23%, iar cel la 12 luni de la 6,46 la 6,44%. Din punct de vedere statistic, sfârșitul unui an este unul în care dolarul scade, terenul pierdut fiind recuperat în parte la începutul noului an. Euro a scăzut vineri la 1,1618 – 1,1663 dolari, după ce s-a anunțat că rata șomajului din SUA s-a redus în decembrie la 4,4% de la 4,6% în noiembrie iar investitorii anticipează pentru acest an două tăieri ale dobânzilor de către Rezerva Federală. În piața locală, cursul dolarului a urcat vineri de la 4,3538 la 4,3702 lei. Francul elvețian a încheiat săptămâna la 5,4644 lei iar lira sterlină la 5,8678 lei. Intervenția Statelor Unite în Venezuela și protestele uriașe din Iran au ridicat prețurile metalului galben pe piețele specializate. Uncia a urcat vineri până la 4.517,70 dolari iar în piața locală, prețul gramului de aur a urcat de la 620,6214 lei la un nou record 627,8925 lei. Precedentul maxim de 622,5801 lei a fost înregistrat în 23 decembrie.