By:
On:
In: Economic
Odată depășit momentul alegerilor prezidențiale vor reveni în prim plan problemele cu care se confruntă economia românească, care necesită măsuri drastice, pentru a evita intrarea în recesiune. În opinia analiștilor, este de așteptat ca BNR să elibereze presiunile din piața valutară și să permită atingerea pragului psihologic de 5 lei/euro. Pentru a limita deprecierea, se anticipează că banca centrala va opera o singură tăiere a ratei de referință de la 6,50 la 6,25%, în condițiile în care inflația s-a menținut în martie în jurul valorii de 5% (5,1% conform Eurostat, 4,86% conform INS) Din partea guvernului se solicită o majorare a TVA la 21%, începând cu a doua jumătate a anului, în condițiile în care deficitul bugetar din 2024 se ridică, conform Eurostat, la 9,28% din PIB mai mult cu circa un procent față de estimarea Executivului, ceea ce ar putea retrograda ratingul de țară la categoria „junk” (nerecomandabil investițiilor). În minuta ședinței de politică monetară a BNR, care s-a desfășurat în 7 aprilie, s-a precizat că „riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului sunt în creștere, au susținut membrii Consiliului, evocând în mai multe rânduri deficitele gemene mari și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, precum și măsurile de politică comercială ale administrației SUA, de natură să sporească volatilitatea pe piața financiară internațională și să afecteze percepția de risc a investitorilor față de regiune, dar și să influențeze conduita politicii monetare a băncilor centrale majore.” Depășirea pragului de 5 lei va oferi Finanțelor o gură de oxigen prin majorarea încasărilor, în condițiile în care bugetul de stat a fost construit pe un curs mediu anual de 5,05 lei. Până la jumătatea lui mai cursul nu va trece probabil de 4,9775 lei, maximul atins de la începutul anului, și care a fost stabilit miercurea aceasta, iar tranzacțiile din piață se realizau în culoarul 4,977 – 4,9778 lei. Atacul lui Donald Trump la adresa lui Jerome Powell, președintele Rezervei Federale americane, cel care a avertizat recent asupra faptului că politicile tarifare vor ridica inflația, a alimentat temerile privind viitorul celei mai mari economii din lume, iar moneda americană a atins cel mai scăzut nivel de la sfârşitul anului 2023 de 1,1574 dolari/euro. Marți, sub presiunea piețelor, Trump a bătut în retragere și a afirmat că „nu am nicio intenţie de a-l demite”, pe șeful Fed. Afirmația a înviorat investitorii, iar euro s-a retras la 1,1308 – 1,1440 dolari, în condițiile în care șeful de la Casa Albă s-a arătat optimist în ceea ce privește un acord comercial cu China ce ar putea reduce „substanţial” tarifele. În piața locală, cursul dolarului a urcat de la 5,3291 la 5,3576 lei. De la începutul anului, aurul a crescut cu până la 33%, dar a făcut miercuri un pas înapoi la 3.291,90 – 3.387,70 dolari/uncie, la o zi după ce a atins recordul de 3.499,70 dolari/uncie. Aceasta a făcut ca prețul gramului de aur să coboare de la maximul istoric de 480,8399 lei la 465,6930 lei. Reducerea aversiunii față de risc a coborât media francului elvețian de la 5,3406 la 5,2994 lei. În schimb, lira sterlină s-a apreciat la 5,8057 lei. Criptomonedele au profitat de optimismul din piață. Bitcoin a urcat la 92.649 – 94.458 dolari iar ethereum la 1.746 – 1.814 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Furtuna declanșată de administrația de la Casa Albă în comerțul mondial, a afectat marile burse ale lumii, inclusiv cele americane, și a ridicat nivelul aversiunii față de risc. Piața valutară locală este monitorizată cu atenție de BNR, care este nevoită uneori să vândă euro pentru a stopa tendințele de depreciere. O creștere a cursului înainte de alegerile prezidențiale din mai ar pune în pericol procesul electoral. Tranzacțiile de miercuri se realizau în culoarul 4,9771 – 4,9777 lei, iar media euro a urcat de la 4,9772 – 4,9775 lei, față de 4,9774 lei la jumătatea săptămânii trecute. Economia românească s-ar putea confrunta cu riscul intrării în recesiune, în condițiile în care bugetul de stat pentru acest an a fost calculat pe o creştere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 7% din PIB. În comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară a BNR se arată că, „cele mai recente date și analize indică o încetinire pronunțată a creșterii în termeni trimestriali a economiei în trimestrul I 2025, implicând o dinamică anuală a PIB relativ similară celei din trimestrul precedent, în condițiile unor evoluții divergente la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.” O scădere a economiei poate fi însoțită de înrăutățirea notelor de țară de către marile agenții de rating, ceea ce ar ridica dobânzile și ar deprecia leul. Miercuri, modificările marginale ale indicilor ROBOR s-au menținut, la două zile de la decizia BNR de a nu modifica rata de referință, care stagnează din august trecut la 6,50%. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,90 la 5,89%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni a urcat de la 6,06 la 6,07%. Euro a profitat de reacția piețelor la decizia administrației americane de a impune tarife vamale de 104% la importurile din China, și s-a apreciat până la 1,1090 dolari, maxim al ultimelor patru luni. La această evoluție au contribuit scăderea puternică a acțiunilor pe Wall Street și vânzările pe termen lung de obligațiuni americane, în piață existând temeri de intrare în stagflație a economiei SUA, care au majorat cererea de „monede refugiu”, în special yenul și francul elvețian. În piața locală, cursul dolarului a scăzut de la 4,5556 la 4,5115 lei. Moneda elvețiană s-a întărit sub pragul de 0,93 franci/euro, iar cursul ei a urcat de la 5,3084 la 5,3594 lei, maxim care nu a mai fost atins de la sfârșitul lui noiembrie trecut. În schimb, s-a menținut tendința de depreciere a lirei sterline, iar media ei a scăzut de la 5,8053 la 5,7821 lei, minim al ultimelor opt luni, în condițiile în care obligațiunile britanice la 30 de ani au atins un maxim al ultimilor 27 de ani. Prețul gramului de aur a crescut de la 440,1817 lei la 441,8413 lei, față de recordul de 463,3913 lei, atins miercurea trecută. Metalul galben s-a menținut sub recordul de 3.169,60 dolari/uncie, înregistrat în 3 aprilie, și se tranzacționa în culoarul 2.968,40 – 3.072,90 dolari/uncie. În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2818 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 408,63 forinți/euro. Căderea prețul companiilor tehnologice americane a provocat deprecierea bitcoin la 74.617 – 77.892 dolari și a ethereum la 1.390 – 1.494 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: reflectoruldesud.ro

Principalele misiuni gestionate de pompieri în primul trimestru ale acestui an au fost prezentate, astăzi, într-o conferință de presă susținută de inspectorul șef, lt.col. Vîlceanu Dumitru.   Stingerea incendiilor, salvarea persoanelor implicate în evenimente grave ce le pot pune viața în pericol, acordarea asistenței medicale de urgență și verificarea îndepliniriiCiteste pe larg

By:
On:
In: ANUNTURI DE INTERES PUBLIC, ghetari, ziua mondiala a apei

În fiecare an, pe 22 martie se marchează Ziua Mondială a Apei, iar ONU a declarat anul 2025 drept „Anul Internațional al Conservării Ghețarilor”, iar pe 21 martie va fi organizată prima Zi Mondială a Ghețarilor. Apa  nu este o sursă nelimitată, iar în contextul schimbărilor climatice transformările sunt evidente.  În 2023, ghețarii au înregistrat […]

The post ”Conservarea Ghețarilor” – tema anului 2025 de Ziua Mondială a Apei appeared first on apagiurgiu.ro.

Citeste pe larg

By:
On:
In: reflectoruldesud.ro

Începând de luni, parlamentarii sunt convocaţi în prima sesiune parlamentară ordinară a acestui an pentru a adopta Legea bugetului de stat, primul mare proiectal anului 2025, în regim de urgenţă. Această dezbatere este programată pentru ziua de miercuri, urmând ca votul final să aibă loc joi. Legea bugetului de stat,Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate

Joi, 30 ianuarie 2025, a avut loc prima ședință periodică de lucru a Colegiului Prefectural Giurgiu, eveniment prezidat de prefectul județului Giurgiu, Florentina Stănculescu. În cadrul întâlnirii, a fost aprobată tematica orientativă pentru lucrările Colegiului Prefectural din acest an, iar instituțiile publice deconcentrate din subordinea Instituției Prefectului vor susține pe parcursul anului prezentări și analize […]

Articolul Prima ședință din 2025 a Colegiului Prefectural Giurgiu – tematica anului și activități de monitorizare apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate

Joi, 30 ianuarie 2025, a avut loc prima ședință periodică de lucru a Colegiului Prefectural Giurgiu, eveniment prezidat de prefectul județului Giurgiu, Florentina Stănculescu. În cadrul întâlnirii, a fost aprobată tematica orientativă pentru lucrările Colegiului Prefectural din acest an, iar instituțiile publice deconcentrate din subordinea Instituției Prefectului vor susține pe parcursul anului prezentări și analize […]

Articolul Prima ședință din 2025 a Colegiului Prefectural Giurgiu – tematica anului și activități de monitorizare apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

By:
On:
In: reflectoruldesud.ro

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)-Centrul Judetean Giurgiu a autorizat la plată peste 90.20% din totalul fermierilor declarați eligibili în Campania aferentă anului de cerere 2024 au fost autorizați la plată 9917 fermieri cu suma totală de 27.839,574,28  euro, reprezentând plăți finale aferente anului de cerere 2024. Astfel, APIA CENTRUL JUDETEAN GIURGIU ,a autorizat  la plataCiteste pe larg

By:
On:
In: Economie
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)-Centrul Judetean Giurgiu a autorizat la plată peste 90.20% din totalul fermierilor declarați eligibili în Campania aferentă anului de cerere 2024 au fost autorizați la plată 9917 fermieri cu suma totală de 27.839,574,28  euro, reprezentând plăți finale aferente anului de cerere 2024. Astfel, APIA CENTRUL JUDETEAN GIURGIU a autorizat  la plata fermierii dupa cum urmeaza: 1.Plata in avans-16.10.2024-31.11/2024 1.Plata finala 02.12.2024-30.04.2025. Suma totala autorizata fiind 27.839,574,28 euro.  Până la acest moment, în conformitate cu atribuțiile ce îi revin, APIA a plătit din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), suma totală de 311.547.515,30 euro […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Situația politică internă, rezultat al anulării alegerilor prezidențiale, lipsa bugetului de stat dar și creșterea inflației în decembrie la 5,14%, de la 4,62% în septembrie, au fost tot atâtea motive pentru banca centrală să mențină dobânda de referință la valorile stabilite în august trecut. Miercurea aceasta, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%/an (una din cele mai ridicate valori din Uniunea Europeană), pe cea a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%/an şi, respectiv, a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50%/an. Piața a anticipat această decizie și am asistat lo o creștere marginală a indicilor ROBOR, care se află la jumătatea distanței dintre rata de referință și cea pentru facilitatea de depozit, față de începutul lui septembrie când se situa în apropierea pragului de 5,50%. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,92%, valoare stabilită marți. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,97 la 5,98%, iar cel la 12 luni de la 6,04 la 6,06%. O primă scădere a dobânzii de politică monetară este anticipată de piață pentru jumătatea anului, pentru ca în decembrie aceasta să se situeze la 5,75%. Chiar dacă la nivel regional se observa o tendință de apreciere a monedelor, în piața locală cursul euro a crescut marginal de la 4,9742 la 4,9750 lei, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau în culoarul 4,973 – 4,975 lei. Chiar dacă, conform departamentului Muncii, indicele global al prețurilor din Statele Unite a crescut în decembrie la 2,9% de la 2,7%, iar inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, a atins un nivel de 3,2%, euro s-a apreciat la 1,0287 – 1,0355 dolari. Media monedei americane a scăzut de la 4,8491 la 4,8266 lei, după creșterea la începutul acestei săptămâni a unui vârf de 4,8734 lei, când euro a scăzut la 1,0178 dolari, valoare care se mai înregistra în noiembrie 2022. Creșterea inflației de bază va permite Rezervei Federale să mențină dobânda de referință la 4,25 – 4,50%, față de 3% în cazul BCE, ceea ce imprima o tendință ascendentă dolarului american. În 19 decembrie cursul lirei sterline a atins un maxim istoric de 6,0430 lei, și se părea că tendința este una de creștere. Însă înrăutățirea costurilor de împrumut ale Regatului Unit, au redus achiziția de monedă britanică iar aceasta a scăzut la jumătatea acestei săptămâni la 5,9005 lei, față de 6,0012 lei, miercurea trecută. Moneda elvețiană se menține în jurul pragului de 0,94 franci/euro, iar media ei a fost stabilită miercurea aceasta la 5,2934 lei, față de 5,3185 lei în prima ședință din acest an. În ciuda deprecierii monedei americane, prețul gramului de aur a crescut miercurea aceasta la 417,1686 lei, după de la începutul săptămânii a fost atins un maxim istoric de 419,9433 lei. Uncia de aur se tranzacționa între 2.668,70 și 2.697,30 dolari, mai jos cu circa 100 dolari sub recordul înregistrat în octombrie trecut. După ce a cochetat la începutul săptămânii cu o scădere sub 90.500 dolari, sub presiunea vânzărilor și a aprecierii monedei americane, bitcoin se tranzacționa la jumătatea ei în culoarul 96.484 – 99.421 dolari. Ethereum fluctua între 3.186 și 3.312 dolari.

Citeste pe larg