anului

Furtuna declanșată de administrația de la Casa Albă în comerțul mondial, a afectat marile burse ale lumii, inclusiv cele americane, și a ridicat nivelul aversiunii față de risc. Piața valutară locală este monitorizată cu atenție de BNR, care este nevoită uneori să vândă euro pentru a stopa tendințele de depreciere. O creștere a cursului înainte de alegerile prezidențiale din mai ar pune în pericol procesul electoral. Tranzacțiile de miercuri se realizau în culoarul 4,9771 – 4,9777 lei, iar media euro a urcat de la 4,9772 – 4,9775 lei, față de 4,9774 lei la jumătatea săptămânii trecute. Economia românească s-ar putea confrunta cu riscul intrării în recesiune, în condițiile în care bugetul de stat pentru acest an a fost calculat pe o creştere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 7% din PIB. În comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară a BNR se arată că, „cele mai recente date și analize indică o încetinire pronunțată a creșterii în termeni trimestriali a economiei în trimestrul I 2025, implicând o dinamică anuală a PIB relativ similară celei din trimestrul precedent, în condițiile unor evoluții divergente la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.” O scădere a economiei poate fi însoțită de înrăutățirea notelor de țară de către marile agenții de rating, ceea ce ar ridica dobânzile și ar deprecia leul. Miercuri, modificările marginale ale indicilor ROBOR s-au menținut, la două zile de la decizia BNR de a nu modifica rata de referință, care stagnează din august trecut la 6,50%. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,90 la 5,89%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni a urcat de la 6,06 la 6,07%. Euro a profitat de reacția piețelor la decizia administrației americane de a impune tarife vamale de 104% la importurile din China, și s-a apreciat până la 1,1090 dolari, maxim al ultimelor patru luni. La această evoluție au contribuit scăderea puternică a acțiunilor pe Wall Street și vânzările pe termen lung de obligațiuni americane, în piață existând temeri de intrare în stagflație a economiei SUA, care au majorat cererea de „monede refugiu”, în special yenul și francul elvețian. În piața locală, cursul dolarului a scăzut de la 4,5556 la 4,5115 lei. Moneda elvețiană s-a întărit sub pragul de 0,93 franci/euro, iar cursul ei a urcat de la 5,3084 la 5,3594 lei, maxim care nu a mai fost atins de la sfârșitul lui noiembrie trecut. În schimb, s-a menținut tendința de depreciere a lirei sterline, iar media ei a scăzut de la 5,8053 la 5,7821 lei, minim al ultimelor opt luni, în condițiile în care obligațiunile britanice la 30 de ani au atins un maxim al ultimilor 27 de ani. Prețul gramului de aur a crescut de la 440,1817 lei la 441,8413 lei, față de recordul de 463,3913 lei, atins miercurea trecută. Metalul galben s-a menținut sub recordul de 3.169,60 dolari/uncie, înregistrat în 3 aprilie, și se tranzacționa în culoarul 2.968,40 – 3.072,90 dolari/uncie. În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2818 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 408,63 forinți/euro. Căderea prețul companiilor tehnologice americane a provocat deprecierea bitcoin la 74.617 – 77.892 dolari și a ethereum la 1.390 – 1.494 dolari.